5,507 matches
-
lucru este necesar pentru a supraviețui într-o lume în care sunt bombardați cu informații externe. Aceasta strategie de compensare poate fi găsită în stiluri de percepție pe care le auto-dezvolta, ca de exemplu: * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial: stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat în mod instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * Accepta atingerea doar a anumitor materiale * Evita mediile aglomerate * Este foarte agitat
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * Accepta atingerea doar a anumitor materiale * Evita mediile aglomerate * Este foarte agitat, se joacă cu degetele peste
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
singur mult zgomot ca să blocheze zgomotele altora * îi este teamă de animale * îi displac tunetele (furtunile) * dorește să aibă căști pe urechi * preferă tonurile joase Prelucrare doar prin intermediul organului vizual * Predomină utilizarea organului vizual * Realizează autostimulare vizuală pentru a ignora stimuli de orice altă natură * Poate fi întrerupt doar în cazul în care i se oferă un stimul vizual, de exemplu a intra în câmpul vizual al copilului Vigilenta / alerta Un aspect care joacă un rol important în prelucrarea informațiilor senzoriale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
să aibă căști pe urechi * preferă tonurile joase Prelucrare doar prin intermediul organului vizual * Predomină utilizarea organului vizual * Realizează autostimulare vizuală pentru a ignora stimuli de orice altă natură * Poate fi întrerupt doar în cazul în care i se oferă un stimul vizual, de exemplu a intra în câmpul vizual al copilului Vigilenta / alerta Un aspect care joacă un rol important în prelucrarea informațiilor senzoriale este starea de vigilență / alerță. Vigilența/alerța se referă la faptul că starea de veghe este la
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de vigilență / alerță. Vigilența/alerța se referă la faptul că starea de veghe este la un nivel optim astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Vigilența/alerța se referă la faptul că starea de veghe este la un nivel optim astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
referă la faptul că starea de veghe este la un nivel optim astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
un nivel optim astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de supărare, frica, agitație, nerăbdare
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de supărare, frica, agitație, nerăbdare etc.). Nivelul optim
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica, tristețe, bucurie * Stimuli senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reacționa la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de supărare, frica, agitație, nerăbdare etc.). Nivelul optim de vigilenta este atunci când se reacționează
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scăzut (când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de supărare, frica, agitație, nerăbdare etc.). Nivelul optim de vigilenta este atunci când se reacționează la stimulii nici prea puternici, nici prea slabi, când individul reușește să selecteze bine stimulii. Fiecare persoana dorește să mențină tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca să reacționeze cât mai bine. Aceasta se face, inconștient, prin utilizarea stimulării senzoriale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
când suntem obosiți, plictisiți, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de supărare, frica, agitație, nerăbdare etc.). Nivelul optim de vigilenta este atunci când se reacționează la stimulii nici prea puternici, nici prea slabi, când individul reușește să selecteze bine stimulii. Fiecare persoana dorește să mențină tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca să reacționeze cât mai bine. Aceasta se face, inconștient, prin utilizarea stimulării senzoriale. Stimulii senzoriali au funcția de ,,schimbători de motor" (modalitatea de stimulare cu scopul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nici prea puternici, nici prea slabi, când individul reușește să selecteze bine stimulii. Fiecare persoana dorește să mențină tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca să reacționeze cât mai bine. Aceasta se face, inconștient, prin utilizarea stimulării senzoriale. Stimulii senzoriali au funcția de ,,schimbători de motor" (modalitatea de stimulare cu scopul de a schimba nivelul de vigilenta). Aceștia au o legătura mare cu organele senzoriale: * Activitate la nivelul organului gustativ (are un efect pe o durata scurta de timp
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
un program bine stabilit. Obiectivul fundamental al terapiei este :formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare. Pentru realizarea acestui scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre complex,prevăzute de terapia ABA . Comenzile sunt simple,clare,în concordanță cu stimulii folosiți, imaginile folosite,răspunsul așteptat. Obiectivul următor este: formarea unei reprezentări generale despre lume și mediul în care ea se desfășoară ,perceperea succesiunii momentelor zilei , formarea motivației ,dezvoltarea capacității de a înțelege că te poți face înțeles , dobândirea unei experiențe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
după fiecare caz. Metodele de lucru sunt aceleași dar ele trebuie corelate cu potențialul copilului și cât de grav este afectat în sensul comportamentelor dezaptative. Deci prima etapă este cea de observare a copilului în mediu, cum interacționează la diverși stimuli, și în special ce reacție are față de terapeut. Prima ședință este de observație și provocare a copilului. Terapeutul trebuie să aibă rolul de observator și să nu intervină decât atunci când este cazul. Imitarea copilului în diverse acțiuni sau sunete este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie al cărei final este “Hi five!”) * nu pot generaliza. Această incapacitate de a face generalizări, de a extinde ce a învățat și la alte situații asemănătoare, explică de ce
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
baza căruia ABA a fost construita si dezvoltata. In 1913, John Watson, după studierea comportamentului observabil a concluzionat ca toate manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri la stimuli externi punând bazele curentului denumit ulterior behaviorism. B.F. Skinner, începând din anii ’40 a revizuit teoriile predecesorilor săi în behaviorism, Pavlov si Watson, referindu-se la condiționarea operanta . Prin conceptul de condiționare operanta, Skinner sublinia faptul ca multe din comportamentele
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la microunde și recipientele de plastic. Suplimentele de vitamina C și acizii grași Omega-3 pot ajuta dezvoltarea creierul șsi atenuează efectul toxinelor care au dus la dezvoltarea autismului. Mediul propice Un mediu liniștit, fără factori de stres sau exces de stimuli (televizor, computer etc.) este un element cheie pentru lupta cu autismul prin terapia CEASE. Patul în care doarme copilul trebuie orientat către Nord sau Est și nu este recomandat să conțină elemente metalice, care pot accentua tulburările magnetice ce pot
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
se vor desena buline pentru a numerota zilele săptămânii. Lângă "luni" punem o bulină (pentru ziua I a săptămânii), lângă "marți" punem două buline (ziua a II-a), etc. Sugestii * Păstrați vizualizarea simpla si ușor de organizat. * Țineți cont de stimulii senzoriali care-l deranjează, în mediul sau * Țineți cont de modul în care vă prezentați ca educator/specialist în fața copilului - previzibil * Adaptați modalitățile de hrănire la copilul cu dificultăți în alimentație. * Țineți cont ca este necesar un timp mai lung
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
circulare în știință, dar și în studiile sociale. Metodele cele mai des folosite pentru măsurarea creativității la copii sunt bazate pe fluența ideațională. Probele referitoare la fluența ideațională cer din partea copiilor generarea a cât mai multe răspunsuri la un anumit stimul, într-un mod asemănător brainstorming-ului. În general fluența ideațională este considerată o calitate critică a procesului creativ. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale atestând potențialul creativ. În cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui să se axeze pe proces
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
te conduce și de a acționa corespunzător imboldurilor, scopurilor, informațiilor senzoriale și cognitive de care dispune subiectul prin memoria sa și prin modul cum se orientează în situația dată, iar comportamentul constă în reacția exterioară a individului la acțiunea unui stimul extern, mai potrivit pare a fi termenul de conduită a elevului creativ, pentru nivelul claselor primare. Un învățător creativ va ști să încurajeze formarea unei conduite creative la elevii săi. Acesta va uza de o învățare creativă, în cadrul căreia elevii
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a căror dependență de timp poate fi precizată analitic, întrucât sunt furnizate din exterior către sistem) și semnale de ieșire (privite drept funcții a căror dependență de timp nu este cunoscută analitic, deoarece sunt produse de sistem, ca rezultat al stimulilor prezentați la intrare). Un astfel de model permite determinarea dependenței de timp a semnalelor de ieșire fie prin calcul analitic, fie prin procedee numerice (făcându-se apel la simularea într-un mediu software adecvat). În prezent sunt disponibile numeroase medii
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
cu greutate moleculară de 67 kDa, care străbate bariera hemato-encefalică atât pe calea fibrelor nervoase cât și pe cale sanguină [9]. Acțiunea ei este asemănătoare cu cea a stricninei, suprimând efectul inhibitor asupra neuronului motor central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând spasme și convulsii. Sistemul simpatic, neurocirculator și neuroendocrin, este de asemenea afectat astfel încât vasoconstricția periferică, hipertensiunea, tahicardia și aritmiile pot fi întâlnite. 9.1.4. ANATOMIE PATOLOGICA Nu există modificări anatomopatologice macroscopice, ci doar microscopic pot fi evidențiate
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
deformată de un rictus dureros (fig.9.2); disfagie prin spasmul mușchilor faringieni; rigiditatea tuturor grupelor musculare ale corpului cu excepția mâinii și a antebrațului. b. stadiul contracțiilor clonice (convulsii): Apare un spasm clonic pe fondul de contractură musculară, determinat de stimuli externi, câteodată minimi: lumină, zgomot, palpare etc. Tabloul clinic tipic este acela de opistotonus (corpul arcuit pe spate în sprijin pe vertex și regiunea calcaneană), dar poate apare și arcuirea laterală (pleurostotonus) sau ventrală (emprostotonus). În cursul acestor contracții pot
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]