19,182 matches
-
trag hulpavi, mitici și masoni În astralul cel mai rece fiind pe veci ei longevivi Galaxiilor din cosmos doar perdanți și-n terorism baroni. Martiri atlanți trecuți prin peșteri din cel mai curat cuarț Forțelor cu minus din universul hâd - stăpânii absoluți Monștrii cei patetici care cu-al lor malefic antebraț Profanează cimitire cu morminte de străbuni necunoscuți. Referință Bibliografică: O GALACTICĂ APOCALIPSĂ / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
O GALACTICĂ APOCALIPSĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383957_a_385286]
-
curții să împrăștie zvonuri exagerate pe această temă. Imaginea este un lucru important și se face cu eforturi. Și acum, deși nu îl mai atrăgeau nici măcar fecioarele trimise de preaputernicii lumii, acelea educate în haremuri special pentru a oferi plăcere Stăpânului Lumii, lucra din plin la acest aspect. Rezolvase foarte abil această problemă. În fiecare seară în somptuosul său cort intra, înfășurată în văluri de mătase o femeie. Era aceeași, doar hainele erau altele. Și, în timp ce el se odihnea, ea scotea
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
abia de acum încolo mai trebuie să muncească încă doi ani pentru a-și plăti mâncarea și hainele pe care le primise. Ochii verzi se înverziră mai mult însă răspunsul fu cât se poate de politicos: - Fie precum vrei tu, stăpâne! Cert este că la miezul nopții plecau cu întreaga herghelie deoarece familia stăpânului nu prea mai putea să protesteze având gâturile tăiate, iar din izba cuprinsă de flăcări nici vocea lui nu mai cerea decât să fie dezlegat de stâlpul
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
-și plăti mâncarea și hainele pe care le primise. Ochii verzi se înverziră mai mult însă răspunsul fu cât se poate de politicos: - Fie precum vrei tu, stăpâne! Cert este că la miezul nopții plecau cu întreaga herghelie deoarece familia stăpânului nu prea mai putea să protesteze având gâturile tăiate, iar din izba cuprinsă de flăcări nici vocea lui nu mai cerea decât să fie dezlegat de stâlpul casei. Cu ei plecau și celelalte slugi sătule de mizeriile îndurate, însă pline
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
ale sciților, ale slavilor, iar acum se afla în nordul Mării Caspice și privea spre viitoarele cuceriri. Simți cum lumina sângerie a apusului îi intră ca o forță în trup și o bucurie fără seamăn îl cuprinse. Era într-adevăr stăpânul lumii! *** Zorii se iviră iar comandantul gărzilor se neliniști. Stăpânul era tot pe culmea colinei, tot călare și nu dăduse nici un ordin. Începu să se foiască și să se consulte cu ceilalți șefi. Ce era de făcut!? Că dacă-l
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
Mării Caspice și privea spre viitoarele cuceriri. Simți cum lumina sângerie a apusului îi intră ca o forță în trup și o bucurie fără seamăn îl cuprinse. Era într-adevăr stăpânul lumii! *** Zorii se iviră iar comandantul gărzilor se neliniști. Stăpânul era tot pe culmea colinei, tot călare și nu dăduse nici un ordin. Începu să se foiască și să se consulte cu ceilalți șefi. Ce era de făcut!? Că dacă-l deranjai din meditație fără un motiv serios deveneai mai scurt
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
se săpă o groapă, ale cărei maluri fură întărite cu pietre, iar corpul fu depus pe un maldăr de aur. Râul fu readus în matcă iar toți cei care participaseră la înhumare fură invitați la marele ospăț dat în memoria Stăpânului și otrăviți, că nu se face să lași vreun căscat să dea ceva pe trompă la o adică, iar istoria își văzu pe mai departe de cursul ei. Marele imperiu avea să dispară peste doar o sută de ani, iar
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și Pătru Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de aer reconfortant și exclamă entuziasmat: - Iată că visul meu a devenit realitate! De bucurie ridică brațele spre cer și continuă: - Deci, tu, frumoasă cascadă îmi tulburai liniștea
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
înfricoșătoare? Îngândurat și speriat, coborî de acolo și prinse calul de căpăstru. Acesta nu pricepea ce se întâmplase cu Pătru. Puțin mai la vale, animalul se cutremură de teama față de o putere nevăzută. Se agită nervos gata să-și ia stăpânul târâș printre stânci și brazi. - Doamne ce mi-a fost dat să văd!... Oare turiștii care au trecut prin sat nu cumva s-au rătăcit săracii pe aceste meleaguri? Porni pe drumul de întoarcere spre casă, dar un gând din
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
joacă cu mine... E sfârșitul tinereții mele...” Continuă să simtă din ce în ce mai aproape acea răsuflare fierbinte. În culmea disperării se întoarse brusc și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
culmea disperării se întoarse brusc și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
se opri la o poartă. Călărețul continua să-i stea povară în spate și nu descălecă să-i deschidă. Îl lovi de câteva ori cu coada dar nici un semn de pricepere. Atunci, parcă enervat de letargia în care-i căzuse stăpânul, se ridică în două picioare nechezând în speranța că doar l-o auzi stăpâna și-i va da drumul în curte. Dar spre surprinderea sa omul parcă adormise în șa și-l simți cum plutește prin aer și cade ca
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
o mamă „îndurerată” de pierderea fiicei sale Pamina (soprana Elena Dincă, glas modulat, deosebit de cald) care i-a fost răpită din împărăția întunericului. Regna Nopții, neagră de mânie, îi dă Paminei un cuțit și-i poruncește să-l omoare pe stăpânul templului, înțeleptul Salastro (bass-bariton Ștefan Schuller). Templul este păzit cu străjnicie de un leu, un tigru, o girafă, un rinocer, o maimuță și o zebră. În fața înțeleptului Salastro sunt aduși cu forța cei doi îndrăgostiți, Pamina și Tamino (tenorul Andrei
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
unui păcătos nu este mai mică decât bucuria de care se învrednicesc cei buni și vrednici de laudă. Acest gen de bucurie nu este însă agreat de cei care o condiționează în funcție de criteriile lor, și nu de mila și generozitatea Stăpânului, nelăsând nici pe alții să intre în ea, neintrând nici ei. Categoria aceasta de oameni este reprezentată de fiul cel mare. El nu înțelege motivele bucuriei tatălui și refuză să intre la ospățul acestuia. Parabola se încheie cu ieșirea tatălui
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
spiritualității noastre romănești și ortodoxe!... Cugetând la activitatea și la personalitatea Înaltpreasfinției sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care Înaltpreasfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
mine scris! ( Nemțoiaca se exprima așa întrucât nu cunoștea decât o leacă de latină, iar latina așa suna pe lângă limba română care se vorbea atunci.(?!) N.A.) N-a durat trei minute și Vasile Belu Nostramamus a și venit în camera stăpânului său, aducând cu el bărdaca de vin, o oală cu zeamă de varză precum și o fleșteică de piele de vițel, pe care caligrafiase mesajul primit de la nemțoiacă. ( Zeama de varză a fost obținută mult mai facil decât o oală cu
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
de cuc, întrucât el fiind român neaoș,cuvântul „cuc” avea și o altă conotație și, ca un slujbaș destoinic care se afla, nu ar fi vrut ca, din exces de zel, să încurce lucrurile și să-i aducă altceva însoțitoarei stăpânului său. N.A.) După ce s-a asigurat că stăpânul lui e bine și nu-i mai poate da nicio mână de ajutor în celelalte privințe, a plecat la treaba lui. Spioanca a citit și și-a făcut cruce. Nu vă mai
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
cuc” avea și o altă conotație și, ca un slujbaș destoinic care se afla, nu ar fi vrut ca, din exces de zel, să încurce lucrurile și să-i aducă altceva însoțitoarei stăpânului său. N.A.) După ce s-a asigurat că stăpânul lui e bine și nu-i mai poate da nicio mână de ajutor în celelalte privințe, a plecat la treaba lui. Spioanca a citit și și-a făcut cruce. Nu vă mai spun la ce mijloace subversive a apelat și
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
imagina sau intui, dar pentru aceasta ar trebui să ieșim din sfera raționalului. Einstein spunea că „imaginația și intuiția sunt un dar divin, pe când mintea rațională este numai servitorul ei. Noi am creat o societate în care servitorul a devenit stăpân”. Profesorul de istorie la Princeton University din statul New Jersey a scris de curând un articol intitulat „Este Donald Trump un nou Barry Goldwater?” Și articolul se încheie cu fraza: „But will a Trump candidacy be a repeat of 1964
EXTREMISM ȘI MODERAȚIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383305_a_384634]
-
luptă pentru acordarea trebuințelor și aspirațiilor comunităților, interese naționale și sociale, cu rase, neamuri, clase, clici politice, orgolii individuale, neliniști și dezastre produse de impostori și demenți triumfători, desfrâul nerușinat al bogaților și ura săracilor și mișeilor, sfidarea și risipa stăpânilor, și revolta supușilor, limitele morale și gnoseologice ale omului autonom”. Țuțea pleda pentru ordinea creștină care se va putea instala prin grația divină, când vor dispărea cultul forței, orgoliul, ura și maniheismul. „Eșecurile reuniunilor umane se aseamănă cu grămădirea oilor
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
iertat, mărturisind că a citit „Critica rațiunii pure” ca student și că „înlemnise de emoție”, ca ulterior, înaintând în vârstă, să aibă aceeași emoție ca la citirea unui articol de ziar. „Spunea Kant că el e propriul său legiuitor și stăpân. Cum să fii legiuitor și stăpân într-un univers în care ești înlănțuit? (...) Deci, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii și să introduci credința în Dumnezeul creștin care s-a arătat triumfalnic, teandric și trinitar. (...) Kant nu are nici un
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
rațiunii pure” ca student și că „înlemnise de emoție”, ca ulterior, înaintând în vârstă, să aibă aceeași emoție ca la citirea unui articol de ziar. „Spunea Kant că el e propriul său legiuitor și stăpân. Cum să fii legiuitor și stăpân într-un univers în care ești înlănțuit? (...) Deci, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii și să introduci credința în Dumnezeul creștin care s-a arătat triumfalnic, teandric și trinitar. (...) Kant nu are nici un adevăr!”. Când a fost întrebat: De unde
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile Țării, Stăpâne, Prea-târziului nostru pune-i hotare! Referință Bibliografică: Pleacă pădurile... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
-
și iubirea ca mijloace - adevărate arme spirituale - împotriva tuturor încercărilor, ... VI. HRISTOASE!, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017. Infinitul divin s-a revărsat în trupul Tău, din pântecul Mariei arătându-Te lumii. Învățător, Vindecător, Stăpân ai fost și-ai cucerit lumea cu iubire, fără de fală, cu modestie, cu incantație morală. De Marele Preot ai fost întrebat de ești Tu fiul celui binecuvântat. „Da, sunt!”, ai răspuns îndreptățit. Nu Te-au crezut și la moarte Te-
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
pentru noi ai avut. Precum visele cu lungi și minunate zboruri țin păsările noaptea pe crengi, visul salvării lumii Te-a ... Citește mai mult Infinitul divin s-a revărsat în trupul Tău,din pântecul Mariei arătându-Te lumii.Învățător, Vindecător, Stăpân ai fostși-ai cucerit lumea cu iubire, fără de fală,cu modestie, cu incantație morală.De Marele Preot ai fost întrebatde ești Tu fiul celui binecuvântat.„ Da, sunt!”, ai răspuns îndreptățit.Nu Te-au crezut și la moarte Te-au osândit.Te-
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]