64,222 matches
-
CARMEN DOMINTE (n. - 6 iunie 1972) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din București, specializarea română-engleză, 1995; master în teoria literaturii, Universitatea din București, 1996; doctorat în teoria literaturii, Universitatea din București. Este asistent universitar la Departamentul de Limbă Engleză, Universitatea Hyperion, București. MÂNA MEA DREAPTĂ Când m-am trezit fără un picior, mi-am spus că trebuie să-mi păstrez calmul, că orice exagerare ar fi de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
temă de actualitate și de reală complexitate conceptuală: Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio. Adevărat model de cugetare neokantiană, filosoful italian al dreptului Giorgio del Vecchio s-a impus În creație, printr-o Operă distinctă, de mare valoare teoretică În Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca student, pe Josif Constantin Drăgan, traducătorul și prefațatorul Lecțiilor de filosofie juridică, În limba noastră. Lucrarea urmează, cu fidelitate interpretativă, liniamentele axiologiei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau se dedică astăzi Dreptului și sinuozităților sale (nu o dată Întortocheate!) socialpolitice. Alături de impresionanta Operă a filosofului neokantian, pe care o prezintă În toate articulațiile esențiale, autoarea lucrării face sublinieri, din practica juridică actuală, atunci când asumă eșafodajul argumentativ caracteristic al Teoriei dreptului. Capitolul al-IV-lea insistă, persuasiv, asupra Binarității raportului dintre „ceea ce trebuie să se facă” și „ceea ce nu trebuie Împiedicat să se facă”. Cu o foarte bună informație bibliografică, Întemeiată pe distincțiile Logicii speciale ale Științelor dreptului, Vanda Vlasov definește strâns
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un „stat de state”?! Vanda Vlasov și-a constituit analiza și hermeneutica proprie Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio del Vecchio; și 2. aducerea În cea mai vie contemporaneitate a valorii conceptelor instituite de Teoria universală a dreptului, ambele văzute Într-o perspectivă matură de Critică filosofică. Fundată pe o bogată bibliografie, cu o deosebită capacitate comparatistă (cu alte opere, precum aceea a lui Ernst Cassirer, ș.a.), scrisă Într-un limbaj adecvat și cu talent
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
brutală În nici un caz forța nu trebuie să primeze asupra dreptului, ea trebuie să fie Întotdeauna În serviciul dreptului. Pe deasupra faptelor materiale stau valorile spirituale și numai pe ele se poate Întemeia ideea de . Capitolul I Lecția lui Kant 1. Teoria universală a Dreptului Între filosofii moderni, contemporani Revoluției franceze de la 1789, Immanuel Kant a construit cea mai riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Kant a construit cea mai riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii, un fundament pe care să Întemeieze o morală universal valabilă. Dacă, În cunoaștere, experiența variabilă nu poate oferi principii care să conducă la cunoștințe sigure și obiective, ci doar numai prin formele apriorice și transcendentale putem ajunge la o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea a dreptului, aceasta presupunând implicit noțiunea de obligativitate - supunerea față de o lege exterioară, care se plasează În aceeași ordine cu virtutea, supunerea față de legea noastră morală interioară. Unirea virtuții cu dreptul are un rol deosebit de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pare a nu putea fi dedus a priori, el fiind dependent de experiență, de modelele concrete de drept cu care se lucrează În practica juridică curentă, astfel Încât, experiența pare a l fundamenta, Immanuel Kant Își centrează eforturile spre constituirea unei teorii raționale a dreptului, Întemeiată a priori. Dreptul este considerat ca fiind distinct de științele naturii, pentru că el este, la filosoful german, o normă, pe când științele naturii, având drept bază existența, nu au ca rezultate principii normative; din punctul de vedere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morale În genere. În viziunea kantiană, principiile dreptului sunt puse și analizate constant prin raportare, pozitivă sau negativă, la morală, ca de exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem vorbi de drept pozitiv, atunci când o astfel de legislație este reală, iar cel care se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și analizate constant prin raportare, pozitivă sau negativă, la morală, ca de exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem vorbi de drept pozitiv, atunci când o astfel de legislație este reală, iar cel care se ocupă de drept se numește expert juridic (Iurisconsultus). Immanuel Kant
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem vorbi de drept pozitiv, atunci când o astfel de legislație este reală, iar cel care se ocupă de drept se numește expert juridic (Iurisconsultus). Immanuel Kant distinge, așa cum procedează În toată opera sa, Între planul empiric și cel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică proprietatea, și constă În Îndemnul de a nu Întreține relații sau a nu intra Într-o societate care nu ar avea baze juste, deci care nu ar putea garanta dreptatea și proprietatea. Immanuel Kant distinge Între dreptul natural, ca teorie sistematică, Întemeiat pe principii a priori pure, și dreptul pozitiv, care provine din voința legislatorului. Pe de altă parte, există și dreptul ca facultate morală de a-i Îndatora pe ceilalți; acest drept determină divizarea precedentă În drept Înnăscut, care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la fel cum poporul trebuie să se supună necondiționat suveranului, tot astfel, se petrec lucrurile și Între copii și capul familiei, față de care, de altfel, trebuie să se supună toți membrii gospodăriei, În urma unui angajament contractual. A doua parte a teoriei dreptului este reprezentată de dreptul public, definit de filosoful din Königsberg, ca fiind: „Totalitatea legilor care necesită o promulgare universală pentru a da naștere unei situații juridice”. Dreptul public se materializează În constituție și reprezintă voința unică a poporului sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Această idee a rațiunii asupra unei comunități În genere pașnice, fără să fie de rudenie, a tuturor popoarelor de pe pământ, care pot Întreține reciproc relații efective, nu este un principiu filantropic (etic), ci unul juridic”. Kant Încheie Principiile metafizice ale teoriei dreptului cu convingerea că această stare de pace universală și permanentă este Întregul scop final al teoriei dreptului În limitele rațiunii pure. Ideea unei păci eterne nu este dedusă din experiență, ci a priori, prin rațiune, ea având nevoie de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
popoarelor de pe pământ, care pot Întreține reciproc relații efective, nu este un principiu filantropic (etic), ci unul juridic”. Kant Încheie Principiile metafizice ale teoriei dreptului cu convingerea că această stare de pace universală și permanentă este Întregul scop final al teoriei dreptului În limitele rațiunii pure. Ideea unei păci eterne nu este dedusă din experiență, ci a priori, prin rațiune, ea având nevoie de o metafizică pentru a se realiza și nu de răsturnarea unei constituții defectuoase sau salt revoluționar. Nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moral, adică să satisfacă aspirațiile ființei umane Înzestrată cu libertate. De aceea, Kant raportează reciproc, unele la altele, conceptele dreptului și conceptele moralei. 2. Lucrările „mici” ale lui Kant Ca o nostalgie pentru perioada „precritică”, atunci când Kant cocheta cu primele teorii științifice ale vremii, precum „adevărata evaluare a forțelor vii (1746-1749)”, „Problema dacă Pământul Îmbătrânește din punct de vedere fizic”, „Prezentarea succintă a câtorva meditații despre foc”, „Un nou sistem de mișcare și repaus”, „Câteva considerații asupra optimismului”, „Unicul argument posibil
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
știință pură a naturii”, ci ca „gândire pură despre lumea inteligibilă”. 2. Etica neokantiană Friedrich Paulsen este În același timp creatorul unui sistem de etică, unul dintre primele elaborat În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica apare ca „a treia știință care are un caracter universal, ca și logica și etafizica. Etica este „doctrina despre bunuri” (Güterlehre). În acest domeniu, Paulsen se detașează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
logica și etafizica. Etica este „doctrina despre bunuri” (Güterlehre). În acest domeniu, Paulsen se detașează de Kant susținând că: „principiile morale sunt pentru viață, și nu viața de dragul principiilor morale”. Aflat sub influența unei filosofii a vieții și a unor teorii din domeniul biologiei, Paulsen părăsește formalismul kantian, Înțelegând etica drept o „știință practică despre viață”, În strânsă legătură cu antropologia și psihologia. Argumentul pe care Îl aduce filosoful german: Întrucât cel puțin la Începutul lor, cunoștințele sunt „mijloace pentru scopuri
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
răspunde la Întrebările: 1. care este originea legii? 2. pe ce se sprijină valabilitatea ei? 3. care este conținutul cerințelor sale? Între aceste distincții esențiale ale filosofului neokantian se mai precizează: 1.- răspunsul la Întrebarea privind supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
originea legii? 2. pe ce se sprijină valabilitatea ei? 3. care este conținutul cerințelor sale? Între aceste distincții esențiale ale filosofului neokantian se mai precizează: 1.- răspunsul la Întrebarea privind supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin care se asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aceste distincții esențiale ale filosofului neokantian se mai precizează: 1.- răspunsul la Întrebarea privind supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin care se asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea valorilor. Prin urmare, Paulsen consideră că Etica este știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la Întrebarea privind supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin care se asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea valorilor. Prin urmare, Paulsen consideră că Etica este știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin care se asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea valorilor. Prin urmare, Paulsen consideră că Etica este știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora. De la anticii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a lumii”. Filosoful neokantian Fr. Paulsen face o seamă de obiecții filosofiei morale a lui Kant, considerată de unii interpreți (mai ales neokantieni!) drept „construcția definitivă a lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a abătut niciodată”. Împotriva vechii concepții dogmatic-teologice, precum și a filosofiei dogmatic-raționaliste a secolelor XVII-XVIII, Paulsen prezintă propria sa etică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]