4,773 matches
-
cum s-a ajuns la această ordine? Este moartea unei viețuitoare o stare de echilibru termodinamic? Cum a apărut Universul și cum a apărut viața pe Pământ? Descoperirea unei teorii unitare asupra existenței Universului este visul de aur al fizicienilor teoreticieni. Aceasta însă nu impune și prezicerea evenimentelor ulterioare din două motive. Primul motiv este legat de principiul de incertitudine al lui Heisenberg iar al doilea, de imposibilitatea rezolvării exacte a sistemelor de ecuații. (Nu se poate rezolva nici măcar mișcarea a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
comerciale.”<footnote Alex E. Fernandez , Jibertoand Andre Mommen , Regionalization and Globalization in the Modern World Economy: Perspectives on the Third World and Transitional Economies, Editura Routledge, London, 1998, p. 23; footnote> În contextul teoretic, globalizarea, prezintă și unele neajunsuri potrivit teoreticienilor din domeniu. „În ultimul secol, statul modern nu a fost întotdeauna hotărât în ceea ce privește exploatarea resurselor sale. Cu o mână acesta oferea legislație cu privire la protecția, sănătatea și beneficiul individului, iar cu cealaltă mână, statele iau parte la tratate precum North American
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie una dintre explicațiile faptului că atât disciplina, cât și realitatea internațională sunt înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
practicii internaționale. O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea metaforei starea de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta le-a avut asupra teoriilor internaționale. În acea etapă anistorică, originară, imaginată de teoreticieni politici clasici precum Hobbes, Locke, Rousseau, oamenii își erau reciproc dușmani în lupta pentru resurse și supraviețuire, fiindu și simultan propriii stăpâni, gata de luptă și autonomi în deciziile pentru supraviețuire. Este parabola de întemeiere a societăților democratice și liberale
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin realitate(inclusiv realitate internațională) reprezintă o colecție de fapte și actori disparați, în care teoreticienii și practicienii (im)pun un sens, o ordine pe baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și a cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial și mai ales odată cu încetarea Războiului Rece, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate a atras atenția teoreticienilor Relațiilor Internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor analitice având ca obiect elaborarea și sofisticarea argumentului kantian. Rudolf Rummel și Michael
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Portugalia, Țările de Jos, iar apoi Marea Britanie și în prezent Statele Unite). În acest sens, susțin avocații pacifismului democratic, răspândirea democrației ar depinde de existența unui hegemon mondial care ar încuraja și promova practicile democratice la nivelul politic, cultural și economic. Teoreticienii păcii democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
cultural și economic. Teoreticienii păcii democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în Relațiile Internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de idealism (sau liberalism utopic), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor '20 și începutul anilor '30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson 2. A doua fază a tipologiei temperamentului liberal în Relațiile Internaționale este constituită dintr-un complex teoretic (dezvoltat între anii '50 și '70) cuprinzând scrieri ale
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
măsură ca și pretențiile rezonabile ale guvernelor respective IDEALISMUL Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la început de secol XX și cu care aceștia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculați termeni sunt utopism (consacrat de Carr însuși) și idealism 1. Este adevărat că termenul idealism, așa cum notează
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
că termenul idealism, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel. Totuși, eticheta idealism nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale . Desigur însă, utilizarea unor termeni precum idealism sau utopism se face
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
anarhie. În ciuda criticii principiului balanței de putere de către Richard Cobden sau a discreditării ideii de diplomație secretă între marile puteri de către Bright (elemente care indică prezența in nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni ai Relațiilor Internaționale per se. Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
mondiale au fost considerate generalizarea statului de drept modern (respectarea legii) și răspândirea democrației (Hollis, Smith, 1990). Împotriva tradiției balanței de putere ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial ce pune accent pe natura conflictuală a intereselor principalilor actori , teoreticieni precum Zimmern sau Woolf, dar și practicieni ca Woodrow Wilson propun o alternativă dominată de 1. În ceea ce privește relația dintre idealism și realism, o altă sugestie ce merită explorată a fost introdusă, încă din 1951, de către un ilustru reprezentant al școlii
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
în domeniul conectării diferitelor națiuni. Comerț interacțiune bună înțelegere cooperare și prietenie: aceasta este rețeta anticipată de idealiști. Totuși, departe de a anunța un sfârșit al istoriei în maniera în care o va face Francis Fukuyama la începutul anilor '90, teoreticienii liberali ai timpului avertizează asupra distanței ce separă realitatea interdependenței economice și continuarea practicării cu urmări catastrofale a politicilor realiste. Leonard Woolf (1916), de exemplu, arată cum intensificarea interacțiunilor economice sporește pericolul transformării conflictului local într-unul regional, dacă nu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Realpolitik-ului sau cel puțin o parte dintre ei sunt în același timp avocați ai domniei legii la nivel internațional și susținători ai securității colective 1. Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale primei imagini, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului, și nu al teoreticianului și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de Realpolitik asupra inevitabilității
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de Realpolitik asupra inevitabilității războiului, în timp ce, de pe poziția de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi realizată. Astfel, existența și, mai ales, deficiențele principalului sistem al securității colective în perioada interbelică, și anume proiectul Ligii Națiunilor, au atras cele mai
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare a agresiunii în cazul eșecului descurajării. Este evident că pentru teoreticienii liberali, primul război mondial a fost interpretat esențialmente ca o dovadă a eșecului politicii internaționale bazate pe principiile balanței de putere. O parte a acestui eșec derivă din incapacitatea de a răspunde provocării legate de efectele revoluției industriale și ale
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
organizațiilor internaționale și al actorilor transnaționali rămăsese limitat, cel puțin în sfera securității, pe care realiștii o defineau drept esențială. Și totuși, în această lume realistă exista un grad semnificativ de cooperare între state este intuiția fundamentală de la care pornesc teoreticieni precum Robert Keohane, David Baldwin sau Robert Powell. Domeniul Relațiilor Internaționale avea nevoie de o teorie care să abordeze fenomenul cooperării, imperativ ce a servit drept liant al programului neoliberal de cercetare. Această viziune asupra lumii nu era, desigur, nouă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de exemplu, au contribuit mult la resuscitarea interesului pentru ideile lui Mittrany și, în general, pentru teoriile funcționaliste. Literatura consacrată integrării europene a adus în centrul atenției un program de cercetare numit neofuncționalism, printre ai cărui exponenți s au numărat teoreticieni precum Stanley Hoffmann, Karl Deutsch și Ernst Haas. Neofuncționaliștii au influențat semnificativ teoretizările liberale (pluraliste) în Relațiile Internaționale, prin tendința lor de a dezagrega statul, scoțând în evidență importanța birocrațiilor, a elitelor sau a opiniei publice în analiza fenomenului politic
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
confuzii , autorii admit că studiul lor venea pe fondul preocupărilor liberale asupra interdependenței, încercând să evite argumentele de factură teleologică. Însă excluderea acestui tip de argumentație, prezentă în alte variante de reflecție liberală, nu însemna absența oricăror preocupări normative din partea teoreticienilor liberali (pluraliști) ai interdependenței și, ulterior, a neoliberalilor. Cooperarea internațională este un obiectiv ce trebuie promovat, inclusiv prin recomandările de politică publică transmise de cercetători decidenților politici. Cooperarea internațională după hegemonie Tema cooperării internaționale este fundamentală pentru teoriile neoliberale. Cooperarea
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
arată că naratologia studiază un grupaj de obiecte numite narațiuni, că studiază ceea ce au în comun și ceea ce le diferențiază și că există definiții diferite, mai mult sau mai puțin restrictive ale narațiunii și răspunsuri diferite la problemele ei. Unii teoreticieni prezintă narațiunile ca pe manifestări verbale care expun unul sau mai multe evenimente. Alții le definesc ca pe orice fel de reprezentări de evenimente, inclusiv non-verbale adică gesturi sau o combinații ale acestora, conectate cu imagini statice sau dinamice. Alții
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]