5,527 matches
-
a comportamentului consumatorului. Altfel spus dorința producătorilor de a manipula atitudinile și comportamentul consumatorului a condus la elaborarea unor studii ce deschid orizonturi și arii noi de investigații corelate. Se apreciază că rezultatele acestor cercetări realizate În colaborare cu psihologii, sociologii, economiștii, educatorii, ecologiștii pot fi introduse rapid În practică și În beneficiul ambilor părți: producători și cumpărători. Nicolas Guequen, doctor În psihologie cognitivă profesor-cercetător la Facultatea de Psihologie Socială și Cognitivă a Universității Bretagne - Sud și director al laboratorului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În considerare faptul că fenomene cum sunt shoppingul sau turismul pentru cumpărături sunt mult apreciate de populația tânără, managerii care controlează dinamica pieței de Încălțăminte, textile și alte domenii ce fac oferte pentru consum ar trebui să colaboreze cu psihologii, sociologii și medicii pentru optimizarea relației producător consumator pe dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o situație pot să nu existe sau să fie diferite Într-o altă situație. Tocmai această complexitate a mecanismului de acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta conducând la ceea ce astăzi denumim teoriile motivației, din care cele mai cunoscute sunt: teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow, 1970); teoria lui MqGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy,1989); teoria câmpului psihologic a lui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În sfârșit gangrena membrelor inferioare, poate fi generată nu numai de arteriopatia diabetică, dar și de neuropatia diabetică (C. Borundel, Manual de medicină internă pentru cadrele medii) Analiza de fond pe care o face nu numai Dancu, dar și alți sociologi privește condițiile în care PSD poate să crească dincolo de scorul nostru de 30%, pentru a putea câștiga în alegeri. (22) Numărul de ocurențe înregistrate indică o preferință pentru varianta nu numai..., ci (și), fără ca distanța între frecvențe să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sprijinit autorul în cel mai apropiat mod cu putință, inclusiv în efortul de a publica acest volum. Iași, februarie 2014 Capitolul 1 DESCHIDERI PENTRU O ANALIZĂ FUNCȚIONALĂ A COMUNITĂȚILOR 1.1. Revoluția tranziției Oricât de neutru ar putea fi un sociolog atunci când analizează societatea în care s-a născut și în care trăiește, curiozitățile profesionale satisfăcute îi relevă informații care aduc mai mult decât înțelegere. Și nu ne referim aici la abordările microsociologice, care ar putea hrăni credibil - dacă nu chiar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
anunț că, din păcate, trăim cu toții într-o societate în care o bună parte a populației a fost socializată în absența uneia dintre instanțe, liniștea devine perfectă. Pentru că, indiferent care dintre instanțe lipsește, consecințele negative sunt la fel de grave. Sigur că sociologii care citesc aceste rânduri ridică sprâncenele încercând să înțeleagă ce ar putea însemna procentual sintagma „o bună parte a populației”. Nu avem rezultate ale unor cercetări dedicate care să ne ajute să indicăm măcar o valoare orientativă. Chiar dacă se bazează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
poate estima cât va dura acest purgatoriu, însă putem deduce că va fi foarte lung pentru că nici măcar nu a început în mod real dezbaterea publică pe această temă. Chiar dacă nu putem găsi soluții în trecut, putem găsi în scrierile anumitor sociologi repere care să ne ajute să înțelegem care sunt acele elemente negative care persistă de decenii. Chiar dacă forma consecințelor este diferită pentru diverse perioade, cauzele tind să fie aceleași poate de aproximativ două secole. * * * Redactarea oricărui text în condițiile în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de sociologia contemporană că «un plus de școlaritate înseamnă un plus de șansă», măcar în sfera de plasament profesional. Or, «plusul meritocratic» ar putea să fie indus de instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de bază trebuie să se asigure în toate mediile socio rezidențiale, dar el trebuie dezvoltat și amplificat în treptele înalte de școlaritate. Continuarea aprofundării calității capitalurilor culturale ar fi o condiție necesară pentru garantarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
căruia aparțin. (...) Legea de organizare a Ministerului va trebui să armonizeze funcționarea tuturor școlilor (...), trebuie să înfăptuiască o reală descentralizare a funcțiunilor”<ref id=”3”>Petre Andrei, Instrucția publică ..., pp. 238-239.</ref>. Regăsim ca actuale toate lecțiile interbelice ale marelui sociolog ieșean. Pentru că „dincolo de dobândirea cunoștințelor, școala trebuie să sprijine și să asigure cadrul necesar formării unui spirit echilibrat<ref id=”4”>Petre Andrei, Instrucția publică ..., pp. 246-258.</ref>. Schematica analiză a învățământului, așa cum este propusă în aceste rânduri, trebuie completată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
eficientiza inclusiv procesul didactic, în prezent "linia maghiară având o programă și subiecte de licență comune cu linia română". [...] Colegiul academic, unde se iau deciziile universitare, are un vicepreședinte maghiar, inclusiv la nivelul conducerii existând doi prorectori maghiari. [...] Marius Lazăr, sociolog și profesor la UBB, crede că rațiunile pentru care se dorește înființarea unei universități maghiare sunt pragmatice și simbolice. Împărțirea Universității Babeș-Bolyai în două e destul de problematică, aici intrând în discuție inclusiv repartizarea patrimoniului. ("Cotidianul", 27.II.2006 - reporterul Cosmin
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
artă superioară: operă, balet, muzee etc.. O persoană cu un anumit grad de cultură este definită ca fiind rafinată, sofisticată, având cunoștințe despre arte și capacitatea de a le aprecia. În acest sens, cultura este o caracteristică a individului. Totuși, sociologii și antropologii folosesc termenul în sens mai larg. De-a lungul timpului s-au dat multe definiții culturii, și în toate s-au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie falsă a desfășurării
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea omului. Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, teologi, medici și sociologi. Ea reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se manifestă sub diferite moduri, având ca funcție principală cenzura actelor noastre, sub semnul valorilor morale, a ceea ce este permis și a ceea ce este interzis omului. Conștiința morală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dr. Vlad Bejan. Autorul își exprimă gratitudinea și cu această ocazie. N. Gane Nicolae Iorga N. A. Bogdan CUVÂNT CATRE CITITORI Iașul, târg călcat de veacuri de pașii cărturarilor și artiștilor și cercetat în mod amănunțit de către istorici, arheologi, geografi și sociologi, a fost din totdeauna și este un prestigios centru în care s-au polarizat și manifestări de intensă spiritualitate religioasă, iar populația lui a trăit în adevărata credință creștină, de care întreg poporul român este legat de la naștere. Și, dacă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să dețină în comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie să aibă în comun scopuri, convingeri aspirații, cunoștințe o înțelegere comună "același spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigură dispoziții emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe. Comunicarea umană este definită și înțeleasă ca o relație interpersonală în care oamenii dau sens și valoare mesajului primit. Comunicarea este
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cuminecare” cu sensul de „ a se împărtăși de la ..”, atât de fidel păstrat în terminologia noastră religioasă unde desemnează actul sublim al legăturii cu dumnezeirea. Procesul comunicării a făcut așadar obiectul unor studii numeroase, diverse categorii de specialiști: lingviști, psihologi, psihanaliști, sociologi, logicieni, informaticieni, etnologi încercând să găsească limbajul comun pentru ceea ce au numit în mod sintetic drept „științele comunicării”. Din punct de vedere conceptual comunicarea „este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente”, „comunicarea este procesul prin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în esență patru funcții : sexuală, reproductivă, economică și educațională. Alți autori, precum W.F.Ogburn, apreciază că în societățile tradiționale familia îndeplinea funcțiile de reproducere, economică, educațională, recreațională, religioasă și social psihologică. O caracterizare complexă a funcțiilor familiei, aparținând reputatului sociolog Henri H.Stahl, cuprinde: a. funcții interne - care contribuie la crearea unui regim de viață intimă menit să asigure tuturor membrilor un climat de protecție și afecțiune b. funcții externe care asigură în principal dezvoltarea firească a personalității fiecărui membru
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
concept se referă la noile tipuri de familii (tot mai frecvente în ultimii ani în lume),la particularitățile și disfuncțiile acestora. Restructurarea familiei include: cuplurile consensuale, cuplurile fară descendenți, familiile monoparentale, persoane divorțate (cu sau fără descendenți), persoane celibatare. Numeroși sociologi în domeniu (I. Mihăilescu, M. Voinea etc.) au ajuns la următoarea concluzie: familia și-a pierdut mult din caracterul ei de instituție socială, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese . Schimbările apărute sunt atât de substanțiale, încât
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
asemenea, nu putem exclude semnele verbale (textele scrise sau vorbite) care pot fi însoțite de semne paraverbale (rostirea afectivă a cuvintelor, sensul tăcerii...) sau semne nonverbale (gesturi, mimică, reacții involuntare...). Mai mult, în sprijinul fundamentării teoriei privind comunicarea umană, filologi, sociologi, filozofi ... au evidențiat că: "limba este un important instrument și liant al societății" descriind relația dintre cuvinte, semnificațiile percepute de indivizi și legăturile dintre membrii unei societăți și dovedind că "interpretarea realității este convenționalizată social și interiorizată individual", iar "comportamentul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
se realizează creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
într-adevăr, o parte din cântecele și jocurile copiilor sunt similare și, uneori, chiar identice cu ale altor popoare, ceea ce m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
într-adevăr, o parte din cântecele și jocurile copiilor sunt similare și, uneori, chiar identice cu ale altor popoare, ceea ce m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice, de modul în care se realizează contactul cu rețelele de rudenie și de sociabilitate, trei tipuri de familii: 1. familii tradițional-rigoriste; 2. familii moderniste-rigoriste; 3. familii moderniste-liberale. Sociologul francez J.Lautrey, confirmâd ipoteza dependenței stilului educativ de modul de structurare a familiei, construiește trei tipuri de familii: 1.familii slab structurate care prezintă copilului puține reguli, normele fiind aproape absente; 2.familii cu structură rigidă care pun copilul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pe acesta în construirea autonomiei personale. Autoritatea se exercită în forme coercitive îndeosebi în familiile în care mama are studii elementare și în cele în care tatăl este funcționar subaltern; la nivelul claselor mijlocii, coerciția este prezentă în familiile “bastion”. Sociologii elvețieni disting între “tehnici de influență” și “principii educative” ale familiei. În ordinea descrescândă a frecvenței cu care părinții le invocă, principalele principii educative sunt următoarele: 1.securizare afectivă(înțelegere familială, mediu familial cald și protector, absența conflictelor); 2.dialog
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sociale necesare unei bune adaptări și integrări sociale. De asemenea, majoritatea indivizilor se conformează normelor societății în cea mai mare parte a timpului; acest lucru se datorează atât normalității psihilogice și condițiilor adecvate ale socializării, cât și presiunilor controlului social. Sociologii americani T. Sellin și R.K. Merton, preocupați de definirea obiectului de studiu al sociocriminogenezei, au formulat pentru prima dată următoarele definiții ale comportamentului deviant <footnote M.N.Turliuc curs Psihologia comportamentului deviant footnote>: T.Sellin a definit devianța ca fiind ansamblul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]