5,804 matches
-
pregătită să se folosească de ea. Beth continua să se vadă pe sine Însăși ca pe o victimă, așa că era nevoită să nege puterea și să ajungă să fie persecutată de aceasta. Era ceva diferit față de Harry. Harry Își nega temerile și astfel imaginile Înfricoșătoare se manifestau de la sine. Dar Beth Își nega propria putere, așa că se manifesta printr-un nor Învolburat de putere amorfă, necontrolată. Harry era un matematician care trăia În lumea conștientă a abstractelor, a ecuațiilor și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Încolțit pe neașteptate Îl luă prin surprindere. Greșea oare? Reluă raționamentul și decise Încă o dată că, la urma urmei, avea dreptate. Beth și Harry erau amenințați de produsele subconștientului lor, iar Norman nu. Norman se cunoștea pe sine, ceilalți nu. „Temerile provocate de contactul cu o nouă formă de viață nu sunt Înțelese. Cea mai probabilă consecință a unui astfel de contact este teroarea absolută.“ Frazele din propriul său raport, scris În urmă cu câțiva ani buni, Își făcură loc brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
atât de aproape În noaptea neagră ce biruie tot Mă închin așteptând și umilă Aplec în taină dorința ce-o port Implorând iertare și milă Blând din tării o voce-mi răspunde Sigiliu pune pe inima mea Alungă dor și temeri profunde Și-ndată adorm pe-o rază de stea
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83254_a_84579]
-
-mi mai pot considera sfârcurile proprietate personală. Și, mi-e rușine să spun, mi-a fost teamă că dac-o să alăptez, am să cad victimă sindromului „țâțelor micșorate, aplatizate și lăsate“. Acum că eram cu copilul meu splendid și perfect, temerile legate de alăptat păreau meschine și egoiste. Într-adevăr, când naști, totul se schimbă. Niciodată n-am crezut c-o să apuc ziua în care să pun nevoile altei persoane mai presus de frumusețea propriilor mele țâțe. Așa că dacă dulceața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și un copil și-ar fi dat seama că încerca să mă manipuleze. Dar, pe de altă parte, era limpede că lui James îi era frică. Sau că era confuz. Poate că avea nevoie de cineva care să-i verbalizeze temerile, pentru că el era prea înfricoșat ca s-o facă singur, după care puteam să încerc să-l liniștesc. Merita să mai fac o încercare. —James, am spus cu blândețe. Să știi că nu e nici o rușine că mă iubești. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
stare să-i îndeplinesc dorința. Poate că, într-o zi, aveam să cunosc un alt bărbat, dar nu-mi făceam mari speranțe. Și acum, dacă mă gândeam la aspectul ăsta, realizam că el îmi deschidea o întreagă serie de noi temeri. Ce se întâmpla dacă lui Kate nu-i plăcea de noul bărbat? Dacă devenea geloasă, făcea scandal și fugea de-acasă? Of, Doamne! Ei, nu trebuia să-mi fac încă griji din cauza asta. Era prematur, mai ales că deocamdată mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
noul apartament și să-mi acord mie și lui Kate câteva săptămâni în care să ne instalăm și să găsim o bonă. După care urma să mă întorc la serviciu. Apoi, conform tradiției, am mai descoperit o nouă serie de temeri. Cum puteam să am grijă de Kate acum că eram singură? Devenisem dependentă de prezența mamei. Mama îmi furniza tot felul de motive pentru care Kate nu se oprea din plâns sau pentru care nu mânca sau pentru care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
În operațiunile legate de infracțiunile cu alcool. B. Vincennes Își depășește atribuțiile cînd este vorba de narcotice, insistînd să facă arestări pentru posesie, atunci cînd, colateral, se descoperă droguri la locul infracțiunilor ce țin de Moravuri. C. Nu a confirmat temerile mele că Își va neglija Îndatoririle de la Divizia Moravuri ca să-i ofere asistență mentorului său din cadrul Biroului, locotenentul Dudley Smith. Asta e spre meritul lui Vincennes. D. Vincennes nu este foarte urît În urma mărturiei depuse În problema bătăilor de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
făcuse să apese pe trăgaci. Spectaculoasa rezolvare a cazului făcuse ca poliția să iasă cu o imagine atît de bună, Încît detalii de genul „neînarmați“ și „neprimejdioși“ nu vor ieși niciodată la suprafață ca să-l zdrobească. Inez i-a liniștit temerile cu o declarație: violatorii au dus-o la casa lui Sylvester Fitch la miezul nopții și au lăsat-o acolo - deci au avut timp să comită masacrul de la Nite Owl. Nu a spus niciodată la poliție acest lucru, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe viitorul ei soț, care a sfătuit-o să lase baltă studiul psihologiei și studiul în general; fiica ei, acum femeie, înaltă, zveltă cum ea nu fusese niciodată, frumoasă, poate chiar foarte frumoasă, atât de independentă, că o înecau uneori temerile, studentă care știa să se zbată pentru drepturile ei, dar care avea nevoie și de rochii, și de bani; băiatul ei, abia intrat în liceu, nehotărât încă dacă să continue să deseneze, ea zicea că nu prea îl sugrumă talentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
rupe picioarele. Și ce-ai fi vrut să-i răspund, îi povestea, decât că sunt gata să mi le tai și să i le dau să le păstreze, numai să înceteze cu cicălitul?! M-a făcut nebună și zănatică. Avea temeri inexplicabile, pe care nu i le putea scoate nimeni din cap. I-a povestit că în casa lor trăise înainte de război un negustor grec, putred de bogat, din moment ce fusese în stare să-și construiască vila asta cu etaj și mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
e foarte posibil ca exact lucrurile acestea să se fi petrecut. Nimic nu este clar și, chiar dacă ar fi, s-ar putea să nu fie convingătoare, dar să le acceptăm ca posibile. N-avea pe nimeni căruia să-i spună temerile și neliniștile lui. Nu pe cele de suprafață, ci pe cele din adânc. Dar acum nici chiar pe cele de suprafață nu le-ar fi spus nimănui. Lipsa lui de încredere, în oricine, care existase întotdeauna închisă în el, ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
chiar un sentiment - absurd, dar existent - de insecuritate în fața unor eventuale reverberații nedorite asupra colectivului nostru. Revine, după părerea mea, o răspundere conducerii redacției, membrilor biroului, comitetului de partid că nu au acționat prompt pentru risipirea unor asemenea zvonuri și temeri, pentru clarificarea în mod organizat, deschis, partinic, așa cum e propriu comuniștilor, a acestei chestiuni. Subliniez, nu deplasarea menționată a generat lipsurile noastre - îmi este clar acest lucru -, dar, din cauza neexplicării la momentul oportun a unei misiuni în străinătate, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
adânciți în fundul orbitelor și în cutele obrazului, teamă și chiar mai mult încă, o îndârjire să afle și o îndârjire să se împotrivească celui ce-ar fi pătruns cu forța în viața lui, încât a cuprins-o și pe ea temerea, în timp ce își întoarce iarăși fața spre lac și glasul lui spunea: „Cum nimic? Ai zis ceva de nu știu ce rezolvare“, însă a ridicat din umeri, „De ce nu-mi răspunzi?“, punând mâna pe umărul ei și zgâlțâind-o: „De ce nu-mi răspunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ce se năștea în el, copleșindu-l, făcându-l să prefere străzii casa și curtea în care mormăia pentru sine cântecele asonante și probabil stupide despre cum sunt părinții lui, sentimentul acela era de siguranță, dar atât de trainică, încât temerile din preajma chipurilor celorlalte atât de diverse erau înghițite de negurile din adâncul lui, din care se născuseră. Și, întrucât în acele clipe sentimentul de siguranță era copleșitor, nimic nu mai apărea plin de înfricoșare, nici chiar pedepsele pe care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
altele decât ale lui. Ajungând bănuitor și împotrivindu-se unui sprijin pentru care i s-ar fi putut cere, se gândea, contravaloarea, oricând, într-un viitor ce se dilata înspăimântător. Într-atât, încât nu mai știa să primească. Conștient de temerile sale, de îndoielile și suspiciunile sale în chiar clipele în care simțea refuzul, însă incapabil să se poarte altfel, deși se vedea învins și suferind. Dar firul acela, viermele orgoliului, oblojit la început, crescuse și devenise plantă și acum țesătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe șosea, abia am reușit să ajung la timp. A fost o treabă discretă - fără familie, slavă Domnului. M-an întors la Londra la timp ca să ascult declarația lui Castle despre greva infirmierelor. Mi s-au confirmat cele mai mari temeri -vrea să elimine cu totul paturile particulare din serviciul de sănătate. Țăcăneală. Încep să văd victoria noastră în alegeri (dacă se poate numi așa) în adevărata ei lumină: o catastrofă națională. Nu mai putem continua așa. Wilson nu poate guverna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
valoare de trei mii o sută de dolari În mai puțin de trei minute, celularul a urlat să-mi spargă timpanele. Și, de ca și cum În acel moment viața mea nu era și așa destul de mizerabilă, ecranul telefonului mi-a confirmat temerile cele mai negre: era chiar Ea. Miranda Priestly. Șefa mea. — Ahn-dre-ah! Ahn-dre-ah! Mă auzi, Ahn-dre-ah? a ciripit ea În secunda În care am deschis mobilul Motorola - Împrejurare care se constituia Într-o realizare deloc de neglijat, ținând cont de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să cad... veșnic trăiesc cu spaima că-n clipa următoare mă voi prăbuși. Nu-mi este teamă de moarte, îmi este teamă că mă voi trezi în aceeași lume pe care nu o mai iubesc. Sunt plin de dureri, de temeri de spaime că într-o zi nu mai pot mișca și totuși creierul va putea să lucreze. Nu înțelegi că și legumele gândesc și nu mai vor! Plâng, fiindcă am pofte, am dorințe interzise, am amintiri însă lumea mea nu
Paraliticul ?i frica by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83892_a_85217]
-
Fidelitate Soț fidel e, bunăoară, Cu mașină și cu vilă, E-nsurat a cincea oară, Dar amanta i-e stabilă. Amor tardiv La o sută ani Mitică Și-ar dori numai atât, O femeie frumușică Să-i mai țină de urât. Temere Deși le cred victorioase, Cu dânsele nu mă prea iau, Mă tem de fetele frumoase, Că nu se știe-n cap ce au. Scop în sine Iubind femeia cu temei, Noi toți bărbații demonstrăm, Că-ngenunchem în fața ei, Ca mai
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
și glorioase". Astfel, după ce a descris atît de nobil puritatea vieții intime dedicate contemplării, adaugă, atrăgînd atenția că însărcinarea episcopală îi fusese impusă: "Dar, dintr-odată ispita a pus stăpînire pe mine și m-a aruncat de la înălțime în adîncurile temerii și frămîntărilor. Căci, astfel, dacă pot să rămîn de neclintit în ceea ce mă privește, sînt îngrijorat pentru acei ce mi-au fost încredințați. Valurile care mă lovesc din toate părțile și potopul care mă afundă mă îndreptățesc să spun: "Sînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Cler și cetățeni și cu consimțămîntul Mitropolitului, fără presiuni din partea nobilimii, fără intrigi, fără constrîngere prin amenințare sau prin mituire; pedeapsa pentru participarea la astfel de nelegiuiri era excomunicarea din Biserica pe care candidatul voia să o conducă 148. Această temere în menținerea libertății alegerilor față de influența exercitată de puterea temporară se observă în cel de-al II-lea Conciliu de la Orléans din anul 533149 și în cel de-al III-a din anul 538150, în Conciliul de la Auvergne din anul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
temperamentul principilor, de religia lor și chiar și mai mult de slujitorii care îi sfătuiau, depindea de întreg complexul împrejurărilor și relațiilor diplomatice în care se afla Sfîntul Scaun. Și cît de ușor îi era unui principe să inculce această temere în sufletul Pontifului? Mai ales în vremuri de lipsă de credință, cînd inimile erau reci, iar ostilitatea, universală împotriva Scaunului apostolic? Unde se găsește în vremurile noastre adevărata libertate, și nu doar una de formă, în alegerea Episcopilor? Ce ar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu trebuia să se ocupe de cele trecătoare și au desemnat cele două funcții eminamente episcopale prin aceste cu-vinte: Nos vero orationi, et ministerio verbi instantes erimus (Fapte VI, 4). Orațiunea corespunde Cultului iar predicarea, instruirii. 114 Dovedesc acest lucru temerile pe care le manifestă în scrierile lor Sf. Grigore și alți Episcopi, care au fost primii care au trebuit să se angajeze în treburile seculare. Aceste temeri și lamentări părăsesc încet, încet Biserica, simptom al afecțiunii care cuprindea Clerul, împingînd
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Fapte VI, 4). Orațiunea corespunde Cultului iar predicarea, instruirii. 114 Dovedesc acest lucru temerile pe care le manifestă în scrierile lor Sf. Grigore și alți Episcopi, care au fost primii care au trebuit să se angajeze în treburile seculare. Aceste temeri și lamentări părăsesc încet, încet Biserica, simptom al afecțiunii care cuprindea Clerul, împingînd spre averile trecătoare. 115 Se poate găsi probabil o excepție de la această lege numai în primele șase secole. În acestea a acționat numai forța organizatorică, dar nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]