4,468 matches
-
sau solide. Punctele de topire ale acizilor grași saturați cresc odată cu creșterea masei moleculare. Acizii grași nesaturați au punctele de topire mai mici decât cei saturați cu același număr de atomi de carbon (de exemplu: acidul palmitic are punctul de topire 630 C, iar acidul palmitoleic are punctul de topire-0,50 C). Punctele de fierbere cresc de asemenea odată cu creșterea masei moleculare și sunt, în general, foarte ridicate. Solubilitatea în apă scade cu creșterea masei moleculare: termenii inferiori sunt solubili în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
1.3.2. Structura amfionică Aminoacizii sunt substanțe cu caracter amfoter conferit de prezența celor două funcțiuni chimice: funcțiunea carboxil cu caracter acid și funcțiunea amino cu caracter bazic. În soluție aminoacizii disociază formând amfiioni sau ioni bipolari: Punctele de topire ridicate ale aminoacizilor au confirmat existența amfiionilor și în stare cristalină, prin crearea unei rețele stabilizată prin forțele de atracție electrostatice între grupările cu sarcini opuse ale acestora, asemănătoarea rețelelor cristaline ale sărurilor. Din aceleași considerente aminoacizii sunt ușor solubili
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ființei un orizont nebănuit, topește orice făptură "în marea nuntă a firii": "Curând în miezul luncii, un neștiut fior/ Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină,/ Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină:/ Nestânjenitul vieții fior biruitor". Topirea făpturilor în fire vorbește de la sine despre intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de ființare, deplina ei asimilare în substratul "plăpândului țesut", absorbție în somnul "prelung" al uitării de sine, în visul "de desfătare, un vis sătul și grav
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai îndepărtate regiuni. Chiar și acolo unde omul nu este prezent, influența modificărilor antropice la scară planetară este reflectată clar în mediu. Este cazul regiunilor polare ce reacționează cel mai vizibil îndeosebi la modificările climatice globale, prin accelerarea ratei de topire a ghețarilor, de desprindere a icebergurilor, de dezgheț a permafrostului etc. În zona temperată omul a intervenit mult mai de timpuriu, prin introducerea în cultură a unor largi spații ocupate anterior de păduri sau stepă, iar ulterior prin modificările induse
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
an când insolația are valoarea zero. Ca urmare a capacității reflectoare mari a suprafețelor acoperite cu ghețari permanenți, cea mai mare parte a acestei insolații este reflectată în spațiu, cantitatea rămasă fiind sub 20%. Această cantitate mică este insuficientă pentru topirea zăpezii, facilitându-se astfel acumularea, an de an, a zăpezii în aceste areale polare. Pierderea constantă de căldură prin intermediul radiației terestre va duce la înregistrarea unor temperaturi foarte scăzute, minimele lunare fiind înregistrate undeva înaintea echinocțiului de primăvară, după ce bilanțul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zona calotei glaciare, bilanțul radiativ are valori extrem de mici (peste 80% din radiația primită fiind reflectată). Pe spații restrânse, unde suprafața activă este reprezentată de stânci care ies deasupra calotei de gheață, bilanțul radiativ poate înregistra valori mai mari, determinând topirea zăpezii în zona acestor petece de piatră. La nivelul pietrei încălzite temperatura poate crește până la 35șC, însă, ca urmare a valorilor deosebit de mari ale gradientului termic vertical în stratul de aer inferior, la 2m altitudine deja temperaturile coboară la -12șC
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atinge valori termice medii de -40șC, și valori termice minime de -50șC, adică temperaturi mai ridicate decât teritorii continentale precum Iakuția de NE (Verhoiansk) sau nordul insulei Ellesmere (Alert). În timpul verii o mare parte din energia calorică este consumată pentru topirea în masă a gheții și zăpezii, astfel încât temperatura aerului se menține în jurul a 0șC. În acest context termic și în condițiile unei umezeli relative mari, nebulozitatea crește dând vremii un aspect predominant mohorât. Radiația solară directă este mult diminuată în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
măsurători timp de un an sau chiar mai mult. Monitorizarea evoluției gheții care acoperă Oceanul Arctic este realizată de Institutul NSIDC (National Snow and Ice Data Center) care utilizează datele satelitare pentru a obține îndeosebi o imagine clară a ratei de topire a banchizei polare, comparându-se cifrele actuale cu mediile unor perioade anterioare. Curenții de suprafață din Oceanul Arctic, ce antrenează atât apa oceanică precum și gheața, se dezvoltă sub forma a două sisteme: Sistemul Beaufort, format în Bazinul Nord American, ce constă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cunoaște migrații sezoniere determinate de retragerea sau avansarea banchizei polare și implicit de migrarea focilor. Se estimează la cca. 20.000 - 25.000 numărul exemplarelor de urs polar care mai trăiesc azi în regiunea circumpolară nordică. Principala amenințare actuală este topirea banchizei arctice în contextul schimbărilor climatice globale, ceea ce restrânge tot mai mult habitatul acestui animal. Se apreciază că ursul arctic ar putea fi exterminat complet în cca. 100 ani dacă tendința de încălzire climatică actuală va continua (astăzi ursul polar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Arctica încălzirea a fost de două sau chiar trei ori mai rapidă decât media globală. De exemplu, în Alaska, în perioada 1970 2000, temperatura a crescut cu 3șC. În ultima sută de ani și nivelul oceanului a crescut cu 15-20cm. Topirea acestei platoșe de gheață care acoperă apele Oceanului Arctic nu este un fenomen simplu, care să însemne doar trecerea apei din stare solidă în stare lichidă, ci este un complex proces cu ramificații și efecte asupra multor alte verigi ale
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ar duce și la scăderea ratelor de reproducere la femelele adulte și la scăderea ratei de supraviețuire a puilor de urs. Dar efectele încălzirii climatice asupra zonei polare nordice nu se opresc aici. Încălzirea apelor oceanice din zonele reci și topirea gheții, ar însemna automat și scăderea densității apei marine de aici. Astfel, s-ar reduce sau s-ar opri transferul spre adâncuri al acestor ape reci și dense (realizat astăzi) cu un posibil efect asupra încetinirii sau chiar stopării circulației
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile unui regim termic în care mediile lunare negative predomină, iar minimele de temperatură coboară la valori extrem de mici, învelișul de sol are particularități deosebite, cuprinzând un strat permanent înghețat, în adâncime, numit permafrost. Acesta împiedică drenarea apei rezultate din topirea zăpezii, de unde rezultă supraumezirea solurilor din zona de tundră. În timpul verii temperatura crește, ceea ce determină dezghețul, dar numai a unei părți superioare a solului, atât cât să permită creșterea și dezvoltarea plantelor. Dezvoltarea permafrostului restricționează mult spectrul vegetal din această
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fost puse în pericol, ca de exemplu localitatea Kivalina din Alaska, ai cărei locuitori au trebuit evacuați datorită riscului la eroziune cauzat de permafrost. Și alunecările de teren sunt frecvente în zonele în care permafrostul se dezgheață. Ca urmare a topirii unui strat din permafrost, dispare echilibrul și stabilitatea anterioară, iar stratul respectiv alunecă cu ușurință, chiar și atunci când înclinarea versantului nu este prea mare. Sute de astfel de alunecări au fost reperate în insula Ellesmere, de exemplu, unele dintre ele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
după câțiva ani de înregistrare a unor temperaturi mai ridicate în timpul verii. Și în Europa interesul specialiștilor în studierea acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
inflitra din nou, după un timp, în solul dezghețat. Acest fenomen este frecvent întâlnit în Siberia de Vest, unde se apreciază că au dispărut lacuri cu o suprafață cumulată de 500.000km2. Lacurile siberiene în ansamblu sunt putermic afectate de topirea permafrostului. Astfel, în prima fază, metanul din permafrostul dezghețat se acumulează în lac și apoi este eliberat în atmosferă, iar ulterior, apa lacurilor se infiltrează cu ușurință în pământ, întrucât obstacolul creat de permafrostul înghețat a dispărut. În 1971 erau
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
la asociații specifice unor biotopuri mai calde și mai umede. Creșterea productivității plantelor ar fi o consecință a prezenței azotului și a altor nutrienți rezultați în urma transformărilor din cadrul circuitelor hidrologice cauzate de dezghețul permafrostului. Creșterea temperaturii aerului ar determina și topirea mai accentuată a zăpezii și gheții care, alături de apariția speciilor de arbori veșnic verzi, va determina o modificare a albedoului general, cu absorbția unei cantități din ce în ce mai mari de radiație solară. Aceast proces va cauza, la rândul său, o suplimentară tendință
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
permafrostului ar putea însă contribui la accelerarea încălzirii climatice globale prin eliberarea metanului - un gaz cu un efect de seră mai puternic decât CO2. Emisiile de metan sunt caracteristice sectoarelor mai umede, acest gaz fiind eliberat în zonele în care topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere a ritmului de producere a CH4, fie o scădere a ritmului în care are loc oxidarea CH4. Acest fenomen se întâmplă deja în cazul lacurilor siberiene, a turbăriilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]