11,661 matches
-
unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură, calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului depunerii etc.); * prin compararea obiectivă cu mostră etalon (exemple: gradul de alb al unei țesături, numărul de defecte pe cm2 la tablă etc.); * prin comparare subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții etc.). De asemenea, sunt caracteristici determinabile organoleptic (o lampă electrică funcționează sau nu, gradul de coacere al roșiilor etc.) sau numărabile (număr de nasturi pe o confecție
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
Din ce în ce mai precar, recunoaște purtătorul lui, odată cu înaintarea în vîrstă. Și pentru că discuția filmată, plecată de la vetustul baston, înclină spre tema deja anunțată boema domnul Paleologu declanșează una din șarmantele lui dizertații, cu atît mai șarmante cu cît sînt mai picant subiective. Elegant, distins, prevenitor dar casant cît trebuie, cum i-ar sta estetului să spună că preferă boema! N-o preferă. N-a preferat-o niciodată. Nici cînd era june. A cunoscut, e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tuturor răvășirilor și alterărilor. Din vastul cîmp slav, doar marii ruși s-au plasat în definitivul top mondial. Abominabila revoluție roșie a distrus criminal tot ce-ar fi putut da încă imensa vocație narativă a locului. Situație similară ca să restrîngem subiectiv a cunoscut și romanul românesc, atît de strălucitor prolific, din toate punctele de vedere, în interbelic. Distrus de importatul jdanovism. Și resuscitat, cît s-a putut înainte de '90, de cei cîțiva romancieri de marcă, deja pomeniți. Frăsuiala actuală în jurul romanului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile directe și indirecte ce se stabilesc între componentele sale, între factorii obiectivi și subiectivi controlabili și necontrolabili, toți, stabilind cea ce D. Todoran (1946ă numea „câmp educativ”; - în fine, educația este un proces organizat, expresie a două laturi complementare, cea a socializării (resurse a unui ansamblu de influențe exercitate în mod organizat din exterior
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale elevilor, ci și spre canalizarea capacității de muncă a acestora spre realizări constructive. Activitatea școlară, ca orice formă de activitate, poate provoca oboseala, care se traduce obiectiv printr-o scădere a capacității de muncă, iar varietatea mare a stărilor subiective - nervozitate, hiperexcitabilitate, agitație sau apatie - caracterizează senzația de oboseală. Dar oboseala elevului nu este independentă de factorii afectivi și motivaționali; capacitatea de muncă depinde și de nevoile, interesele, dorințele, atitudinile elevului în raport cu activitatea școlară. Desigur, ritmul de apariție a oboselii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
afectivi și motivaționali; capacitatea de muncă depinde și de nevoile, interesele, dorințele, atitudinile elevului în raport cu activitatea școlară. Desigur, ritmul de apariție a oboselii diferă - arată Al. Roșca - și funcție de conținutul și intensitatea activității, de tonalitatea afectivă a lecției etc. Starea subiectivă de oboseală se poate instala însă uneori și pe fondul monotoniei care duce la saturația psihică a elevului, la fenomenul de plictiseală și neatenție. Oboseala poate de asemenea să semnalizeze uneori o dizarmonie dintre efortul investit și performanța obținută. Între
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pozitivă - formată pe baza sentimentului de încredere în sine și de competență - este premisa echilibrului psihic. Această atitudine este finalizarea eforturilor elevului în vederea reușitei școlare. La baza autoreglării stă autocunoașterea. Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales dacă nu este compensat la timp și dacă se asociază cu alți factori „patogeni”. Reglarea psihică este ceea ce îl face pe elev capabil să-și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul în care își reproduce diferitele cuvinte, situații și rezultate ale situației de învățare. Motivul primar care îl determină pe copil să devină școlar îl constituie
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
elev în desfășurarea acestei activități li pentru a preîntâmpina transformarea ei într-o activitate apatică și obositoare. Deși pentru toți elevii există un scop comun al activității de învățare, constând în dobândirea unui sistem de cunoștințe, priceperi și deprinderi, sensul subiectiv al învățării poate să fie foarte diferit în funcție de natura motivației fiecărui elev. Factorii componenți ai motivației pentru activitatea de învățare pot fi: aspirația spre un nivel de performanță ridicat, dorința de a obține note mari, ambiția de a-i depăși
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
motivație intrinsecăă. Când tensiunea apare ca urmare a punerii în funcțiune a diferitelor proceduri stimulative externe, (competiție, încurajare, laudă, recompensă, dorință pentru note mari, frica de pedeapsăă, motivația este externă. Acest tip de motivație se decodifică din punct de vedere subiectiv sub forma unor trăiri emoționale negative (teama de eșec, pedeapsăă sau sub forma unor trăiri pozitive (așteptarea laudei, recompensei, noteiă, dar în acest din urmă caz, învățarea apare ca atrăgătoare doar în virtutea a ceea ce urmează după învățare. În ambele cazuri
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Ca element explicativ al determinării evenimentelor interne, motivația va semnifica pentru științele praxiologice modelul „subiectiv” al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante. Una, de esență psihologică, generatoare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului; - motive relaționale: care exprimă stările motivaționale derivate din relațiile pe care elevul le stabilește cu alți elevi, cu grupul școlar etc. Din perspectiva consilierii școlare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
există o corelație pozitivă și semnificativă între performanțele elevilor și modelul de personalitate a profesorului apreciat ca având rol motivator. - Tendința motivațiilor - prin modelul persoanei profesorului - este dependentă de maturitatea cu care elevii se raportează la sistemele: cerințe obiective - stări subiective, libertate - dirijare, autocunoaștere - cunoașterea profilului cadrului didactic. Pentru a aprecia la justa lor valoare efectele posibile ale acestor influențe stimulatoare este necesară și o analiză a modului în care se distribuie și se ierarhizează factorii pe care însăși cadrele didactice
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
un anume grad de favorabilitate” (Eagly & Chaiken,1993ă. S.J. Breckler validează printr-o analiză computerizată modelul trifactorial al atitudinilor fiind astfel respins modelul unifactorial susținut de Fishbein și Ajzen și de A.H. Eagly și S. Chaiken. În forul intern, subiectiv al individului, formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
orientării personalității sale; - orientarea atitudinal - valorică se concretizează în concepția despre lume și viață, determinând și susținând, vectorial și motivațional, activitatea și comportamentul acestuia; - deși condiționată socio-cultural, orientarea atitudinal-valorică a individului apare ca ceva interior și virtual, ca un determinant subiectiv, ca o cauză ce acționează, din interior, sub forma unei intenții comportamentale; la acest nivel determinarea devine autodeterminare, acțiunile și comportamentul anului fiind consecința propriei sale acțiuni, expresia libertății individuale; - cunoscând subsistemul de orientare al personalității putem prevedea cum anume
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
împărtă șite de majoritatea membrilor comunității. Asumarea acestor norme sub forma unor convingeri determină anumite atitudini din partea individului, atitudini care, în corelație cu valorile interiorizate, determină intențiile sale comportamentale și apoi, comportamentul efectiv. Ca variabile latente, situate în zona virtual- subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizeazăă în opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun eiă și comportament (ceea ce fac ei efectivă este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență între gând
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun eiă și comportament (ceea ce fac ei efectivă este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență între gând, vorbă și faptă. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiective care exprimă poziția unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie se bazează pe o anumită cunoaștere, fie ea și incompletă, a obiectului sau domeniului la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o consecință firească a relației strânse și directe dintre afectivitate/motivației și sfera atitudinală; este de altfel un fapt cunoscut că preferințele noastre, afective dar și atitudinale, se îndreaptă către acele activități asociate cu succesul, real sau potențial, obiectiv sau subiectiv; este o consecință a naturii umane, orientate către succes. Realizarea cu succes a unei sarcini specifice anticipează succesul într-o sarcină ulterioară, prefigurează o succesiune de sarcini încununate de reușită și finalizate prin stări afective pozitive. Așa încât este lesne de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
linie de stat să informeze conducerea partidului nostru la timp și exact așa cum stă într-un domeniu. Dacă stăm prost, să informăm corect, tovarăși, că nu ne faceți nici un serviciu dacă la un moment dat, din diverse motive de ordin subiectiv, informăm că stăm într-un sector de activitate bine și până la urmă, când controlăm mai atent, vedem că stăm prost. Nu e absolut nici un fel de serviciu, dimpotrivă, cu asemenea mod de a gândi și a judeca ne face un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ACTIVITĂȚII APARATULUI DE SECURITATE, CHEZĂȘIE A ÎNDEPLINIRII CU SUCCES A SARCINILOR CARE ÎI REVIN NECESITATEA CONDUCERII ȘI ÎNDRUMĂRII DE CĂTRE PARTID A ACTIVITĂȚII APARATULUI DE SECURITATE Pentru societatea omenească contemporană, ajunsă la mare grad de complexitate, este caracteristică creșterea rolului factorului subiectiv, tendința sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este caracteristică creșterea rolului factorului subiectiv, tendința sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi, se schimbă fundamental raportul dintre spontan și conștient. Ritmul făuririi și dezvoltării societății socialiste este în mod hotărâtor influențat de convergența desfășurării factorilor obiectivi și subiectivi. Cu cât factorul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi, se schimbă fundamental raportul dintre spontan și conștient. Ritmul făuririi și dezvoltării societății socialiste este în mod hotărâtor influențat de convergența desfășurării factorilor obiectivi și subiectivi. Cu cât factorul subiectiv reflectă mai adecvat și mai deplin necesitatea istorică, cerințele legilor obiective ale dezvoltării sociale și desfășoară o activitate conformă cu acestea, cu atât societatea socialistă înaintează mai rapid pe drumul progresului. În acest context al corelației
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi, se schimbă fundamental raportul dintre spontan și conștient. Ritmul făuririi și dezvoltării societății socialiste este în mod hotărâtor influențat de convergența desfășurării factorilor obiectivi și subiectivi. Cu cât factorul subiectiv reflectă mai adecvat și mai deplin necesitatea istorică, cerințele legilor obiective ale dezvoltării sociale și desfășoară o activitate conformă cu acestea, cu atât societatea socialistă înaintează mai rapid pe drumul progresului. În acest context al corelației obiectiv-subiectiv, creșterea rolului conducător
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj (cuvinte distinctive, registre, "intonații"); sau semnale ale relațiilor de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]