190,155 matches
-
iau femeie telectuală" (Ciberplai 2000); ,ca un 'telectual ce cred că mă aflu" (evenimentul.ro). Cum Internetul ne permite să urmărim paralelismele evoluțiilor lingvistice recente, trebuie să observăm, în treacăt, o formă telectual și în engleză: o creație ad-hoc, în textul unei melodii al unei formații rock, vizînd probabil și un joc de cuvinte, o aluzie la televiziune: ,some kind of telectual" (TV Pro, cf. lyricscafe.com); evident, tradus în franceză, respectivul text conține forma telectuel (lacoccinelle.net) ! Revenind la română
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
telectual și în engleză: o creație ad-hoc, în textul unei melodii al unei formații rock, vizînd probabil și un joc de cuvinte, o aluzie la televiziune: ,some kind of telectual" (TV Pro, cf. lyricscafe.com); evident, tradus în franceză, respectivul text conține forma telectuel (lacoccinelle.net) ! Revenind la română, constatăm că ironia se exercită asupra cuvîntului intelectual și în alte moduri: prin introducere în contextele pragmatice de apostrofare: ,Bă intelectualule bă ați dat-o în bară!" (Ciberplai 2000), , Mă intelectualo, așa
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
lui: ŤCe faceți, bă?ť Nu era deloc speriat!"), strecurându-i printre gratiile de la fereastră scrisoarea pe care o reproducem alăturat integral. Publicat fragmentar de Sergiu Filerot în volumul de memorii și documente Reîntâlniri (Ed. Cartea Românească, 1945, pp. 100-109), textul acestei scrisori (un bilet în 8 pagini), datat 16 august 1942, și redactat la exact patru luni după publicarea schiței Pârlitu, rămâne un exemplu de consecvență și generozitate ale tinerilor "albatrosiști". Cu totul amuzantă în felul ei și interesantă nu
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
lasă-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi, în acest sens Sergiu Filerot, Reîntâlniri, ed. cit., p. 107).
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
o mai spune o dată: în ochii copilului care am fost. Cele 135 de "intrări" de jurnal sau de flash-uri ale memoriei alternate cu autoanalize lucide și minuțioase dau numai aparent impresia fragmentarului și a posibilei lecturi din orice colț. Textul are o coerență interioară dată atât de "cronologia" întâmplărilor (majoritatea, din copilărie și câteva, răzlețe, din adolescență, tinerețe sau maturitate), cât și de "rotunjimea" de roman pe care autorul i-o conferă prin așezarea simetrică, la început și la sfârșit
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
a trudei scriptorului predestinat, captiv al trudei în cauză, echivalată cu un demers fără sfîrșit la porțile misterului prevăzute cu o kafkiană birocrație implacabilă. Purgatoriu terestru al autorului aparent "îndărătnic și nesupus", de facto supus supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
acestea, acum modernizate, în punctul în care autorul Ciocoilor situa mahalaua Scaunelor, are loc următoarea scenă de amor relatată de Rânzei în stilul său contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac... Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui Rânzei, se întâlnește cu marea tragediană Eleonora Cărăuțeanu, proaspăt întoarsă din Italia, după decembrie 1989, și când ea începe să-și recapete
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
ei, strigă cu înfocare: "- Liniștește-te,... fosu mu... lumina mea, liniștește-te, al tău voi fi în veci, crede-mă, fosu mu!..." Rânzei aprinsese lampa cu becul de 150 de wați. Nu înțeleg de ce, cu gura strâmbată, zâmbea perfid, recitind textul știut pe dinafară...
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
grăitoare. Cele două evenimente evocate în jurul lui Geo Bogza sînt Festivalul de Poezie Mihai Eminescu de la Casa Pogor, din 1977 și faimosul Colocviu Național de Poezie de la Iași, din 1978. înțelegem că deținătorul documentelor va publica într-un volum aceste texte inedite "spre deliciul amatorilor de literatură, dar și al cercetătorilor literari ai acestei perioade, pentru toți cei care, în mod sigur, se vor minuna că se puteau rosti în public, atunci, asemenea discursuri". Politkovskaia și Babițki Publicistica lui Alexandru Călinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
tabloul devine incomplet și prea puțin atrăgător. Despre ce este, totuși, vorba în Misterele Castelului Solitude? Bref, despre totul și despre nimic. Autorul a primit o bursă de creație la respectivul castel pentru un an de zile, iar romanul este textul produs cu acest prilej. Copleșit de singurătate, prozatorul se plimbă fără țintă, face excursii cu bicicleta, stă pe bănci și meditează la întîmplări și chipuri de demult. Oameni de mult uitați îi revin în memorie, la început cu faptele și
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
a treia versiune a unui bun eseu monografic despre Camil Petrescu semnat de Irina Petraș în Biblioteca revistei "Apostrof", apărut în 2003. Tot anul trecut, Editura Gramar a tipărit o nouă ediție a jurnalului lui Camil Petrescu, Note zilnice, prefață, text stabilit, note, cronologie și indice de nume de Florica Ichim. S-ar putea spune că e a doua ediție a jurnalului camilpetrescian, deși prima restituire aparținuse altui îngrijitor de text, Mircea Zaciu, și fusese realizată cu tot aparatul critic necesar
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
nouă ediție a jurnalului lui Camil Petrescu, Note zilnice, prefață, text stabilit, note, cronologie și indice de nume de Florica Ichim. S-ar putea spune că e a doua ediție a jurnalului camilpetrescian, deși prima restituire aparținuse altui îngrijitor de text, Mircea Zaciu, și fusese realizată cu tot aparatul critic necesar în 1975, la Editura Cartea Românească. E cel puțin ciudat că Florica Ichim nu menționează nicăieri existența acestei prime ediții, la care s-ar fi putut raporta deschis. Nu am
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
alte diferențe de detaliu (date diferite pentru unele însemnări sau locuri diferite ale unor fragmente răzlețe), dar nu acestea merită insistențe. Importante sunt fragmentele introduse acum în premieră, care fuseseră scoase de cenzură în ediția Zaciu. Cel mai amplu e textul de trei pagini din ziua de 14 decembrie 1935 (p. 55-58 în ediția Florica Ichim), un adevărat eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
impresie de antisemitism (p. 72, în ediția 2003) și apoi o frază despre naționalismul evreiesc și cel german, care se anihilează reciproc. în ediția Zaciu e semnalată prin croșete omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text ireverențios despre N. Titulescu (p. 85-86 în ediția nouă). Mai lipseau o mențiune despre transformarea evreicelor cu vârsta (p. 95 în ediția de la Gramar) și două fraze despre ruși și Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt și numele lui Mussolini și Hitler ca "genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii în textele clasicilor e un fapt de istorie literară ce merită cercetat. Florica Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921, o agendă din
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii în textele clasicilor e un fapt de istorie literară ce merită cercetat. Florica Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921, o agendă din 1922, însemnări din 1923 despre dragostea pentru actrița Leny Caler, un jurnal medical început în 1930, un jurnal conjugal
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
aflat asta prin socrul meu de atunci, și m-a convocat să stăm de vorbă, la Automobil Club. M-am dus și luasem cu mine...Eu conferința o scrisesem pe o hîrtie, deși am vorbit-o liber, dar ca să am textul. Și m-am dus la această întîlnire : maestre, asta e scris pe hîrtie, vedeți dacă vă convine. Dar am și stat de vorbă cu el, de ce îmi place pictura lui, ce văd eu în ea, ce înțeleg dintr-însa...Și
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
golul lăsat de dispariția prematură a atît de talentatei scriitoare originare din România. Nu e mai puțin adevărat că sinuciderea autoarei la nici 40 de ani - influențează receptarea scrierilor ei. Actul lecturii este însoțit de un fel de sacralizare a textelor, favorizată evident de originalitatea și valoarea lor literară. Citindu-i acum ultimul volum de proze scurte sau poeme în proză (precizările generice au prea puțină importanță), mi-am dorit să revăd așternute peste rafturile acelei librării coloneze, unde am întîlnit-o
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
dorit să revăd așternute peste rafturile acelei librării coloneze, unde am întîlnit-o pe Aglaja în urmă cu aproape patru ani, marile coli albe de hîrtie pe care ea scria - așa cum îi era obiceiul - fragmente disparate, cuvinte sau fraze decupate din textele proprii, act care insufla "inscripțiilor" o provocatoare autarhie. Mi-am dorit acest lucru tocmai fiindcă ultimul ei volum de proze, avînd un titlu demn de clasicele colaje suprarealiste, abundă în astfel de formule memorabile. Mi-am amintit însă și de
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
care ea scrisese cu mîna poemul Anna Lebt - Ana trăiește. Rochia apare și în film, faldurile ei sunt desfăcute cu tandrețe și pietate de Jens Nielsen, partenerul de viață al Aglajei și de Ludwig Metzger pentru ca spectatorul să poată citi textul. Poemul (sau povestea) de pe rochie nu figurează însă în ultima ei carte pregătită spre publicare cu grijă maximă, începînd cu selecția textelor și terminînd cu orînduirea lor în cuprinsul volumului, încheiat la 31 octombrie 2001, cu trei luni înaintea sinuciderii
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
pietate de Jens Nielsen, partenerul de viață al Aglajei și de Ludwig Metzger pentru ca spectatorul să poată citi textul. Poemul (sau povestea) de pe rochie nu figurează însă în ultima ei carte pregătită spre publicare cu grijă maximă, începînd cu selecția textelor și terminînd cu orînduirea lor în cuprinsul volumului, încheiat la 31 octombrie 2001, cu trei luni înaintea sinuciderii. Din testamentul pe care îl întocmise încă din martie 2000, rezultă că ea ținea mult ca volumul de proze scurte să fie
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
fost supranumită Aglaja încă de la apariția ei "fluturîndă" pe scena concursului literar de la Klagenfurt, "ființă exotică" autointerpretîndu-se cu o virtuoză "grandezza" nu doar în cărți ci și în viață. Literatul elvețian este, între altele, autorul unei foarte apreciate antologii de texte ignorate, ieșite din comun ale unor autori consacrați ai literaturii universale dar și ale unor scriitori care - mai puțin celebri fiind - merită să fie cunoscuți (So schön beiseit. Sonderlinge und Sonderfälle der Weltliteratur, Nagel und Kimche Verlag Zürich, 2001). Ca
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
traume nemărturisite, sub presiunea unei violențe invizibile, pentru a se recompune aleatoriu și totuși semnificativ în spațiul imponderabil dintre poezie și vis, sub impulsul unor "întîmplări" care se lasă "povestite". În Camera cu oglinzi, primul dintre cele aproape 90 de texte incluse în volum, un El și o Ea dialoghează în cel mai pur stil ionescian într-o cameră pe al cărei perete se află... fotografia unei oglinzi. în balcon, unei fetițe care "a îmbătrînit" îi crește în burtă "un sicriu
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
taie mici felii; copilul are două limbi, una dintre ele crește înăuntru... Figura tatălui, deși ar trebui să structureze axa universului, o deformează și mai puternic: "tatăl moare în absență" în timp ce "mama trăiește în leșin". Părinții tăiați se intitulează un text în care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru al unei case cu susul în jos, în care cei doi părinți așezați pe o sfoară veghează un leagăn în care copilul este acoperit "cu pămînt". Păpușile
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
în cele din urmă cerul însuși, sunt trimiși într-un hotel. Ce altă alegorie mai impresionantă și simplă în același timp putea fi aflată pentru o ființă pururi călătoare în această lume? Am regăsit în cuprinsul volumului și unul din textele care figurau în această vară pe marile pancarte din cîteva metropole germane, austriece și elvețiene în cadrul programului Poezia în orașe: poemul De ce nu sunt un înger. Alt text, Vizita numărul II, este și un omagiu implicit adus de autoare mentorului
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]