9,822 matches
-
incomparabil mai superficial, m-a preocupat și pe mine: tema alterității și, mai precis, a raportului cu celălalt. Am avut un șoc cultural, În urmă cu ceva vreme, când am descoperit o carte de psihologie care recomanda bogat, așa, cu sugestii cât se poate de precise, să nu mai intri În relație cu celălalt pentru că e vătămător. Dacă ești În relație cu cineva și ești fericit să nu spui - te avertiza psihologul -, să nu Îndrăznești să spui: „Sunt fericit! Tu m-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să te retragi. Și poate că ideea de a privi dinspre cuvinte Înspre lucruri și sentimente merita să fie un ecran sau un perete sprijinitor pentru mai mult timp sau mai mult loc sau În raport cu alte fenomene. Apoi am o sugestie pentru schema ta. Știi cum văd eu schema asta - și mi se pare c-ar fi mai pregnantă pentru ceea ce ne spune textul aici? Fenomenul obiect Îl văd - dacă vrei - În partea de jos, ca un fel de corp; obiectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fracturi care se regizează În funcție de noi tendințe, În cele din urmă de cultul personalității, Într-o perioadă când țările comuniste europene nu mai aderau la acest tipar al Puterii. Mereu apare o „nouă” cerință invocată de „realitate” ori de „viață”. Sugestia mea În favoarea tratării culturii comuniste dintr-o perspectivă anarhetipică, să zic așa, e motivată de observația că orizontul ideologic comunist era fracturat de cel cultural propriu-zis. Violența ideologizării comuniste a avut viteze variabile, generațiile de după 1950 au reacționat diferit. Modelul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aspect: ce se Întâmplă cu educatorii. Sunt exemple de educatori care se sinucid În diverse momente, Însă tu ești persoana cea mai nimerită pentru a decide dacă s-ar putea vorbi relevant și despre așa ceva. Nu știu dacă vei păstra sugestia terminologică a lui Doru. Oricum, părerea mea este că trebuie să optezi pentru un alt termen decât „contra-reeducare” - iar dacă Îl păstrezi, cred că ar trebui acoperit noțional altfel decât În momentul de față. Marius Jucan: Aș vrea să mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să vorbească despre vremurile vechi, majoritatea dintre ei sunt legionari și naționaliști, membri ai unor partide istorice, vin cu o ofertă culturală alternativă, restitutivă, și Puterea face totul pentru a capta acest mesaj, pentru a-i relativiza impactul social prin sugestia de legitimitate. Care vine și bine, fiindcă are drept corolar independența politică și doctrinară relativă față de Moscova. Aici, după mine, psihologic s-a lucrat foarte bine, pentru că a lăsa acest mesaj să circule În voie, să devină un fel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucruri de acest gen. Singurul termen pe care, cu anumite dificultăți de impunere, l-aș putea accepta este contra-educare (nu contra-reeducare!), dacă se elimină nuanțele peiorative ale termenului educare. Acesta este punctul dificil de surmontat al Întregii povești, după mine: sugestia că Întreaga societate românească este o funcție unică a unei anumite „educații”. Educarea presupune sistemicitate, iar „reeducarea” de după ’89 nu mai are caracter sistematizat: restaurația memoriei, revenirea la istoria reală, recuperarea lucrurilor obiective din trecut nu mai au caracter de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din pricina fenomenului Pitești. Că, prin urmare, trebuie să găsesc un alt termen pentru demersul pe care Îl am În vedere. Ana Blandiana și Romulus Rusan au agreat atât termenii, cât și demersul În sine. Când le-am propus, alternativ, la sugestia convingătoare a lui Doru Pop, cum am spus deja, termenul de-programare a creierului, acesta li s-a părut, ca și mie, de altfel, mai adecvat decât primii doi. Horia-Roman Patapievici a reacționat cu repulsie la adresa termenilor contra-spălare a creierului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
procesul. Dar mi se pare că un pas prin care ar putea fi continuată această discuție este de a vedea care este grila prin care anumiți termeni sunt selectați și anumiți factori sunt decartați. Sigur că există În textul tău sugestii care trimit la factori ideologici, la o filosofie dominantă sau chiar la factori fantasmatici, care țin de o fantasmatică a individului sau a colectivității, dar cred că discuția merită dezvoltată, pentru că aceste criterii de selecție sunt, În definitiv, la fel de importante
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca o butadă: dacă e atât de fluid acest teritoriu, dacă e atât de instabil, de nesigur, e clar că aveți nevoie de experți ca noi! Corin Braga: Aș prelua o sugestie din cele spuse de Ovidiu Mircean, ca să construiesc o Întrebare. Să ne imaginăm prezentul, viața pe care o trăim, ca pe o apă În continuă mișcare, ca pe o mare agitată, În furtună. Cu trecerea timpului, această apă Începe să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discursivă, e imagistică. În plan artistic, dramaturgia dă replica (reprezentările, dacă vrei) cu cea mai mare rapiditate și multe dintre ele sunt șocante, deloc complezente... Scriitorii construiesc mai greu reprezentări. Marius Jucan: Cred că am să Încep cu repetabilitatea, o sugestie foarte interesantă. Îmi propui să văd dacă ceea ce desemnez printr-o tranziție continuă nu este cumva o repetiție. Dar asta ar Însemna că noi nu putem ieși dintr-o anumită formă, că suntem condamnați să o repetăm. Nu cred Însă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt semnificativ, și-a spus și Dorul - fiind un prozator ce compensează insuficiențele epicului prin discrete respirări lirice. SCRIERI: La fetița dulce. Jurnal basarabean, București, [1933]; Viața și opera lui Leon Donici, Chișinău, 1936; Orașul din amintire
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
opera literară, un „organism” căruia criticul trebuie să-i dea o explicație cauzală, să-i justifice apariția, raportând-o la creatorul ei (temperament, psihic, biografie) și la mediul social. Urmează apoi analiza estetică a operei, adică a puterii ei de sugestie și a mijloacelor de realizare. Criticul nu este dator să se preocupe de toate aceste aspecte, însă D.-G. propune o perspectivă „totală” asupra literaturii, într-o încercare de a îmbina critica biografică și psihologică cu cea sociologică, deterministă și
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
în zone abstracte, luxuriant eseistic, cu ample deschideri speculativ-comparative. În aria literaturii universale, o primă monografie semnată de D.-B., Surorile Brontë (1967), reprezintă un fel de introducere în opera celor trei romanciere engleze. Captivantele biografii lirice trimit spre operă sugestii revelatoare, epilogul critic și istorico-literar evidențiind locul lor în ansamblul romanului englez. Sofocle și condiția umană (1974) conturează acele permanențe care conferă modernitate celui mai interesant analist al omului dintre marii tragici elini, real precursor al psihanalizei. Renașterea. Umanismul și
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
atunci când descoperă „chei” pentru descifrarea unor noi, de luat în seamă, înțelesuri. Un cerebral distinguo domină aceste analize impulsionate de o nevoie de certitudini, ipotezele de lucru fiind plasate într-o rețea de paradigme ce dezvăluie o înclinație spre teoretic. Sugestiile împrumutate din critica franceză, îndeosebi, deschid promițătoare piste interpretării, dar creează întrucâtva și un raport de dependență ce poate stânjeni libertatea de mișcare. Un atu este spiritul polemic, intratabil, un pic scorțos, care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere și cădere, sugestie a iminentului crepuscul”, despre spațiu și timp, dinamica imaginarului, despre măștile eului liric, despre „formele ironice prezente în textul bacovian”. „Ascultarea” textului se desfășoară însă și în perspectiva unor delimitări necesare pentru situarea liricii bacoviene în modernitate: „Produs al experienței
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
vila fără nume” aparținând soților Samarin, un vechi conflict tinde a se reface și se tranșează într-o descărcare violentă peste ani. Concentrând epicul, mișcările de tragic menuet ce leagă ori desfac lăuntric cele două cupluri, F. privilegiază atmosfera și sugestia. Deschiderea spre formele moderne e o constantă și în poezie. Prin versurile ample și fluente cutreieră o frenezie tristă, reversul expansivității stând adesea într-o mișcare retractilă. Fără emfază, F. se confesează în poeme „simple”, poeme „pentru suflet chinuit”, cântece
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
estompează într-un proces de superioară înțelegere a continuității și devenirii perpetue. Asupra motivului nestatorniciei sorții, D. va reveni în anii exilului său polonez, când traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio, autorul tragediei Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină vreme, moartea
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
poet un precursor al simboliștilor, dar și un eminescian cu o sensibilitate distinctă, „efeminată și maladivă, lipsită de nota titaniană” a modelului. Monografia îi deschide astfel lui M. drumul către opera marelui poet. Eminescu, univers deschis (1987) aduce contribuții și sugestii interpretative privind mai ales absolutul („nostalgia nemarginilor”), demiurgia (cu sursele ei - gândirea, somnul, visul și „aducerea-aminte”), visul (cu funcțiile lui - existențială, creatoare și gnoseologică), însă cea mai importantă cercetare se referă la „orizonturile negației”, urmărite la nivelul întregii opere, care
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
secole - cu îndreptățire, căci scrisul românesc este un moștenitor firesc al alcătuirilor spirituale bizantine - la sistemul de genuri și specii constituit în Occident de Renaștere și transportat în Orient de scriitorii barocului echivalează pentru M. - atent în mod constant la sugestiile furnizate de istoria mentalităților - cu schimbări fundamentale în planul sensibilității și al gustului literar, cu un indiciu semnificativ al instalării modernității. Achizițiile permanente în inventarul speciilor literare, amplificarea sistemului prin acceptarea unor propuneri „zonale” reprezintă etape ale unui proces foarte
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
1939 își editează prima plachetă, Interior cosmic, în care aspirația de a afla tainele lumii se împletește cu evocarea realului dur și sumbru, cu luări de atitudine în plan social. Prin motivele și viziunile accentuat nostalgice, prin substratul meditativ-filosofic, prin sugestii obsedante și tulburătoare, precum și printr-un sistem personal de imagini, metafore, alegorii, cartea dezvăluie aderența la estetica simbolismului, la care se adaugă câteva elemente proprii poeticii expresioniste. Dominanta stilistică este transfigurarea metaforico-simbolică a microcosmosului și a macrocosmosului, sursa asociaților fiind
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
zișii impresioniști. Dezbaterea se ducea între câțiva parteneri de dialog imaginari „fixați tipologic”, Agathon, Picrophonios, Glykion și alții (în tradiția lui La Bruyère), criticul asumându-și rolul de moderator, din necesitatea de „a armoniza părerile contradictorii” sau de a „determina sugestii personale”. Primele două volume din Critice (1909-1910) dobândeau astfel un „caracter impresionist” tot mai accentuat, cu timpul repudiat, părăsit și deplâns ca superficial. Stând și judecând, foiletonistul de la „Convorbiri critice” era mai aproape de Lemaître decât de Faguet, ambii academicieni și
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
organizare, probabil trăsături caracteristice vârstei. Nu a dispărut din practica lovinesciană „intenția expresiei literare”, însă față de limbajul anterior, „exclusiv artistic”, fraza înclină spre intelectualizare, ideile generale nemaifiind evitate „ca elemente caduce”, dimpotrivă, articulându-se nu doar pentru a configura o sugestie, ci „și pentru a trezi și o convingere”. Cum apelul la intelectualizare a fost luat drept dogmatism, cum impresionismul însuși a putut fi adoptat de „spirite mai mult sau mai puțin dogmatice” (Faguet și „chiar Taine”) - iată motive de noi
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei de complexă dialectică, în care sacrificiul și fascinația sunt fețele aceluiași destin, poetul le adaugă un mare rafinament descriptiv, infuzat de oniric, și o ritmare de o muzicalitate obsesivă, dând una dintre marile poeme ale literaturii române (comparabilă cu Miorița
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental prin fondul tonic, de „încredere în absolut”, și prin sinteza dintre romantism și prefigurări ale simbolismului
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
precedându-l pe acesta cu câțiva ani, dar l-a văzut, alături de simbolism, ca pe ultimul cuvânt al geniului omenesc. Articolele Poezia viitorului (1892) și Simbolismul (1901) sunt cele dintâi manifeste ale simbolismului în literatura română. Poetul are noțiunile de sugestie, de muzicalitate, de sinestezie, ce îl sincronizează cu simbolismul. Totuși, în fața triumfului european al acestui curent (între pionierii căruia se numără și prin colaborarea la revista „La Wallonie”), se va retrage pe poziții romantice și clasice. M., care în 1880
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]