28,739 matches
-
a ajunge guvernator militar al Bucovinei, a fost comandantul regimentului grăniceresc Năsăud. Bătrânul Tănase Tudoran a lăsat mărturie peste timp ca niciodată românii s nu se supună orbește, să nu se lase mințiți și înșelați: „De doi ani sunt cătane (soldați), adică grăniceri și carte (act oficial) n-am căpătat de la înălțata împărăteasă (Maria Tereza) că suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi din nou, facem slujbe, copiii noștri vor merge până la capătul pământului să-și verse sângele. Dar pentru ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asupra practicii de a-i lua pe tineri în armată „cu arcanul”, ceea ce rămâne discutabil. Este adevărat că Imperiul habsburgică a dus în perioada bejeniilor multe războaie cu Franța revoluționară și cu Franța napoleoniană (17901815) pentru care avea nevoie de soldați, luați din tot imperiul, însă, în Bucovina, legea „recutației” s-a aplicat începând cu anul 1805, ceea ce a dus la mari revolte în rândul locuitorilor, în special a celor din zona Dornelor. Dacă Vasile Ignătescu i-a avut în vedere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1916-1918, ca tânăr locotenent și că a fost luat prizonier în bătălia de la Argeș, noiembrie 1916, împreună cu vărul său, tot sublocotenent, din familia Lang și dus într-un lagăr din Germania unde au stat doi ani, până la sfârșitul războiului. Când soldații germani au pătruns în tranșeele românilor - povestea Cocu Boteanu, ajuns colonel - omorau cu patul armei pe toți cei întâlniți în cale. Cocu Boteanu a avut prezență de spirit și a spus: Ovitzir (atât știa din germană), iar germanul i-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Herța era în Basarabia și, în haosul creat de ultimatumul dat de URSS, și a înaintării trupelor sovietice, Cocu Boteanu încerca să organizeze retragerea trupelor din subordine și a refugiaților. A fost prins de ruși și, împreună cu alți ofițeri și soldați români, au fost închiși și interogați luni de zile. Își amintea că a stat într-un beci opt luni și n-a mâncat decât varză și zeamă de varză. O dovadă că în perioadele de panică, frică, groază, când fiecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cinci exemplare prin grija colonelului Mihai N. Bădăluță, amândoi foști elevi ai Școlii generale din satul Lunca. 3. 2 Reforma agrarș din 1921. Împroprietșrirea țșranilor din comuna Filipeni înscrisă în programul partidului liberal și anunțată de regele Ferdinand ranilor soldați, chiar în tranșeele de la Mărășești, reforma agrară, nu numai că nu mai putea fi amânată, dar trebuia, în concepția legiuitorilor, să rezolve, într-un mod radical, problema țărănească. în condițiile realizării visului de unitate națională a tuturor românilor, concretizat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legală, alături de cultele păgâne. Noua religie a fost receptată de dacoromani datorită și concepției referitoare la viața de după moarte, „traiul” veșnică din împărăția zeului Zalmoxe, cât și existența creștinilor din Imperiul Roman care au venit în Dacia ca meseriași, negustori, soldați și ofițeri. Din Dobrogea, care a rămasă sub stăpânăire romană pânăă la anul 602 d.Hr., s-a răspânădit creștinismul în zona Buzăului și sudul Moldovei, acolo existând sedii episcopale, cu episcopi, preoți și biserici. De asemenea, din Dobrogea s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la radio, activități de muncă în folosă obștesc. Asemenea activități se pregăteau și se desfășurau prin Căminul Cultural care era tot în sediul școlii. Procesele-verbale din această perioadă consemnează și activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consemnează și activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mitică Vraciu gustă pâinea amară a prizonieratului, la fel Dumitru Iacobeanu (fostul deputat) și cel care ne-a lăsat mărturie scrisă, Ghiță D. Iacobeanu. Printr-o întâmplare fericită, Ghiță D. Iacobeanu are ocazia să-și formeze singur unitatea (compania) din soldații țărani din comuna Filipeni, Gloduri, Secuieni, Traian, Prăjești, Săucești, Viforeni și Buhoci. În compania a 10a, luncașii soldați au primit diverse însărcinări, s-a instalat disciplina și ordinea, au luat parte la luptele de la Tulgheș, când s-a trecut granița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
greu tribut de sânge, România a fost declarată stat învins, prin Tratatul de la Parisă din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deși adevărată, ca mijloc de transport trebuie privită cu oarecare rezervă. Dacă e să transpunem marea politică, de la nivel central, la nivelul de jos, în comuna Filipeni, care, deși a fost călcată de rușii în înaintare spre Berlin (așa spuneau soldații sovietici, că merg la Berlin și întrebau unde-i Berlinul!), n-a venit cu tancurile. O întâmplare petrecută la primăria din Lunca - Filipeni, povestită mie de tatăl meu, vine să lămurească multe în legătură cu luarea puterii de către comuniști și de cine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raful” pe roată, lumea își mai amintește de unul pe care-l chema Frumușelu, mică și negricios. sta învăța la fără frecvență, era prin clasa a VI-a, și avea obiceiul dă pun întrebări copiilor de la școală. De asemenea, ca soldat devotat al partidului, nu s-a putut abține să nu încerce vigilența unor băieți mai mari care erau cu vitele la câmp: că, adică, ce-ar face ei, dacă ar da un ochi de spion, un dușman de clasă, al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
om vesel, îi plăcea să râdă povestind întâmplări și situații de viață. Când aveam 1314 ani, l-am auzit spunând îngrozit (nu-mi spunea mie, eram martor întâmplător la amintiri de război) despre evreii împușcați la Iași, despre faptul că soldații au fost puși să tragă în vagoanele pline cu evreii porniți în deportare. Nici în tabelele de împroprietăriți prin legea din 1945, la fel ca în cel din 1864 și 1921, nu am găsit familiile Boghiu, Totolea, Ungureanu din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A.P.-ul din comuna Filipeni în perioada luptei pentru acapararea întregii puteri politice pentru instalarea unui regim dictatorial, numit „dictatura proletariatului”, partidul comunist nu a suflat niciun cuvânt despre „transformarea socialistă a agriculturii”, despre „colhoz”, după modelul sovietic, despre care soldații țărani români știau destule lucruri ca să refuze cu indignare și ură. În februarie 1948 a avut loc congresul de unificare dintre Partidul Comunist Român și PSD, formându-se Partidul Muncitorescă Român, rămasă cu această denumire până în 1965. Tot în acest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
efectul de a eluda forțele de securitate a statului și, mai ales, pe nemesis-ul său, un inspector pe nume Fumero, cu care, se pare, avea un lung palmares de conflicte. — Fumero? am Întrebat eu, amintindu-mi că așa se numea soldatul care-l ucisese pe tatăl Clarei Barceló În castelul Montjuïc, la Începutul războiului. Omulețul a Încuviințat, palid și Îngrozit. Se vedea că era Înfometat, murdar și puțea a luni Întregi de viață În stradă. Sărmanul nici nu avea idee Încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
multe. — Doamne, Maica Domnului... Păi Îmi faceți o bucurie, bine, dacă chiar trăiește, fiindcă era un copil foarte drăguț, nițel ciudat și foarte fantezist, asta așa e, dar avea un nu știu ce care Îți fura inima. N-ar fi mers ca soldat, asta se vedea cît de colo. Isabelitei mele Îi plăcea la nebunie. Să știți că, o bucată de vreme, am crezut că aveau să se căsătorească, deh, copilării... Îmi dați să mă mai uit o dată la poză? I-am Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu cai nevăzuți. — Merg numai pînă la numărul treizeci și doi, i-am spus controlorului, oferindu-i zîmbetul meu cel mai frumos. — E la fel ca pînă la Finisterre, mi-a replicat acesta indiferent. Aici au plătit bilet pînă și soldații lui Hristos. Ori banul Îl dați, ori pe jos umblați. Iar lozinca e gratis. Duetul de călugări, care purtau sandale și o rasă din sac maronie, de austeritate franciscană, confirmă, scoțînd la iveală două bilete roz, drept dovadă. — Păi, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
răsuflătoare În labirintul de străduțe ce alcătuiesc urzeala cartierului gotic, ascunsă printre vechile ziduri romane. Urmele focurilor de mitralieră din zilele războiului erau presărate pe pereții exteriori ai bisericii. În acea dimineață, un grup de copii se jucau de-a soldații, străini de memoria pietrelor. O femeie tînără, cu părul brăzdat de șuvițe argintii, Îi contempla așezată pe o bancă, cu o carte Întredeschisă În mînă și cu un zîmbet rătăcit. Potrivit adresei, Nuria Monfort locuia Într-o clădire din capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dominant îi ia locul. Apoi, când este pusă în discuție însăși legitimitatea autorității, se instalează o nouă ordine, cu alte puteri, alte cunoștințe, alte moduri de cheltuire a surplusului, alte raporturi de forțe geopolitice. Rând pe rând, stăpânul devine sclav, soldatul ia locul preotului, iar negustorul îl înlocuiește pe soldat. Firește, aceste evoluții nu cunosc segmentări definitive: în fiecare clipă coexistă trei ordini de putere, cu avansări premature, dar și cu reveniri. Iată acum istoria acestor ordini, așa cum s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
discuție însăși legitimitatea autorității, se instalează o nouă ordine, cu alte puteri, alte cunoștințe, alte moduri de cheltuire a surplusului, alte raporturi de forțe geopolitice. Rând pe rând, stăpânul devine sclav, soldatul ia locul preotului, iar negustorul îl înlocuiește pe soldat. Firește, aceste evoluții nu cunosc segmentări definitive: în fiecare clipă coexistă trei ordini de putere, cu avansări premature, dar și cu reveniri. Iată acum istoria acestor ordini, așa cum s-au născut și au dispărut, din Antichitatea cea mai îndepărtată. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
atinse până atunci. în acest stadiu al dezvoltării omenirii, pe pământ există peste 50 de împărății, care se înfruntă sau dispar. Este tot mai greu să gestionezi ansambluri din ce în ce mai vaste: pentru așa ceva este nevoie de tot mai mulți sclavi și soldați, de tot mai multă organizare teritorială. însăși ordinea imperială începe să-și piardă sensul: forța nu mai e suficientă. Tot în acea epocă, făcându-și loc în istorie printre imperii, câteva triburi venite din Asia se instalează pe coastele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
venite dinspre răsărit, dornice să profite de bogățiile și de climatul din spațiul mediteranean, o hărțuiesc din toate părțile. Așadar Roma este nevoită să amplaseze la frontiere armate din ce în ce mai costisitoare. Trebuie să gestioneze și multitudinea de limbi și credințe ale soldaților ei, o logistică greoaie, și se confruntă cu dificultatea de a-i găsi finanțarea. împăratul Marcus Aurelius merge până acolo încât petrece el însuși douăzeci de ani îîntre 160 și 180) la hotarele imperiului. Numai că aceste eforturi eșuează: sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Găsim aici toate produsele, toate religiile și toate științele, într-o coexistență impregnată de neîncredere, marcată de hărțuieli. Drumurile devin mai sigure. Piețele Europei și ale Asiei se trezesc din nou la viață. Astfel, negustorii, bancherii, cărturarii, muzicienii, poeții și soldații circulă dintr-un oraș în altul, dintr-un târg în altul. Târguri, orașe și națiuni în secolul al IX-lea, mai la nord, în vechiul Imperiu Roman de Apus, apar primele orașe-târguri ale creștinătății, relee pentru cele ale Islamului; iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
apoi aurul din Lumea Nouă, care curg acum în valuri, îi asigură o rentă imensă ce ar putea-o ajuta să devină, în sfârșit, o „inimă”. Dar cultura specifică imperiului este un impediment redutabil: marii seniori îi domină pe negustori; soldații spanioli capătă solde tot mai mari, fără ca Spania să producă textilele, bijuteriile și armele pe care aceștia și le doresc - așadar ele trebuie importate din Țările de Jos și din Italia. Se declanșează inflația, Castilia se îndatorează, moneda se depreciază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
obținând Hong Kong-ul și alte „concesiuni”. Opt ani mai târziu, Japonia, care nu vrea să aibă aceeași soartă, decide să imite Occidentul și-i transformă forțat pe țăranii iobagi în muncitori urbani. în anul următor, deschiderea Canalului de Suez permite soldaților, apoi negustorilor britanici să ajungă mai repede în Orient, pentru a ruina și mai rapid industria textilă indiană și pentru a impune acolo, în numele libertății comerțului și al democrației, ceea ce este în avantajul industriei britanice. Ca și celelalte „inimi” precedente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]