61,456 matches
-
interesați de România și exprimă puncte de vedere care trebuie înțelese ca atare, nu ca sprijin pentru președintele Constantinescu. * Pentru dl Tinu și nu numai, ultimele pățanii politice din România ar fi urmarea faptului că Puterea e cea care stabilește temele dezbaterii preelectorale. Iar opoziția pică victima acestei gherile, scrie dl Dumitru Tinu. Dar, să ne ierte editorialistul ziarului Adevărul, dl Iliescu nu e chiar un nou venit în ale politicii, ca să pice victimă manevrelor puterii. Să nu uităm însă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
tuturor celor care, la acea dată, participau la ședințe". Dacă acel document nu există, atunci e cu putință ca negocierile să se fi purtat într-un secret care ar putea să ne ofere surprize mult mai mari decât disputele pe tema telefonului roșu. În editorialul lui Nistorescu se strecoară însă o greșeală. Nu Deutsche Welle a cules informația din ZAVTRA, ci BBC. În schimb, observația editorialistului că "Exact aceleași ziare și televiziuni care au criticat dur și insistent intervenția NATO în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
unui autor învățat pe de rost de atîtea generații?) deci, paradoxala sa glorie este o operă inflatorie a didacticii în căutarea "ariilor vitejești"" (G. Călinescu). Supralicitate pedagogic pentru adevăratele sau falsele lor virtuți patriotice, unele din poeziile sale au ilustrat tema decenii în șir. Ceva mai sobre și mai puțin permeabile emfaticului ridicol, Pui de lei și Țara mea (oare nu I. S. Nenițescu îi șoptea lui Em. Bucov titlul poemului-maraton, ajuns și acesta mascotă pedagogică?) au devenit campioanele cărților de
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Nicoleta Ghinea Existența individului marcat de propria-i singurătate constituie tema romanului Penultimul Don Juan de Eugen Curta. Spre deosebire de romanul Din nou despre dragoste, Penultimul Don Juan are nucleul unei proze fantastice unde vocea auctorială se confundă cu biografia în genere a personajului principal. Acesta, fiind în esență un om simplu
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
alții, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Irina Mavrodin, Codrin Liviu Cuțitaru, Magda Jeanrenaud, Radu Andriescu, Elena-Brândușa Steiciuc). Predomină critica și teoria literară, dar nu sînt neglijate nici literatura originală (uneori cu juxte în limbi de circulație), interviurile cu personalități, eseurile pe teme de istorie, religie, politologie, cronicile muzicale și de artă. Partenerul predilect de dialog din Vest este Franța, Continentul de la Suceava dovedindu-se mai... tradițional în această privință. Și în acest număr, subiectul Dosarului e ales din cultura franceză. Dacă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecingenea dăinuie și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog care s-o stîrpească. Dacă hidoșeniile pictate ale realismului socialist - de la "temele majore" la scene... de muncă, pînă la puzderia de portrete ale ceaușeștilor - au fost, firește, dosite după '89, burdușind depozitele fostelor consilii ale culturii și educației socialiste, vulgarele mozaicuri, mastodonții supraponderali, decurgînd din Vera Muhina and Jdanov, și plantați adînc
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
ale cărei gros planuri, de o copleșitoare intensitate dramatică, au marcat istoria artei a șaptea)... Dar Besson? Au prezentul nu ni-i mare? La Dreyer, imaginile erau nimbate de spiritualitate; Ioana era o martiră, iar filmul - un poem vizual pe tema intoleranței - tindea spre "abstracția cea mai înaltă". Pe Dreyer l-a interesat metafizicul; pe Besson îl interesează, mai degrabă, "fizicul". Dreyer n-a vrut să trateze subiectul în maniera filmelor cu costume; Besson tocmai așa l-a tratat. Lui Dreyer
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
în care cuvintele umblă fără podoabe, "în pielea goală", întîlnim și poezii mai lungi cu o morală explicită, chiar scrise cu ritm și rimă, apropiate de exercițiul facil al versificației, cum este această Cît încă e timp, închinată copiilor săi, temă predilectă a autorului alături de cîteva clasice: iubirea, moartea, singurătatea, rostul poetului etc. - "Răsfoiți printre amintirile ce mai sunt/ Poate veți găsi despre mine un cuvînt/ Întrebați-vă suflet, întrebați-vă gînd:/ Unde-o fi tata? El ce-o fi făcînd
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit, în ultima vreme, polemicile pe tema folosirii unor cuvinte și expresii în presa scrisă și, mai ales, în mass-media. Polemici este, poate, mult spus. Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai necesară, cu
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
sau (mai rar) amendat pe parcurs. Coerența asigurată de unitatea principiilor și a metodelor, reafirmate cu fiecare ocazie, permite o lărgire și o diversificare a faptelor cercetate în partea aplicativă a lucrării. Cantitatea extrem de mare a informației științifice și varietatea temelor tratate face ca volumul să fie greu de rezumat în spațiul limitat al acestei cronici. Esențiale și incontestabile sînt, în orice caz, principiile: limbajul văzut în ipostaza sa comunicativă, predominanța oralității, obligația de a se ține cont de context și
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
familiar, citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se pot cita cuvinte ca șmecheros, format de la șmecher, cuprins în DEX cu eticheta "familiar", sau blegos - de la bleg - pe
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
Lovinescu sau despre mutația valorilor estetice, dezbatere ce poate primi un nou impuls din partea unor piese de teatru precum Viitorul e maculatură. Distanța dintre faptul divers cu toate implicațiile lui și actul artistic, dintre demonstrativ și dramatic, este încă o temă de actualitate. Tonul polemic al lui Zografi și tăișul paradoxurilor îndreptate împotriva demagogiei și a orbirii de bunăvoie - "nimeni nu recunoaște că a fost prins în flagrant" - încearcă să rămînă lucid dar și să se facă auzit, căci "un om
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
cult la cea de poet oral, așa cum o persoană aflată în transă, s-ar transpune în îndepărtata-i copilărie. Aspirația spre primordii e o aspirație spre totalitate. Încercînd o reconstituire, autorul Rodului năzuiește la o sinteză, la un amestec al temelor lăuntrice și a procedeelor personalizate, cu altele, de ordin obștesc, care să sugereze un tablou al lumii, în amețitoarea-i textură de contradicții, în dialectica sa bolborositoare cum gura unui vulcan gata de erupție. Solitudinea sa nu e un scop
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
de la Cotroceni, după ce vama a lăsat în pace modulul de culaore al Cotidianului, iar articolele sînt toate la locul lor, cine mai cenzurează acest ziar? * Oricum Cotidianul e singurul ziar central care își permite să titreze că Vadim Tudor abandonează temele justițiare pentru a intra în Europa. Cu alte cuvinte Vadim Tudor renunță la teme în care ar fi putut avea justiția de partea sa, de dragul integrării în Europa. Astfel, "tribunul" abandonează teme care, pentru Cotidianul, continuă să fie justițiare. * NAȚIONAL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
articolele sînt toate la locul lor, cine mai cenzurează acest ziar? * Oricum Cotidianul e singurul ziar central care își permite să titreze că Vadim Tudor abandonează temele justițiare pentru a intra în Europa. Cu alte cuvinte Vadim Tudor renunță la teme în care ar fi putut avea justiția de partea sa, de dragul integrării în Europa. Astfel, "tribunul" abandonează teme care, pentru Cotidianul, continuă să fie justițiare. * NAȚIONAL titrează mai la obiect după Consiliul Național al PRM: Corneliu Vadim Tudor se teme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
își permite să titreze că Vadim Tudor abandonează temele justițiare pentru a intra în Europa. Cu alte cuvinte Vadim Tudor renunță la teme în care ar fi putut avea justiția de partea sa, de dragul integrării în Europa. Astfel, "tribunul" abandonează teme care, pentru Cotidianul, continuă să fie justițiare. * NAȚIONAL titrează mai la obiect după Consiliul Național al PRM: Corneliu Vadim Tudor se teme că va înfunda pușcăria pînă la alegeri. * LA EI SÎNT BANII DUMNEAVOASTRĂ, cu acest supratitlu aflăm din EVENIMENTUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
și alimentată de legionari, în publicațiile și convorbirile cu legionarii în exil. Încît, pînă la urmă, a rezultat o carte bine documentată, pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După o introducere în tema pusă în dezbatere, dl Armin Heinen se reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
cu condiții legislative pentru netrucarea alegerilor au dus la ceea ce numește "speranțe înșelate", încît din criza vechiului naționalism (cu o tradiție de cîteva bune decenii) s-a născut noul naționalism. De abia în al V-lea capitol se intră în tema anunțată, analizîndu-se, cu o bună documentație, antisemitismul studențesc, Liga Apărării Național Creștine și apariția Legiunii "Arhanghelul Mihail". Autorul așază, doctoral, sub ocularul exegetic, mișcările studențești antisemite din 1922 (cunoscute, apoi, sub denumirea de "generația de la '22") ca o reacție a
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
să ni-l restituie întreg, dincolo de toate metamorfozele lui aparente". Dar, chiar dacă un om viu și nedidactic, un filosof trebuie analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
unui poet cunoscut stătuseră scrise, inimi rebele/ pulsînd sîngele mut al necunoașterii? (Fetele din Cîrlibaba). Însă nu avem a face, după cum s-ar putea presupune, cu un panegiric al vieții. Acceptată ca mediu firesc, ca motivație și substanță a poeziei, tema vieții scoate în relief conflictul disimulat ori dat pe față al poetului cu împrejurările ce i s-au hărăzit în chip particular. De unde tensiunea negativă care animă stihurile sale. Ele exprimă o inadaptabilitate funciară ce relativizează lucrurile, precum și onticul însuși
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
să de spirit și după multe șicane este demis. Emigrarea este pasul următor, Pântea reușind să-și croiască o viață și o carieră nouă și rodnica în Luxemburg. Deși cadrul propus de autoare are în vedere centrarea pe câte o temă principala, traseul dialogului este sinuos și incursiunile colaterale, în aparență lor dezordine, dau convorbirilor fluenta spontaneității. Cu competența gazetarului care și-a studiat foarte bine subiectul, Ada Brumaru își concentrează întrebările asupra problemelor semnificative pentru persoana pe care o are
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
autorul Tezelor și antitezelor admitea valoarea istorică a "efortului Junimii de a limpezi, de a organiza și de a înfrumuseța" o literatură grevată de "verbozitatea metisă"și de "mahalagism cultural". Dar îi reproșa "sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice". Tema camilpetresciană va fi energic conotată ideologic în generația '30, cînd Mircea Eliade, de pildă, redescoperea vigoarea primară și magică a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici ai momentului
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici ai momentului, condamna "formalismul" maiorescian. Patru sau cinci decenii mai tîrziu, după tezele din 1971, aceeași, în linii generale, va fi tema refuzului, cu precizarea că nu se putea da pe față iraționalismul, mascat de un naționalism de școală nouă, comunistă. între timp, în anii '50, Maiorescu trecuse și prin furcile caudine ale propagandei literare comuniste de primă oră, fundamental antinațională, fiind
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
că realismul în proză îl oripila. Paradoxul face ca acest adept al stilului înalt și nobil în artă să fi fost factorul decisiv în eliberarea literaturii de sclavia unor scopuri nespecifice și străine, întorcînd-o cu fața la natura ei. Nereceptiv la noile teme și limbaje, Maiorescu pregătește decisiv o modernitate care-i datorează mult mai mult decît au crezut modernii însiși. În sfîrșit, combătînd formele fără fond, conservatorul Maiorescu a putut prevesti, în viziunea lui organicistă asupra istoriei, riscul rupturilor și al revoluțiilor
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]