17,770 matches
-
Procesul managerial poate fi considerat un ansamblu de intervenții ale managerului care concentrează eforturile umane dintr-o școală pentru organizarea și coordonarea activităților comune în scopul atingerii obiectivelor propuse în condiții de eficiență. Desfășurarea procesului managerial se realizează într-o succesiune de etape, fiecăreia fiindu-i caracteristică o anumită activitate sau funcție managerială: "-" Funcția de realizare a obiectivelor instituției; "-" Funcția de satisfacere a nevoilor grupului. Principalele domenii în care se aplică aceste activități manageriale sunt: "-" Curriculum: aplicare, dezvoltare și evaluare; "-" Resursele
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
După Septimiu Chelcea (a cărui definiție este citată și în Dicționarul de sociologie), . Definiția relevă în primul rând faptul că avem de-a face cu o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic. Dar înțelesul termenului de chestionar se lărgește. Nu este vorba numai de întrebări. Că stimuli pot servi și imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
chestionar se lărgește. Nu este vorba numai de întrebări. Că stimuli pot servi și imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări și fotografii sau desene. În cadrul chestionarului întrebările și dsenele au funcție de indicatori. Combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să fie logică dar și psihologică. Foarte frecvent, așa cum remarcă Phillips Bernard S. pentru ordonarea logică a întrebărilor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus în situația de a răspunde mai întâi despre trecut , apoi despre prezent
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
1977 cu volumul Poezii. În plină etapă de modernizare a lirismului românesc, T. conservă modalități de secol XIX ori continuă linia Goga - Cotruș. Comentatorii l-au definit ca un neotradiționalist, fascinat în primul rând de lumea satului, recuperată într-o succesiune de tablouri descriptiv-decorative. Poetul derulează priveliști de iarnă, culese de la țară, unde, în decembrie, „irozii încep a ura”, din Pontul Euxin, unde „austrul vânăt risipește foi / din Tristele proscrisului Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
alt bărbat, în timpul manifestațiilor de la Timișoara (Iubire interzisă); un mut, batjocorit de cei din jur pentru handicapul lui, se îndrăgostește iremediabil și obsesiv de o tânără din vecini, implicată în relații cu persoane proaspăt îmbogățite după ’89 (Martorul). Parcurse în succesiune, cărțile se leagă între ele prin personaje și referințe încrucișate: mutul apare nu doar în Martorul, ci și în Pavană în peisaj marin; Popeye recunoaște în Iubire interzisă că a scris romanul Fă-ți patul și dormi! și, în egală
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
titlul în „Universitatea comunistă”; din 1975 până în iulie 1989 periodicitatea se restrânge până la unu sau două numere pe an. Caseta redacțională este menționată sporadic, iar redactorii-șefi, adjuncții și colectivul de conducere se schimbă frecvent din cauza ciclicității studiilor universitare și a succesiunii generațiilor de studenți. Dintre aceștia: Jeana Gheorghiu, Zoe Elena Ceaușescu, Șerban Cionoff, Pavel Popescu, Doina Uricariu, Dan Nicuță, Dan Mihai Nasta, Eugen Mihăescu și mulți alții. U. este o publicație înființată în urma exploziei presei după 1968, când au mai apărut
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
gradual. Astfel, în Proză și reflexivitate (1977), „aflată la mijlocul drumului între lectura imediată și exegeza plurală”, obiectul investigației îl constituie proza contemporană, cartografiată de critic urmărind consolidarea „vârfurilor” (Marin Preda, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Ștefan Bănulescu, Al. Ivasiuc ș.a.) în legătură cu succesiunea structurilor: „romanul frescă” din deceniul al șaselea, „mitologiile” la modă în deceniul al șaptelea și „romanul document” al deceniului al optulea. Notabil este aici faptul că, deși era în tonul epocii și avea o tradiție redutabilă, cea din urmă paradigmă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
1979, 22; Lucian Alexiu, „Imediata noastră apropiere”, O, 1980, 50; Piru, Debuturi, 53-56; Grigurcu, Între critici, 285-289; Moraru, Textul, 50-54; Adrian Marino, Distanță și obiectivitate, TR, 1986, 23; Marian Odangiu, Așezarea scriitorului în lume, TMS, 1986, 6; Al. Dobrescu, O succesiune de studii, TMS, 1986, 6; Gabriel Rusu, Între proză și prozator, TMS, 1986, 6; Mircea Iorgulescu, O pseudo-sinteză, RL, 1986, 25; Ion Vlad, Cronicarul literar și contextul literaturii, TR, 1986, 29; Adrian Marino, Mecanismul sintezei, TR, 1986, 29; Petru Poantă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
promiscuu, trăiește parcă în afara timpului. Instalat în cea mai bună cameră ce se putea găsi în localitate, un inginer venit de la București, se vede nevoit să se acomodeze condițiilor locale. Viața curge uniform, monoton, cenușiu. Existența e ritmată doar de succesiunea anotimpurilor. Iarna orașul este paralizat, nu circulă nici un vehicul, trenul zace în gară, înzăpezit, străzile sunt pustii, poșta nu mai funcționează, orașul pare o insulă uitată, „o arcă înțepenită în oceane nordice”. Alcoolul și desfrâul pun stăpânire pe oameni. Evenimente
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
cu procedee ale romanului de senzație, de aventuri, groază și mistere. Liantul pentru această colosală cantitate de materie eteroclită nu e autobiografia naratorului, personaj între altele, ci istoria „casei” Alcibiade: o saga în context istoric, național, european și mondial. Ordinea succesiunii evenimentelor e, în principiu, cea cronologică, însă, fiind reconstituite printr-o vastă retrospectivă, unele situații îi amintesc povestitorului altele, ulterioare, și astfel momente de la începutul secolului provoacă menționarea anticipată a unora ce aveau să se producă în perioada interbelică. Ciudatul
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de sobrietatea și concizia scriitorilor latini, dar lăsându-se și în voia spontaneității orale, naturale, similară cu cea a epicii folclorice (singurul model de limbaj și tehnică narativă românească la acea dată), cronicarul relatează laconic evenimente, acțiuni, întâmplări, într-o succesiune rapidă, generând o anume tensiune epică. În măsura în care senzaționalul, dramatismul dau uneori însăși substanța literaturii, mai multe pasaje despre momente ale domniilor lui Petru Rareș, Despot, Alexandru Lăpușneanu, Ion Vodă Armeanul au un caracter literar. În autor se trezește instinctul de
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
al extremismului [literar] român”, acuzat, de cealaltă parte, de avangardiștii formați la școala „Contimporanului” că nu a avut îndrăzneala ultimă de a se delimita tranșant („ostentativ-agresiv”) de întreaga tradiție, scriitorul pare dificil de încadrat într-o istorie literară construită ca succesiune de idei estetice, curente, școli etc. G. Călinescu evită să îl situeze, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, în interiorul unor coordonate teoretice precise, acuzând mobilitatea talentului și imprevizibilitatea poetului, care, „dotat cu un instinct tropic”, s-ar orienta
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
un tablou impresionant prin vastitate și diversitate. În Panorama dramaturgiei universale (1973), un fel de compendiu prelungit până în actualitate, accentul cade asupra literaturii dramatice, în impactul ei cu realitatea culturii sociale. Înăuntrul epocilor clasică și modernă se respectă cu strictețe succesiunea stilurilor și a mișcărilor literare: clasicismul Luminilor, romantismul, realismul, simbolismul și modernismul, teatrul contemporan fiind văzut mai mult ca o posibilitate de lucru. Drama istorică universală și națională (1976) punctează perioadele de avânt și stagnare înregistrate de drama istorică. Z
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
teoretician sedus de plasticitatea formelor concrete, Z. își construiește demersul analitic pornind de la formula aparent paradoxală a „stilisticii diacronice”, definită, în prefața volumului Cealaltă față a prozei (1988), drept operația de urmărire a metamorfozelor și evoluției „seriilor literare” nu în succesiune linear-istorică, „ci ca suite formate din elemente retorice devenite funcții, adică încadrabile într-un sistem”. Concepută ca alternativă la istorismul și pozitivismul veacului al XIX-lea, stilistica diacronică pune în valoare schimbarea fundamentală de viziune culturală care, concretizată inițial în
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
și nouă”, includ cronografe, istorii universale (și scrieri despre Napoleon), cărți religioase și populare, dar și lucrarea istoriografică a lui Mihail Cantacuzino, clar menționată: Istoria Țării Românești, Viena, 1806. Se adaugă informațiile contemporanilor și propria mărturie, consemnată în paralel cu succesiunea evenimentelor. Amestecă, mai peste tot, proza și versurile, intuind deosebirea retorică între „proasta scrisoare” și „poeticul” - canon artistic la care aspiră fără îndreptățire. Domnia lui Constandin-vodă Hangerliul. Mazâlia și pierderea sa, inițial scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un cuvânt cu sens asemănător pentru: pleoștită, cioplit, fără cusur, răzbătând. 3. Extrage din text, patru perechi de rime. 4. Născocește alte două posibile utilizări ale unei frunze de brusture. Argumenteză. 5. Continuă povestirea, imaginându-ți
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
financiar mondial”. Olanda a fost atunci un „centru” în toate sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că „periferiile” pot crea strălucite „culturi critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
centru” în toate sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că „periferiile” pot crea strălucite „culturi critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș înălțat la rangul de metropolă a lumii. Iată succesiunea metropolelor europene: Sevilla, Anvers, Amsterdam, Londra, Paris. Pe de altă parte, se cuvine să observăm că mișcarea „culturii metropolitane” nu ascultă de ciclurile economice. Este adevărat că marea culminație a culturii franceze aparține „ciclului economic franco-olandez”. Atunci apar și Descartes
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești ani a fost înțelegerea și abordarea pieței și a intervenției sociale în această succesiune implicită. Argumentul, adesea subînțeles, a fost acela că piața este cea care permite, produce și asigură dezvoltarea, cvasiimplicit economică, și că, odată economia înscrisă pe o cale ascendentă solidă, va scădea, automat, și sărăcia. Mai slabe au fost vocile care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
omogene, locul unde se va desfășura ora. În funcție de cadrul organizatoric,de temă, de scopul lecției și structura acesteia, profesorul va trebui să aleagă mijloacele de acționare adecvate, va stabili modalitățile de organizare a clasei, materialele de care va avea nevoie, succesiunea exercițiilor în diferitele părți ale lecției, avându-se în vedere numărul elevilor, gradul lor de pregătire, condițiile de lucru și, mai ales, faptul că improvizațiile sunt cu totul contraindicate. De asemenea, pentru a nu greși, profesorul trebuie să aibă grijă
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
text: ,,petiții”, ,,adunare populară”, ,,cereri”, ,,proclamarea drepturilor”, ,,luptă cu arma în mână”. Elevii, în perechi, au decis, prin discuție sau prin brainstorming, desfășurate pe durata a 4-5 minute, ce relație poate exista între acești termeni - cronologică, de cauzalitate sau de succesiune logică. După ce perechile au ajuns la o concluzie, am cerut elevilor să citească cu atenție lecția, pentru a descoperi termenii avansați inițial și relația dintre aceștia. Ei trebuie să compare relația existentă între termenii - cheie, așa cum apare ea în text
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
cerute pe fața de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fețe. “*” Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecțiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte același eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulțumit, etc.) “*” Stabilirea succesiunii evenimentelor: după lectura unui text, profesorul poate pregăti coli pe care sunt scrise evenimentele. Le amestecă și elevii trag o foaie. Ei trebuie să lipească pe tablă coala acolo unde corespunde momentului subiectului pe care profesorul îl scrie anterior. “*” Care
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de glaciații și interglaciații (Pleistocenul) și totodată apariția omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Dintr-un fost golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
rezistență favorizează dezvoltarea optimă a celor mai adecvate canale de apărare: concentrarea reacțiilor fizice și chimice. După ce organismul s-a adaptat, capacitatea de rezistență a organismului crește peste cea medie. 3. stadiul de epuizare se instituie în cazul în care succesiunea alarmă-rezistență are o frecvență crescută mai ales în prezența unui agent nociv puternic. În stadiul de epuizare rezistență este mai mică decât cea medie și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]