6,881 matches
-
l-a provocat iarăși la dialog printr-o mișcare violentă și într-un final a primit răspuns. Copacul părea să-i vorbească despre înțelepciunea ce se ascunde dincolo de suferința frunzelor. I-a spus că nu e trist. Ochii lui par tăcuți și melancolici, dar privește dincolo de aparențe, privește în sufletul făpturilor ce s-au desprins de ram, a făpturilor ce n-au învățat să zboare, a făpturilor ce s-au apropiat prea mult de soare ca Icar, fiul lui Dedal și
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
DIN FLĂCĂRI DE-AURORE Din flăcări de-aurore, din larg covor de stele Și izvorând din cântec etern tulburător, Vin să te-admir o clipă, carbonizat de dor, Atras de-a ta candoare cu ochii de zorele. Tu mă privești tăcută, duios și-ntrebător, Cu lacrimi greu ascunse, dar îmi vorbești prin ele Sporind apropierea prin tainice tunele - Eu ard cu flame-n suflet rotindu-se spre cer; Mă simt răpit de farmec pe-un pisc de vis rebel, Tălăzuind himere
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
este omul? E poate soarele care răsare Ca o minge de foc dintr-un adânc de mare, Se-nalță din iubire, crește, Și-apune-atunci când moare... Ce este omul? E poate floarea care trece fără suspin prin gheață, Sub raza soarelui, tăcută, se înalță, Își scutură semințele-n țărână, Apoi se-apleacă-n rugăciune peste tină... E poate iarba verde din câmpie În care se ascunde cântând o ciocârlie, În care dragostea înmugurește, Și care se apleacă atunci când coasa o cosește... E poate bradul
CE ESTE OMUL? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375207_a_376536]
-
mi răspunde, acceptând în scurtă vreme să-mi fie pereche... trăind, așa cred, o frumoasă poveste în doi. Totuși minunea se destramă ca ceața de peste crestele brazilor... Cantonamentele sale, gărzile mele și nu mai știu ce se duelează întâmplător. Din tăcuta și neașteptata confruntare, doi învinși apăruți se-nstrăinează irevocabil și pentru mereu, căci după divorț drumurile noastre nu se mai întretaie... Zidesc în amintiri miracolul iubirii mele, neputând s-o-nlocuiesc vreodată, lăsând să treacă ani de tăcere... și chiar
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
paradisiacă ignoranță genetică Te-ai născut tu. Nu vreau să te rănesc ireversibil Cu tot ce știu despre tine, Despre jertfa ceulelor tale Și alor mele. În toate fructele născute și renăscute Pe care le-am gustat, În revolta papilelelor tăcute, Rămâi tu, fructul oprit! Referință Bibliografică: Fruct oprit / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FRUCT OPRIT de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375260_a_376589]
-
DIN FLĂCĂRI DE-AURORE Din flăcări de-aurore, din larg covor de stele Și izvorând din cântec etern tulburător, Vin să te-admir o clipă, carbonizat de dor, Atras de-a ta candoare cu ochii de zorele. Tu mă privești tăcută, duios și-ntrebător, Cu lacrimi greu ascunse, dar îmi vorbești prin ele Sporind apropierea prin tainice tunele - Eu ard cu flame-n suflet rotindu-se spre cer; Mă simt răpit de farmec pe-un pisc de vis rebel, Tălăzuind himere
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Citește mai mult DIN FLĂCĂRI DE-AUROREDin flăcări de-aurore, din larg covor de steleși izvorând din cântec etern tulburător,Vin să te-admir o clipă, carbonizat de dor, Atras de-a ta candoare cu ochii de zorele.Tu mă privești tăcută, duios și-ntrebător,Cu lacrimi greu ascunse, dar îmi vorbești prin eleSporind apropierea prin tainice tunele -Eu ard cu flame-n suflet rotindu-se spre cer;Mă simt răpit de farmec pe-un pisc de vis rebel,Tălăzuind himere care
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
am început să-i citesc unele dintre acestea lui Otto Starck. Era vădit impresionat și... bucuros că mă influențase să le citesc, făcându-mă să înțeleg o lume în care trăise el, cu oameni reali, cu suflet mare, intelectuali protestatari tăcuți, fiecare cu suferințele lui. După această experiență, Otto Starck a devenit colaborator la numeroase publicații, la oricare publicație avea posibilitatea, pentru a se întreține și a-și ajuta părinții. Tatăl său fusese nevoit să-și înceteze activitatea de mic comerciant
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
traducerii literare. Pentru a le publica, Otto Starck și le rupea de la gură, dar o făcea fiind convins că aceștia sunt cei mai mari poeți, că ceea ce face este de dragul culturii, iar traducerea lor în versuri este destinată generațiilor viitoare. Tăcut, timid, modest, cu respect față de sine însuși, nu voia să „roage” publicul să-i cumpere cărțile, nici să-și facă reclamă în ziare. El rămânea necunoscut, iar cărțile sale rămâneau în cutiile în care ajunseseră de la tipografie. Totuși, unele dintre
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
TATALUI Autor: Miron Ioan Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Fiul Tatălui Când mi te-ai trezit din somn și soarele răsărea, M-am strecurat pe o rază până în odaia ta. Cu prezența mea tăcută, am stat alături de pat, Te-am mângâiat cu privirea, în lumină te-am scăldat. Ai uitat să-mi dai binețe somnoros și buimăcit. Și să-mi zici cu bucurie: ”Doamne, bine ai venit!” M-am gândit că poate este un
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
la preoteasa. Nevasta popii avea și ea o fată cam de varsta Marei, iar Ică se simți foarte fericită atunci când femeia accepta că fetele să se joace împreună în curtea casei parohiale. Și Mara se înveseli. Față popii era cam tăcută, dar o putea învăța câteva jocuri, chiar dacă erau la țară și nu aveau cine știe ce jucării la dispoziție. Săriră coardă cu schimbul, până ce Mara se satura să o învețe pe Cristina figuri noi și să țopăie pe dalele pătrate care acopereau
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n toate, tot încerc, încerc să uit, mamă sunt și nu se poate. Mai aud curgând prin ploi câte-o lacrimă tăcută, dorul ei de dorul lor, când obrazul îmi sărută. Mai aud cum nu mai sunt. poarta, veșnic, încuiată, peste sufletu-mi cărunt s-a uscat tăcerea toată. Referință Bibliografică: Peste sufletu-mi cărunt... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
-i așteaptă, începură să se închine. Femeile, deznădăjduite și îngrijorate de neprevăzut, gândindu-se la „ce se vor face singure cu copiii!”, se puseră pe plâns. Era o zi tristă, ca un bocet nesfârșit ce se întrecea cu dangătul clopotelor. Tăcut, cu imaginile de atunci în minte, Petrică socoti din cap: „Aveam nouă ani și terminasem cu premiul întâi clasa doua la școala primară.” Își mai aduse aminte de reacția celor din casă, când tatăl său a primit ordinul de mobilizare
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
sale Mă poartă-n vise adormit, La malul ei am stat ades Privind la valul înspumat, Știam că marea m-a ales Să cânt în zare ne-ncetat, Pe lângă valul înspumat Cântam iubirile trecute, Degeaba,sunt un grizonat Și clipele adorm tăcute, Pe lângă dorul greu avut Privesc senina depărtare Și marea cântă,am tăcut Am rădăcinile și-n mare Și-i cânt iubirea împlinită Pierdută vara sub un val, Sau poate slova nerostită Ascunsă în nisip...la mal. Valer Popean,Târnăveni Referință
PE LÂNGA GÂNDURILE MELE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372700_a_374029]
-
mai mare ca ei. Fire enigmatică și retrasă, uneori capricioasă, Elisabeta a primit o educație aleasă, numai în particular, și a luat lecții de pian și de vioară de la George Enescu. Mama ei o caracteriza astfel: Elisabeta, cu toate că era foarte tăcută, avea o fire plină de căldură, de fantezie și de imaginație. Îi plăcea să stea singură, dar copil mic de tot, era uneori cuprinsă de însuflețire; ochii ei atunci se aprindeau, însă rareori rostea în cuvinte ce gândea. Era cât
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
Autorului O primăvară mult așteptată bătea discret la ferestrele ascunse enigmatic de draperiile grele și întunecate ale camerei, unde tăcerea domnea peste chipurile obosite și triste ale familiei. Trei copii apropiați ca vârstă ședeau cuminți pe canapeaua înflorată din odaie tăcuți și posomorâți, strecurând uneori priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate de bumbac. Deși nu înțelegeau ei mare lucru despre ce puteau să însemne cuvintele ,, boală” și ,,moarte
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
o pauză, dă-ți stare! Să te-ajungă, să-ți descânte, somnul cu ploape grele, ce aduce vise multe, neștiute, îmblânzite, respirări târzii de doruri, de un verde negru, greu, ce nu piere, doar se ascunde, în fantasmele nude și tăcute! Referință Bibliografică: Noapte cu plete lungi / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NOAPTE CU PLETE LUNGI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372728_a_374057]
-
sau este treaz, rugăciunea nu se mai desparte de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă, în taină, o cântare Celui nevăzut” - spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mărturisește: „M-am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
rugăciunii îi urmează starea de rugăciune. Iar starea de rugăciune este adevărata fire a omului, adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
când anume? Întrebarea a venit ca o bombă pentru Gabriel. Se aștepta la ceva referitor la acea altercație, la noaptea trecută, la mașină, la fata violată, dar nu la o întoarcere totală a sensului discuției. Pentru câteva clipe, a rămas tăcut și descurajat, observând fața rece, impasibilă și privirea sfredelitoare a comisarului. Nu a reușit să înțeleagă ce rost avea acea întrebare. De câte ori? Dar am fost vreodată, domnule comisar? Nici până la graniță n-am ajuns în viața mea, dar să o
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
urlet. Vântul, cu al lui râs diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
de-a sorbi din grația luminii în fiecare magică secundă a întâlnirii. Iubește-mă ca dulcea licoare ce se revarsă spre natura ai cărei arbori acum se deșteaptă și-și verifică pierderile de peste iarna grea să-și facă loc în tăcuta neliniște a mea. Iubește-mă și mărturisește-mi tainele tale, căci în focul iubirii și piatra se mai înmoaie, îmi ești melodioasa muzică din a mea partitură iar eu îți dăruiesc înapoi totul fără măsură. Referință Bibliografică: IUBEȘTE-MĂ! / Irina
IUBEȘTE-MĂ! de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372807_a_374136]
-
sau este treaz, rugăciunea nu se mai desparte de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă, în taină, o cântare Celui nevăzut” - spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mărturisește: „M-am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
rugăciunii îi urmează starea de rugăciune. Iar starea de rugăciune este adevărata fire a omului, adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
pus la gât șirag de păpădie când te-am rugat să-mi spui duioase șoapte m-ai pus s-ascult un tril de ciocârlie. Și-am ascultat, și-am împărțit în două lumina mea, în aripi de poveste din bob tăcut, stropit numai cu rouă am tot hrănit păcatele celeste. Mă las purtată-acum de-ale lor brațe ce tot pulsează patimi între noi de firul ierbii gândul să se-agațe cănd vom privi eternul pas în doi. Referință Bibliografică: Să te
SĂ TE SĂRUT CU BUZE DE FECIOARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373069_a_374398]