KorAP: Find »[drukola/base=tor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...123 124 125 ...137 >

3,404 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

va trece timpul, statura lui nu va face dec�ț s? devin? ? i mai impun? toare�50. Reac? ia la asasinarea lui Iorga �n restul lumii (mai ales �n ?? rile occidentale) a fost extraordinar?. Cea mai puternic? reac? ie a avut? o � deloc surprinz? tor � Fran? a. �n ciuda ocupă? iei germane, Mario Roques de la Institut de France a ? inut un emo? ionant discurs de adio, urmat de Henri Focillon. Acela? i lucru l? au f? cut Henri Gr�goire �n Belgia, Oscar Halecki �n Polonia, Vittorio Lazzarini

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat un editorial def? im? tor. Editorialul cotidianului guvernamental �Magyarorzs�g� era semnat de P�l Szvatk�, care, cu evidență să lips? de principialitate, se putea m�ndri c? era omologul budapestan al lui I.�P.�Prundeni ? i Ilie R? dulescu. Dl Szvatk� scria: ��n ultima clip? a vie? îi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
supraomene? ți, a realiz? rilor ? i gre? elilor sale, ? i care i? a adus sf�r? ițul. Autorul i? a citat adesea pe dr. Samuel Johnson, pe Bismarck ? i pe Charles de Gaulle. Ei nu au fost ale? i �nt�mpl? tor, deoarece constituie criteriile ? i servesc uneori drept poli opu? i. Primul dintre ei este �ncarnarea g�ndirii ra? ionaliste a secolului al XVIII-lea, iar cel de al doilea este arhitectul �politicii realiste�. �n sf�r? it, De Gaulle a fost un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Primul dintre ei este �ncarnarea g�ndirii ra? ionaliste a secolului al XVIII-lea, iar cel de al doilea este arhitectul �politicii realiste�. �n sf�r? it, De Gaulle a fost un na? ionalist romantic, dar de o specie rar?: un vis? tor na? ionalist realist. Sancho Panza nu i? a venit �n ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l? a ajutat pe De Gaulle realismul s? u. Rom�nia este o ? ar? balcanic? , iar Balcanii se afl? iar pe primele pagini ale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
reac? îi frapant de asem? n?toare celor ale lui Iorga ? i Eminescu. Soarta sf�? ietoare a Poloniei, �mp? r? it? �ntre puternicii ei vecini, ? i?a g? sit un r? spuns, o solu? ie propus? de Român Dmowski. �nt�mpl? tor, partidul s? u se numea tot �Partidul Na? ionalist Democrat� (�Endecija�). ? coală de g�ndire a lui Dmowski are o influen?? puternic? asupra politicii postcomuniste a Poloniei de ast? zi. �Endecija� respingea at�ț cadrul etic al na? ionalismului romantic (Miczkiewicz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nici asta nu este totul. �ntr? o sclipire de f? urîre a politicii externe f? r? paralel, cei trei ani de negocieri (care au pus cap? ț R? zboiului Rece) dintre Bush ? i Gorbaciov s�nt discuta? i �n mod conving? tor. Dac? Bush a avut o contribu? ie decisiv? , el era totu? i �ntotdeauna necugetat ? i adept al unui conservator statu? quo. Bush nu se sim? ea deloc �n largul s? u �n privin? a procesului de eliberare din Europa Central? ? i din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cunoa? te at�ț de bine din vremea c�nd tr? ia �n Europa r? s?ritean? , care devine aproape un �al ? aselea sim? � acolo ? i apare la suprafa?? nediscriminatoriu atunci c�nd antisemi? îi est? europeni vin chiar ? i �nt�mpl? tor �n contact cu evreii! Dup? p? rerea lui Iorga, evreii nu aveau nici un fel de �drepturi organice� �n Rom�nia, a? a c? le cerea s? se asimileze. Asimilarea constituie un blestem pentru un antisemit sau un rasist veritabil. Iorga nu i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Caragiale, pe Maniu ? i pe al? îi) care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus? în? torul evreilor (mai bine zis, al asimil? rîi evreilor). Atunci c�nd se referea la asimilarea evreilor, el se g�ndea la Fran? a. Din nefericire, �mprejur? rile din Rom�nia nu prea sem? nau cu condi? iile oferite de Fran

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i?a pierdut r? bdarea, f? r? �ns? a propune recurgerea la persecu? îi. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile �n func? ie de toane� ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Pozi? ia lui nu era deloc u? oar?. �Sus? în? torul� ? i �lefegiul evreilor� era insultat aproape zilnic, amintindu? i?se de leg? turile sale cu Aristide Blank, plus consideră? iile cotidiene asupra �slujirii Rom�niei� pe o scen? supus? unor schimb? ri rapide. Iorga se opunea ferm (? i f? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
imposibil că un politician rom�n s? g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie mondiale, na? iunile Europei au �n? eles c? un r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totu? i, nep? sarea ? i nechibzuita

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
membrilor echipei mor? îi, articolele din �Bună vestire�, preg? tirile, �mprejur? rile, motiva? iile ? i mediile din care proveneau membrii echipei. At�ta vreme c�ț nici un deget nu era �ndreptat direct spre el, Boeru s? a dovedit a fi surprinz? tor de cooperant �n ceea ce prive? te asasinatul. Jucăm un rol ciudat: din moment ce insistă asupra faptului c? nu fusese prezent la crim? , dar cuno? tea toate am? nuntele, pretindea �ntruna c? ? i le aminte? te �ntr? o manier? stranie: �Cojocaru mi? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a? a cum a fost, vol. I, pp. 159 ? i 180 17 Op. cît. , vol. ÎI, p. 1 18 Iorga a r? spuns cererii lui că evreii s? fie asimilă? i cu for? a �n num? rul din 4 mai 1903 al �S? m?n? torului�, �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei��, scriind despre maltratarea rom�nilor ardeleni care, �n plus, erau invită? i s? participe la alegeri frauduloase, ceea ce ei au refuzat. �Rom�nii din Transilvania au o singur? datorie: s? lase apele �nvolburate s? treac? pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i. V?rul lui nonrevolu? ionar, Samuel Micu, a contribuit cu r? bdare ? i perseveren?? la p? strarea con? tiin? ei culturale ? i a identit?? îi dispre? ui? ilor iobagi rom�ni. Politică ? i cultură la Rom�nii neliberi, �S? m?n? torul�, 20 iulie 1903 27 Dispre? ul lui Charles de Gaulle dep?? ea orice limite atunci c�nd se referea la partidele politice. El a interzis tuturor mi? c?rilor care �l sprijineau s? adopte că titulatur? cuv�ntul �partid� 28 �Neamul rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
spus autorului o �nt�mplare: Iorga l-a trimis pe unul din cei mai buni studen? i ai lui la ? coală lui din Fran? a. L-a promovat cur�nd pe ț�n? rul lui student sas transilv? nean la rangul de asistent-cercet? tor. G�llner a fost anun? at de Iorga c? va sosi la Paris, a? a c? acesta l-a a? teptat la Gară de Est. Iorga era �nso? it de dr. C. Angelescu, care i l-a prezentat pe ț�n? rul Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei �Neamului rom�nesc�, R? coasă, nu a putut afirmă nimic mai condamnabil dec�ț faptul c? acesta frecvență cercurile lui Dimitrie Gusti! ? eicaru, op. cît. , pp. 21 ? i 86 78 Theodorescu, op. cît. , p. 85 79 Iorga a �nceput s? publice �n �S? m?n? torul� la 4 mai 1903 80 ? eicaru, op. cît. , p. 26 81 Op. cît. , p. 25 82 Cuget? ri, p. 162 83 Putem sesiza preferin? a lui Iorga pentru r? bd? torul ? i na? ionalistul cultural evolu? ionist Samuil Klein (Micu) fă?? de rudă ascendent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i 86 78 Theodorescu, op. cît. , p. 85 79 Iorga a �nceput s? publice �n �S? m?n? torul� la 4 mai 1903 80 ? eicaru, op. cît. , p. 26 81 Op. cît. , p. 25 82 Cuget? ri, p. 162 83 Putem sesiza preferin? a lui Iorga pentru r? bd? torul ? i na? ionalistul cultural evolu? ionist Samuil Klein (Micu) fă?? de rudă ascendent? a acestuia, r? zvr? titul Inocen? iu Klein (Micu) 84 Cuget? ri, pp. 83 ? i 228 85 Iorga �? i definea concep? iile sale ferme despre art? ? i politic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți, 1902 ? i Sate ? i preo? i din Ardeal, Bucure? ți, 1902. �n volumul din urm? , Iorga scotea �n eviden?? felul �n care ?? rănii, condu? i de preo? îi lor, au luptat s? -?i p? streze na? ionalitatea rom�n?. Argumentul s? u era surprinz? tor de asem? n?tor cu discursul nefericit al lui De Gaulle, �Vive Qu�bec Libre! � (�Tr? iasc? Qu�bec-ul liber! �), ? inut �n Canada francez?. De Gaulle descria supravie? uirea francezilor canadieni, condu? i de preo? îi din satele lor, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i preo? i din Ardeal, Bucure? ți, 1902. �n volumul din urm? , Iorga scotea �n eviden?? felul �n care ?? rănii, condu? i de preo? îi lor, au luptat s? -?i p? streze na? ionalitatea rom�n?. Argumentul s? u era surprinz? tor de asem? n?tor cu discursul nefericit al lui De Gaulle, �Vive Qu�bec Libre! � (�Tr? iasc? Qu�bec-ul liber! �), ? inut �n Canada francez?. De Gaulle descria supravie? uirea francezilor canadieni, condu? i de preo? îi din satele lor, care i-au ajutat s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
esc�, 16 ianuarie 1915 148 O lupt? literar? , p. XXVIII 149 �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei�, �n �S? m?n? torismul�, 4 mai 1903 150 Theodorescu, op. cît. , p. 169 151 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 146-147 152 �S? m?n? torul�, 1 decembrie 1901 153 �S? m?n? torul�, 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lupt? literar? , p. XXVIII 149 �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei�, �n �S? m?n? torismul�, 4 mai 1903 150 Theodorescu, op. cît. , p. 169 151 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 146-147 152 �S? m?n? torul�, 1 decembrie 1901 153 �S? m?n? torul�, 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
op. cît. , p. 169 151 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 146-147 152 �S? m?n? torul�, 1 decembrie 1901 153 �S? m?n? torul�, 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez? din Rom�nia, �S? m?n? torul�, 22 februarie 1904 159�Ibidem. �n privin? a remarcilor profesorului Oldsen despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez? din Rom�nia, �S? m?n? torul�, 22 februarie 1904 159�Ibidem. �n privin? a remarcilor profesorului Oldsen despre lipsa de echitate a lui Iorga, care beneficiase de educa? ie str? în? ? i voia s? impun? taxe pentru c? r? ile ? i ziarele str? ine (Oldsen, op. cît

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
echitatea occidental? se aplic? numai �n situa? îi echitabile 160 Theodorescu, op. cît. , p. 154 161 �Neamul rom�nesc�, 11 octombrie 1940 162 Lupta pentru limba rom�neasc? , Bucure? ți, 1906 163�Articolul Boierimea francez? din Rom�nia al lui Iorga din �S? m?n? torul� scotea �n eviden?? importan? a limbii autohtone, faptul c? p�n? ? i copiii �? i bat joc de evrei pentru c? nu vorbesc rom�ne? te corect, ad? ug�nd c? boierimea vorbe? te o rom�neasc? ? i mai ofensatoare, pentru c? vorbesc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
N. Iorga, vol. 44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datat? din 3 august 1906, �i comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. �n acela? i an, Iorga a scris o carte simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
43, Document 55. O scrisoare, datat? din 3 august 1906, �i comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. �n acela? i an, Iorga a scris o carte simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O via?? de om a? a cum a fost, vol.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]