4,034 matches
-
poate scăpa din prinsoare - nici măcar lumina. La început, o gaură neagră este, aidoma celorlalte stele, ca un imens glob de gaz fierbinte - compus în special din hidrogen. Dacă ar fi lăsat în voie, un glob suficient de mare ar fi strivit de greutatea propriei gravității; materia s-ar îndesa până când globul s-ar transforma într-o masă minusculă. Din fericire pentru noi, stelele nu suferă un astfel de colaps, fiindcă mai există o forță care acționează: fuziunea nucleară. Când un nor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
argile, dar culorile erau limitate și rezistențele coloristice inferioare. În etapa următoare s-au utilizat diverse plante, moluște și insecte. Se presupune că fenicienii au întrebuințat cei dintâi purpura extrasă din scoicile Murex, care trăiesc în estul Mării Mediterane. Ei striveau și frământau scoicile cu sare într-un cazan. Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza la soare în prezența aerului. Pentru a obține 1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Formele tracă și latină sunt contrase, cum arată engl. together „împreună” și germ. gesamt „tot, întreg”, ca și formele cu g, precum vgr. stege „acoperiș, refugiu, loc închis”. Un g întâlnim și în forma rusă (Dali) tigositĭ „a apăsa, a strivi, a îndesa”, de fapt a ghigosi, în legătură cu care se află forma ghes „îndemn”. La aceste forme trebuie adăugat a țese (lat. texo, tego), tisa, nume de arbore cu lemnul tare și ușor de prelucrat. Podgorie este creație românească din elemente
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul care a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acea persoană este bună, generoasă, înțelegătoare, este o persoană veselă și optimistă gata să ajute pe alții, nu-i judecă, nu-i critică, doar îi înțelege. E o persoană puternică pentru că tăvălugul greu al vieții nu a reușit să o strivească. Fac o paranteză aici: una este să-l înțelegi și alta să accepți. Da știu, spuse Noel. Așa cum și părinții dau impresia adolescenților că nu-i înțeleg deloc, ceea ce e fals. Ei vă înțeleg pentru că au fost și ei adolescenți
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nou o rafală... un trosnet de creangă ruptă, izbi în geam. Femeia, cu o voință nebănuită, lupta pentru viață. Un junghi îi împunse ascuțit pântecele, făcând să i se clătine mintea de durere. Se zvârcolea în chinuri, ca o râmă strivită la un capăt. Afară, crivățul urla ca o fiară, în frământările văzduhului, ca la început de lume... Din înălțimi, din băierile rupte ale cerului, se revărsa potopul. Chinurile bietei femei nu mai sfârșeau. Gemea, gâfâia din răsputeri, într-un lac
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o dezlănțuire de stihii, cum nu s-a mai văzut. Anton închise ochii strâns... strâns până la durere, scrâșnind din măsele să crape, înnăbușindu-și cu pumnii în piept un geamăt. Când deschise ochii, moarta avea pleoapele coborâte, cu genele lungi întoarse, strivind ultimele lacrimi pentru totdeauna. Pe buze încă-i mai pluteau ultimele cuvinte... „Îți mulțumesc... să ai grijă...!“ Pe față, i se putea citi neîmpăcarea... dar și speranța de iertăciune în fața lui Dumnezeu. Candela sfârâi de câteva ori și se micșoră
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cât de mult îl îndrăgeau ei. Anton era cel mai răsărit dintre ei, urmau Domnica și Alexandru. Frăsânica, cea mai mică dintre ei, avea doar patru ani. „Sărmănica de ea, sărmănica!“ își zise el în gând, și între genele bătrâne strivi câteva lacrimi. „O strâns-o Dumnezău, așa di mititică..!“ Ori de câte ori gândul îl poartă la ea, lăcrimează. Își aminti cum, în fiecare dimineață, cu pușca pe umăr, pleca cu îndeletnicirile lui de pădurar, și, seara când se întorcea acasă, toți copiii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tu mă poți îndruma!.. Apoi, în genunchi, aplecată, peste mormânt, de parcă ar fi vrut să-l ieie cu dânsa... a vorbit în șoaptă, cu mama ei... dar, ce și-au spus, numai Dumnezeu știe. Împrejurul ei parcă, fâlfâiau aripi nevăzute, strivindu-i sufletul... îngropându-i toate dorințele și visele. Tăcerea din jur îi cobori în suflet ca o piatră de mormânt. Vorbea nu numai cu sine, vorbea cu cei care erau în ea... era printre cei dragi, mama și bunicul ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și privindu-i, își răsucesc mustața în sfârc, cu tristețe, dar și cu bucurie în ochi, gândindu-se la anii tinereții lor și la tânăra mlădiță a satului, acești flăcăi de nădejde. „Satu‟ va dăinui în veci“, murmură un bătrân, strivind o lacrimă în colțul ochiului. „Veșnicia la sat s-o născut!.. da, da..!“ și oftând se întoarse în crâșmă să-și stingă oful. Ciubotele flăcăilor tropăiau greu și înfundat, prin colbul de pe toloacă, iar fetele săltau gingaș, abia atingând pământul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
am Întors aici. Tipu’ ăla, cel pe care l-au bătut, era Încă În viață când am plecat eu. Îl țineau În viață până aflau dacă le spusese adevărul. Scoase mucul de țigară din gură și Îl aruncă pe podea, strivindu-l cu călcâiul. I-am dat altă țigară. — Ei... Și apoi am auzit că treaba s-a sfârșit prost. Se pare că Tillessen a făcut pe șoferul. După aia, băieții lui Red l-au omorât. L-ar fi omorât ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe nesimțite se transformă în lumină umedă. Din când în când, în marginea șoselei se văd locuințe modeste, simple, cu o singură încăpere, din nuiele împletite și acoperite cu frunze de palmier sau din cărămidă nearsă, înecate în ploaie sau strivite de lumină, înconjurate cu suliți de cactus și izolate într-o liniște pe care n-o tulbură nimic. Din păcate, n-avem vreme să coborâm. Mă consolez cu gândul că, astfel, taina acestor locuri, cu pecețile intacte, ne va lăsa
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ar fi fost de trei sexe și nu de două, dar sexele lor ar fi încă înmugurite, încă în stare embrionară. In acea vale gândirea trecea în eros și erosul în gândire... Către prânz ne ridicam, umezi de seva ierburilor strivite sub noi, scuturam de pe haine furnicile și buburuzele și ne tăiam drum prin corolele multicolore. Ne așezam pe dâmb, care părea să vibreze și să zvîc-nească de câte ori pe șoseaua îndepărtată trecea vreun camion TIR sau vreun tractor, de parcă sub stratul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trupul plăpând, ochii mei lipiți de goliciunea femeii din poza pe care nu reușesc s-o apuc cu mâinile, vrând din tot sufletul s-o am, ca și cum în clipa aceea de poza femeii goale ar depinde întreaga mea viață, aproape strivind trupul ce se zbate neputincios sub mine, întinzându-mă tot mai mult după poză, încins de luptă și mirosul transpirației amestecat cu alte mirosuri vagi, nedefinite, precum și strigătele aprinse ale celorlalți îmi fac o plăcere netrebnică, strâng tot mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui, cu privirea aspră deasupra mea, straiele pe care le poartă, vârsta și eu cu atât mai neputincios a-l apăra pe cel absent și învinuit de vini pe care, Te ispitesc cu geniu! Neputând ține piept, cobor privirea, mă strivește și pe mine această întrebare, Nici eu nu știu, părinte, sunt neștiutor! Îmi rotesc ochii prin biserică și mă cuprinde nepotolită bucuria, zâmbesc tainic acelei imagini din sufletul meu pe care părintele stareț n-are cum s-o vadă, Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tot aerul pământului, pieptul mi se ridică și se lasă într-o încordare teribilă, mă întorc cu fața la pământ și-mi deschid brațele larg a îmbrățișare, în fața ochilor mei deschiși, aproape de sol, zac trupurile rănite de flori și fire de iarbă strivite în furia mea neputincioasă, sunt un ucigaș de inocență! Clopoțeii mov ale căror glasuri tânguitoare ar fi trebuit să le audă urechea ta surdă agonizează tăcut jur împrejurul tău, dându-ți superba lecție a umilinței, dar n-o vei învăța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
apropiat de pictura religioasă și pot să-ți spun acum, după atâția ani de când lucrez cu el, că prefer să pictez sfinți după cartoane decât atleți frumoși în întreceri sportive, Și care-i diferența? țâșnește necruțătoare întrebarea mea, Janos își strivește mucul de țigară pe treptele de piatră, nu-i zăresc chipul întors spre curtea mănăstirii, stă cu câteva trepte mai jos decât mine, dar îmi răspunde, Una de tehnică artistică! pentru sfinți lucrezi doar cu suprafața și nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
arătat un chip cu trăsături puternice și drăguțe, dar disproporționate: o frunte înaltă, ce-i făcea coafura să pară nepotrivită, nasul cârn, buzele pline și ochii mari, negri. Blanchard făcu prezentările. — Kay, el e Bucky Bleichert. Bucky, Kay Lake. Femeia strivi țigara cu piciorul. — Bună, am salutat-o eu, întrebându-mă dacă nu cumva era iubita pe care Blanchard o întâlnise cu ocazia procesului legat de spargerea de la Boulevard-Citizens. Nu se comporta ca o țiitoare de tâlhar, chiar dacă se dădea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
drumul spre casă și spre un somn fără vise la scurt timp după plecarea lui Kay la serviciu. Când însă nu ținea figura, mă zvârcoleam în somn și transpirat, visam clovnul zâmbitor al lui Jane Chambers, pe francezul Joe Dulange strivind gândaci, pe Johnny Vogel cu biciul lui și pe Betty, care mă implora s-o fut sau să-i omor ucigașul - ori una, ori alta, nu conta. Dar cel mai insuportabil era să mă trezesc singur-singurel în casa noastră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ceva ce nu s-a scris în ziare. Ceva important. — Pentru tine e ceva personal? Ca o vendeta? — E mai mult decât atât. — Prietenul meu are o vorbă: cică polițiștii care își pun munca la suflet dau de bucluc. Am strivit un gândac care mi se urcase pe pantof. — Nu vreau decât să-l prind pe ticălos. — Nu-i nevoie să țipi. Sunt orb, nu surd. Și n-am fost orb la micile defecte ale lui Beth. — Ce vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pentru filmul Deliverance. Logan se uita morocănos pe geam, la oamenii care Își târau picioarele de colo-colo. Nevastă. Nevastă cu copii. Individ În scurtă de molton cu o pălărie stupidă. Gunoierul cu lopata lui și cu căruciorul plin cu animale strivite de mașini, din cauza căruia se iscaseră atâtea polemici În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În capul lui azi-dimineață? Întrebă Logan, În timp ce Watson băgă mașina În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
teafăr pe copilul dispărut, și să se Întoarcă victorioși la sediul poliției. În loc de asta, se Întorceau cu mâna goală, iar Logan avea să pară un idiot. Aruncă peste cartofi o sticlă de Shiraz, Înjurând când Își dădu seama că tocmai strivise jumătate din ei. Cu un aer nevinovat, se furișă Înapoi pe culoarul cu gustări și schimbă punga de firimituri cu sare și oțet cu una nouă. Își imagină cum trăia Darren Caldwell În casa aceea micuță, fără să aibă voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la recepție, cu un telefon la ureche și o expresie Încântată pe față. — Nu, domnul, nu... mda. Sigur că sunteți supărat... V-a stropit pe pantaloni... Da, da, notez tot... Nu nota: făcuse un sesen cu un bărbat În costum strivit de un zâmbăreț, În mașina poliției. Șoferul era aidoma cu Gary cel Mare, iar cel strivit semăna izbitor cu avocatul preferat al tuturor. Un rânjet se ivi pe fața lui Logan. Așezându-se pe marginea biroului, se băgă și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În direcția lui Logan. — O țigară? Logan refuză și ea-i zâmbi din nou. — Nu? Mda, ai dreptate: e-un obicei al naibii de scârbos. Scoase o țigaretă din pachet și o aprinse de la cea pe care Încă o fuma, Înainte să strivească mucul pe pervaz. — Ce pot face pentru tine, domnule Erou al Poliției? Îl Întrebă, lăsându-se pe spate, cu capul Învăluit În fum proaspăt de țigară. — „Plutitorul“ dumneavoastră: Domnul Fără Rotule. Steel ridică o sprânceană. — Ascult. Cred că e George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]