16,835 matches
-
sat nu mai exista nici un Engels și tatăl lor era foarte mândru de treaba asta, iar mama îi chemă din praful uliței cu numele întreg, nu cu diminutive, cum s-ar putea crede. Marx și Engels, veniți la masă! Sau spălați-vă pe mâini! Când s-a născut al treilea frate, în ciuda faptului că soții își doreau o fetiță, nimeni nu s-a mirat că a primit numele Lenin. Lenin Dorfman era un copil cam alintat și, mai târziu s-a
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
care ne supui! Fă ca pământul să fie roditor, ploaia să ude atât cât trebuie munca țăranului! Fă ca soarele să lumineze și în inima noastră, vântul să bată moderat, să nu lase calamități în urma lui! Sărbătorile sfinte să ne spele conștiința, de fiecare dată când vin în zilele noastre! De câte ori, suferințele și durerea din viață ne macină sufletele sau trupurile, Fă cum crezi de cuviință, că Tu știi cel mai bine cât putem duce. Tatăl nostru, cel mare și atotputernic, Cel
TATĂL NOSTRU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384149_a_385478]
-
nimeni. Cine știe ce se petrecea cu bietul om și cine știe ce era în sufletul său. Maria era singura care avea acces în încăperea unde stătea, ducându-i câte ceva de-ale gurii atunci când, după rugăminți îndelungate, accepta să mănânce ceva ori când îl spăla și schimba. Pentru copii și tatăl său, accesul în camera lui era strict interzis. Încă de la început, Gheorghe a cerut cu fermitate acest lucru, motivând că nu are demnitatea necesară de a-i putea privi în ochi. Pofta de viață
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
nimic. Mi-ai dat totul pe mână și eu ce am făcut? M-or blestema cei duși, m-o blestema pământul străbunilor că n-am știut să-l apăr, dar o voi face! Fie și de-o fi să-l spăl cu sângele meu! - Dragul tatii, timpurile s-au schimbat, trebuie să ne adaptăm, să mergem în rând cu lumea! Orânduirea vrea altceva, nu putem să ne punem contra ei, să ne mulțumim cu puțin! Vezi tu câte se-ntâmplă! Se
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
mea copacii devin ziduri în care zac pe veci pietrificate visele mele pline doar de riduri. Parcă aud cum susură izvorul și dacă aș ajunge lângă dânsul l-aș bea din pumni, fiindcă mi-am spart ulciorul și mi-aș spăla cu apa-i vie plânsul. Stau derutat pe stânca solitară ce peștera durerii o astupă și inima care-a-nceput să doară parcă ar vrea-n fărâme să se rupă. M-am rătăcit și nu mai știu pe unde aș
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
se va lăsa peste zbuciumul greu, ce cuprinde în flăcările-i zbaterile neputincioase ale trupului, va aștepta cuminte, blândă și răbdătoare, ca nicicând în efemerul străbătut până acolo, să se stingă încet durerea apăsătoare, sub lacrimile cerului ce o vor spăla cu apele sacre ale întinderii purității izvorând din veșnicia lor... Când totul se va termina acolo unde va începe o altă cale, ce va mângâia cu netezimea-i caldă tălpile însângerate de atingerea spinilor sfâșietori în căutarea gingășiei florilor rare
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
cunoscută variantă este cea legată de mitul Babei Dochii. Una dintre legende spune că Dochia avea o noră căreia îi cerea să ducă la îndeplinire lucruri imposibile, cum ar fi fost: să-i aducă fragi pe 1 Martie, sau să spele lâna, dar nu oricum, ci din albă s-o facă neagră. Nora reușea să îndeplinească dorințele babei, ajutată fiind de Sfântul Petru. Când a primit fragii de la noră, Dochia a crezut că a venit Primăvara. Ea își puse 12 cojoace
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
din fibră de sticlă al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez, dacă era posibil. O dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar fi fost capabil s-o
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
și profund este. Lăcrimă puțin și o așteptă pe Arghirița ca să-i arate cam ce poate el, nu cum crede ea căăă... Doar că nevastă-sa când s-a întors de la slujbă deși era frântă de șale a început să spele rufe și bodogănea cam periculos. Însă Vergică prinsese, între timp, ceva diplomație de la Brabete și se făcu că nu observă, prin urmare, adormi liniștit. Oricum, a doua zi avea audiție la redactorul revistei „Poetica Contemporana” și nu se făcea să
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
puțin petrol. Chibritul , după ce aprinse hârtia, îl aruncă în foc, închise ușa de jos a sobei și dădu în lături căriga de pe plită, lăsând să se vadă focul arzând. Ea își pregătește ingredientele pentru cină, un păhăruț de orez, îl spălă și îl puse la scurs. Curăță și spălă un morcov, un ardei și o ceapă , le tocă , morcovul îl dădu pe răzătoare și le puse la călit cu două creste de slănină afumată , adăugă boiaua de ardei, un vârf de
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
în foc, închise ușa de jos a sobei și dădu în lături căriga de pe plită, lăsând să se vadă focul arzând. Ea își pregătește ingredientele pentru cină, un păhăruț de orez, îl spălă și îl puse la scurs. Curăță și spălă un morcov, un ardei și o ceapă , le tocă , morcovul îl dădu pe răzătoare și le puse la călit cu două creste de slănină afumată , adăugă boiaua de ardei, un vârf de linguriță. Puse și orezul, puțin, cât să se
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
avut un necaz, doamna profesoară, am făcut naveta Cugir - Alba Iulia, pentru că mama mea a avut un accident și s-a ales cu fractură de bazin... Vă dați seama că am stat cu ea în spital, veneam acasă doar să spăl hainele ei și ale mele și să gătesc. Mama mea a lucrat în fabrică, muncă grea, să mă crească pe mine și datorită ei mie nu mi-a lipsit nimic ! Iar eu n-am lăsat-o nici măcar o zi să
REGINA MEA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383514_a_384843]
-
lin și împletindu-se armonios într-un dans al existenței suprem! Lucruri efemere îndulcesc adesea amarul ce chinuie zile negre, în care nopțile devin reci și albe, nepăsarea transparentă cuprinzând ființa, durerea fiindu-i și tristețe și balsam! Lacrimile vor spăla rănile, iar vindecarea va alina suferința, însă cea care va prima peste toate va fi renașterea... Crearea unui nou eu, așezat la începutul unui nou drum, alături fiindu-i bagajul plin de propriile trăiri, în care se vor adăuga pe
PĂȘIND SPRE O LUME INFINITĂ A RENAȘTERII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383526_a_384855]
-
Doar înmulțirea și îndestularea adică pâinea cea de toate zilele și așa zisul „păcat ereditar”, însămânțarea unei noi vieți în corpul femeii. Așadar omul trăiește numai și numai spre a păcătui deoarece înmulțirea este considerată un păcat care poate fi spălat numai cu aghiazma în care se îmbăiază noul născut la botez. Și totuși Biserica luptă împotriva păcatului. Dar și împotriva ereticilor care sunt credincioșii aceluiași Dumnezeu intitulat însă altfel în limba lor. Dunărea nu mai este Dunăre în Germania ci
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men)țin respirația sacadată simțind cum urcă un fluid în sângele liniștii îmi închid retina cu imaginea râului ce-mi spală picioarele în sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd pe cartea vieții? se sparge fereastra cabotină a zilelor ascund cartea morții în fluierul piciorului pirogravată până la os nimeni nu va observa că a mai dispărut un as
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
umplu cu iubire. Te voi purta ușor prin vise Prin lumi de tine neatinse, Prin infinitul meu cu dor Am să te-nalț pe al meu zbor. Te voi lăsa să-mi guști destinul Și-apoi din gust să-ți spăl veninul Cu lacrimile mele dulci Ce-n sufletu-mi cu drag le curgi. Prin codru-mi verde-am să te duc S-auzi și plânsul trist de cuc Și să-nțelegi căci eu îți sunt, Să nu plângi singur pe
CU UN SĂRUT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383565_a_384894]
-
Ș-oi pleca departe-n lume, Fără gând să mă întorc Și-am să fur trecutul nostru Și-ți fur sufletul cu tot. Și-o să-l pun la căpătâiu-mi Și-o să-l plâng și-o să-l jelesc Și-o să-l spăl cu lacrimi grele Și cu sânge-o să-l clătesc. Iar când îi voi da culoare Cu-al meu sânge clocotit Va-nvia și iar va simte Că are un loc, nu-i părăsit. Trist și singur de s-o
SUFLETE SUB TOAMNĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383574_a_384903]
-
pe sânii serii foșnesc copacii murmurând a toamnă, hrănind galopul din copita mării și frunzele ce-au potcovit a iarnă. În ochi de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n obraz apa descântec prins
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
a sublinia starea de înnoire duhovnicească împărtășită de Mântuitorul nostru Iisus Hristos prin dumnezeiescul fapt al Intrării Sale în Ierusalim, iconarul teolog înfățișează hainele așternute în calea Mântuitorului peste care El trebuia să treacă în culoarea albă, simbolul curăției sufletului ("Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi", Psalmul 50), chiar și asinul este înfățișat în alb, arătând prin aceasta că și firea nerațională s-a împărtășit de o stare de înnoire, ca o pârgă, o dată cu cea a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
căci așa se numește năucul ăsta. E un om de treabă, când nu i se întâmplă să-și bea mințile ca în noaptea asta. Vă invit mâine, la o cafea și o prăjitură dacă veți avea bunătatea să acceptați, ca să spălăm rușinea din astă seară... - Miranda, Miranda e numele meu domnule Victor! - Ar fi pentru mine o mare plăcere, dacă m-ai chema simplu Victor, fără domnule. - Bine! Victor! - Așa e mai bine! Acum trebuie să mă asigur că Ion nu
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
umplându-și în cuiburi, ninsori, prin geruri de ram tremurau povești ce în suflet mureau. strigau în desișuri de nori furând dintre raze, doar flori, iertări ce cărări au făcut în ochi-mi răniți de trecut, și ploaia, gemând, ne spăla cu tălpi din șerpoaice de stea arzând în strânsori de venin tăcerea-mbrăcată în chin! Goi...amăgindu-ne-n ploi furam dintr-un mic calendar, o urmă nestinsă, într-un capăt de jar, când ploaia căde-va, ruginită și grea să-i
GOI...AMĂGINDU-NE-N PLOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383608_a_384937]
-
minte înțeleaptă, Voia Ta,de n-o voi face, Iadul veșnic,mă așteaptă! Vino-n inimă la mine, Chiar de nu-i în ea iubire, Și preschimbă rău în bine, Ura,în milostivire! Și trimite-mi lacrimi multe, Să îmi spăl păcatul greu, Sufletul,să Te asculte, Doar pe Tine: Tatăl meu! Duhul Sfânt,Tu,mi-L trimite, Ca păzit de El,mereu, Să mă- nchin Treimei Sfinte, Slavă-n veci lui Dumnezeu! Când voi fi sfârșit cu toate, Și-al
ASCULTĂ-MI,DOAMNE RUGĂCIUNEA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383620_a_384949]
-
sertarele lăzii, care între timp se dezghețase. Avea mâinile sloi, dar îi plăcea tortura aceasta, care îi dădea o senzație plăcută răcorindu-i sufletul ce fierbea ca un vulcan. Oamenii sunt niște stupizi, conchise, și merse în baie să-și spele mâinile și să le clătească cu oțet pentru a înlătura mirosul de clor. De asemenea, badijonă cu o cârpă înmuiată în oțet și lada frigorifică, îi lăsă ușa întredeschisă și merse în sufragerie. Câtva timp încercă să citească romanul început
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
ce-i rămas e nepăsător de griji, de nevoi! Către zori, când lumina prin firide tresaltă spăimoasă, haine și încălțări iau cale întoarsă către scrin, sertare, dressing și rafturi. În plăcută nemișcare se-afundă, căci, la unison, vor să-și spele prin somn conștiința... Mă retrag. În grabă mă salt pe gard și-mi sprijin ascensiunea de-o creangă. Suspendat, sunt uimit, gata să cad. O pală de vânt și două veverițe colportează un zvon: Haina, pantoful ucis-au în chip
INTRIGA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382831_a_384160]
-
iar să vină, A fost mort și stă printre Cei vii. El cu Tatăl și cu Duhu-s Una, El cu noi e frate după sânge, El a fost cu noi întotdeauna, Noi prin El am învățat a plânge. El ne spală vina și păcatul, El e singurul ce ne mai iartă S-a făcut pe Sine vinovatul Și nu El, ci crucea Lui ne ceartă. El e Leu și totuși nu sfâșie, El e Stâncă, Fluviu care vine, El e Preot
IISUS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382928_a_384257]