3,525 matches
-
Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești) -, H. a evoluat repede spre comedie (ultima încercare de dramă istorică în versuri, Aripi frânte, 1925, fiind nereușită) și spre farsă, mult mai conforme cu temperamentul și cu viziunea sa asupra teatrului („Scriu să mă amuz și să amuz pe alții”, declara el în 1935). Păianjenul a fost prima piesă românească jucată la Teatrul Național din București după o perioadă de respingere a dramaturgiei originale noi
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
a creației sale este poezia de inspirație folclorică sau doar influențată de aceasta, autorul cultivând cu statornică predilecție balada. Versurile, cantabile, dovedesc simplitate și firesc, iar limbajul, bogat în imagini, este, de cele mai multe ori, cel al vieții de fiecare zi. Temperament de luptător pentru mari și adesea utopice idealuri, cărora le dă glas cu un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
Structured Interview for DSM Personality Disorders SIDP-IV Structured Interview for DSM-IV Personality Disorders SIFFM Structured Interview for the Five-Factor Model of Personality SNAP The Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality SWAP 200 Shedler-Western Assessment Procedure-200 TP Tulburare de personalitate TCI Temperament and Character Inventory WISPI Wisconsin Personality Inventory WPA World Psychiatric Association WPI-IV Wisconsin Personality Inventory - IV PARTEA I ASPECTE GENERALE Capitolul 1 PERSOANA ȘI POLUL INDIVIDUAL AL UMANULUI 1.1. Introducere În medicina psihiatrică a zilelor noastre, în domeniul sănătății
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de vigilitate conștientă, are unele corelații cu subiectivitatea conștientă, fiind mai apropiat însă de conștiința morală. Față de noțiunea psihologică de „eu” se apropie prin tema identității, dar se îndepărtează prin implicarea manifestărilor sociale. Între conceptul de personalitate și cele de temperament, caracter și sine (selfă există o corelație strânsă. O scurtă istorie a înțelesurilor noțiunii de persoană și a celor corelate nu e un capriciu, ci un ajutor pentru a privi reflexiv și lucid la felul în care se pun în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
singularitatea sa, cât și în calitatea sa de a fi o persoană umană. Pentru ființa umană individuală, se mai folosesc însă și alți termeni. Ca mai apropiat de persoană e termenul de fire sau caracter, de care se leagă și temperamentul. Dar din această clasă mai fac parte noțiuni ca: individ (umană, conștiință, eu, sine, subiect, subiectivitate. Deși se folosesc deseori ca sinonimi, acești termeni au cel puțin conotații proprii, ce se cer a nu fi ignorate. Toți se referă însă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezolvare a problemelor, pe baza cunoașterii, înțelegerii și abilităților de performanță operațională, ceea ce la om se va numi inteligență. Funcționarea corporal-cerebrală asigură, de asemenea, un anumit stil comportamental caracteristic psihismului indivizilor, în sensul a ceea ce la om se va numi temperament. Psihismul uman se formează și se afirmă însă într-un context specific ce presupune limbajul asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exercită adevărul, binele și frumosul, prin vizarea transcendenței care, în primă instanță, a fost concepută sacral. În dimensiunea persoanei umane, a psihismului său conștient se reflectă și se oglindesc și aceste instanțe supraindividuale ordonate de norme și valori. 1.4. Temperament și caracter În prezent, psihologia persoanei se preocupă de posibilitățile și de circumscriere a individului uman prin trăsăturile ce-l caracterizează, prin configurația sa specifică de factori psihologici relativ constanți. Trăsăturile diferențiază oamenii între ei și, de aceea, acest aspect
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
importantă și pentru problema tulburărilor de personalitate, în ultimele decenii luând amploare preocupările de evaluare dimensională a acestora, cu concepte și instrumente împrumutate din psihologia generală a persoanei. Pentru caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada greco-romană, termenii de temperament și caracter. Treptat, termenul de temperament a căpătat înțelesul de ceva înnăscut, ce ține de corporalitate și aspectul biologic. Termenul de caracter a avut înțelesul general de semn distinctiv ce servește pentru a recunoaște un obiect, a distinge o ființă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate, în ultimele decenii luând amploare preocupările de evaluare dimensională a acestora, cu concepte și instrumente împrumutate din psihologia generală a persoanei. Pentru caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada greco-romană, termenii de temperament și caracter. Treptat, termenul de temperament a căpătat înțelesul de ceva înnăscut, ce ține de corporalitate și aspectul biologic. Termenul de caracter a avut înțelesul general de semn distinctiv ce servește pentru a recunoaște un obiect, a distinge o ființă. În cazul ființei umane, termenul s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și alegere liberă, între extreme. Comentariul etic trasează principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți, neprietenoși, lipsiți de stăpânire de sine. Este un alt model decât cel al temperamentului hipocratic și a caracterului zodiacal. Multe aspecte extreme ale firii, între care omul virtuos ar trebui să păstreze un echilibru, pot fi considerate în prezent drept caracteristici ale tulburării de personalitate, ca, de exemplu, lipsa stăpânirii de sine. De aceea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în Speculum Phisionomie a lui Michele Savonarola (1450Ă. Lucrarea e un ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci și celor patru animale: flegmaticul are temperamentul mielului, sangvinicul, neastâmpărul maimuței, melancolicul este asociat porcului, iar colericul, leului. Un moment celebru îl constituie „Fisiognomia umană” de Gianbattista della Porta (1541-1615Ă care apare în 1596 la Napoli. Corelația între caracterul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Lucrarea e un ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci și celor patru animale: flegmaticul are temperamentul mielului, sangvinicul, neastâmpărul maimuței, melancolicul este asociat porcului, iar colericul, leului. Un moment celebru îl constituie „Fisiognomia umană” de Gianbattista della Porta (1541-1615Ă care apare în 1596 la Napoli. Corelația între caracterul omului și al animalelor e intens subliniată și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
forma corpului - aspectul vizibil corporal al persoanei în ansamblu, ce poate fi înregistrat și măsurat - și particularitățile sale psihologice de fond, temperamental-caracteriale. Nu se are în vedere doar chipul, ca în fisiognomia predominent morală, ci întregul corp, ca în doctrina temperamentelor. Tipul morfologic „picnic”, cel cu linii rotunde și predispus spre îngrășare, cu umeri mici și abdomen mare, cu nas, bărbie, urechi și fața, în general, rotunjite, fără linii colțuroase sau sistem muscular bine dezvoltat, este un tip morfologic care, din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fotografiilor pentru a se obține o „fotografie tip”, sintetică, dar această doctrină și drumul pe care ea s-a angajat nu a dus nicăieri. Preocupările față de tipologia umană cu rădăcini în biologie, care deci ar juca un rol la nivelul temperamentului, s-au păstrat în decursul secolului XX și în alte perspective de cercetare. Una a fost cea privitoare la domeniul activității corticale a sistemului nervos central, în continuiarea studiilor lui I.P. Pavlov. Acestea au păstrat, în general, modelul celor patru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modelul celor patru tipuri, definite în paradigma tipurilor lui Hipocrate. O altă variantă, mai nouă, se bazează pe neurotransmițătorii ce stau la originea unei tipologizări tot cu patru variante temperamentale, promovată de Cloninger. 1.8. Cele două metodologii în caracteriologie Temperamentul și caracterul ajută la descrierea, clasificarea, identificarea și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de sorginte biologică -, cât și în cea specific umană, centrată de eul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și o ierarhie a modurilor de manifestare ale persoanei, a trăsăturilor sale, dar și tipologia categorială a tulburărilor de personalitate. 1.9. Perspectiva conceptului de „persoană” Din suita de concepte care circumscriu individualul realității umane - individ, subiect, subiectivitate, eu, conștiință, temperament, caracter - conceptul de „persoană” a părut a fi, la un moment dat, o cheie de boltă. În prezent sitagma de „persoană umană” este mult folosită. Conceptul de „persoană” are însă o istorie în care corelația cu individul uman real și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce constă dintr-o asociere reprezentată contractual, prin care două sau mai multe persoane fizice se obligă să pună ceva în comun pentru atingerea unui scop determinat. „Persoana” din jurisprudență nu are nici o legătură directă cu afirmațiile făcute din perspectiva temperamentului și caracterului, a subiectivității, eului, conștiinței și sinelui individului uman. Ea e o funcție de reprezentare care, totuși, în societatea de drept, încadrează și urmărește din umbră persoana reală, de la nașterea acesteia (uneori chiar înainte de naștereă și până la moarte (care, și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respect constant în America. În comentariul și analiza persoanei, Allport invocă factorii genetici și cei dobândiți, insistând că la naștere și, în general, la vârstele mici nu se poate vorbi de personalitate, aceasta formându-se prin dezvoltarea corporală, a inteligenței, temperamentului și mai apoi, prin dezvoltarea unor trăsături comune și a unor dispoziții personale. Acestea din urmă sunt de diverse tipuri, unele fiind specifice anumitor persoane, ca dispoziții centrale. Ele se grupează în cele din urmă într-o zonă proprie și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în prezent cel care se referă la „trăsături” și aspectele diferențiale ale caracterizării. Studiul diferențelor psihologice dintre oameni stă la baza categorizării lor în clase tipologice. Acest fapt a suscitat mereu interesul omeniriii de la tipologiile caracteriologice zodiacal-astrale la cele patru temperamente hipocratice, de la moraliștii francezi la diverse bio-tipologii ale secolului XX. Preocuparea a luat un avânt deosebit la mijlocul secolului trecut, ducând la psihologia „trăsăturilor” și factorilor înscriși în aria problematică a „psihologiei persoanei”. Spre deosebire de tipologiile tradiționale, în secolul XX nu se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de acțiune sunt învățate și modelate social. Oamenii au însă capacitatea de a influența propriile lor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care urmărește continuitatea dintre psihismul biologic și cel uman, în spatele specificităților antropologice. Această orientare psihologică și antropologică acordă o majoră importanță conceptului de „minte” (mindă. Aceasta nu face parte din recuzita tradițională a noțiunilor ce caracterizează polul individual al umanului - temperament, caracter, subiect, eu, conștiință, personalitate. Totuși, el a fost utilizat în ultimele secole în filosofia anglo-saxonă în locul termenului de „psihism”, iar după 1949, când a apărut lucrarea lui Ryle, Philosophy of the Mind, s-a dezvoltat un puternic curent filosofic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gradul de asimilare a achizițiilor socioculturale, cât și nivelul de accesibilitate la acestea. Se infirmă astfel superioritatea intelectuală a unei clase sau rase sociale. Influența eredității rămâne mai mare în cazul funcțiilor psihice mai simple, ca și a trăsăturilor de temperament și scade în personogeneza tardivă în favoarea exercițiului, învățării și a factorilor sociali. Trebuie subliniat și faptul că numai în condiții favorabile de mediu predispozițiile ereditare devin manifeste clinic. Este dificil să se facă o separare a contribuției influenței genetice - aproximativ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și a marker-ilor biologici - impulsivitatea: scăderea 5-HT centrale (Mann, 1998Ă - în determinismul dimensiunilor cel mai bine delimitate, deci mai pregnant conturate. De asemenea, trăsăturile temperamentale - condiționate dominant genetic - influențează contribuția personologică a factorilor de mediu. Astfel, după Reiss (2000Ă, temperamentul copilului fundamentează raporturile cu părinții și congenerii. Aceștia din urmă par să domine ca importanță contribuția atmosferei familiale în dezvoltarea personalității copilului (Harris, 1998Ă. Dar tot el subliniază faptul că orice încercare de a stabili raporturi între experiențele din copilărie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalităților dimensiunile cognitivă, depresivă, anxioasă și impulsivă, ca repere ce pot avea rol developant sau adjuvant în personogeneza patologică și care sunt integrabile unui model psihobiologic. Această categorie de factori reprezintă o sursă de continuitate, nu de schimbare, și fundamentează temperamentul individual. Influența lor a fost stabilită prin studii pe gemeni și copii adoptați. Cel mai intens studiate au fost extroversiunea și nevroticismul din modelul celor cinci factori, reprezentate aproximativ în aceeași proporție la gemeni: extroversiunea - 60%; nevroticismul - 50%. Tot studiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu cele patru elemente constituente ale lumii și cu cele patru anotimpuri: focul/vara, pământul/toamna, apa/iarna și aerul/primăvara. Prezența lor în exces determină dezvoltarea a patru tipuri temperamentale corespondente: coleric, melancolic, flegmatic și sanguinic. Umorile descrise conferă temperamentului - deci și personalității - atributele unei structuri dimensionale. Acesta pentru că firea umană integrează mai multe subvariante, cărora le sunt caracteristice nivele diferite de reprezentare a substanțelor respective. Nu există deci tipuri pure, ci doar intermediare. Pe acest teren s-au dezvoltat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]