4,979 matches
-
toți băieții între 7 și 18 ani și fetele între 7 și 21 ani (15 decembrie 1938) și Frontul Național Studențesc (19 octombrie 1939). La 22 iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale s-a transformat în Partidul Națiunii, „partid unic și totalitar”, în aceeași zi intrând în vigoare și Decretul-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român. Cel de-al treilea guvern condus de Miron Cristea a fost format la 1 februarie 1939, însă Patriarhul era „foarte bolnav”, ceea ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decembrie 1938) și Frontul Național Studențesc (19 octombrie 1939). La 22 iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale s-a transformat în Partidul Națiunii, „partid unic și totalitar”, în aceeași zi intrând în vigoare și Decretul-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român. Cel de-al treilea guvern condus de Miron Cristea a fost format la 1 februarie 1939, însă Patriarhul era „foarte bolnav”, ceea ce l-a împiedicat să participe la depunerea jurământului. Peste mai puțin de trei săptămâni, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regelui Carol al II-lea. Concluzia materialului, în problema politicii externe, ar viza „afilierea în mod fățiș” la politica statelor democratice. Acest punct de vedere era în opoziție cu cel al lui Ion Gigurtu, adept al alăturării României de statele totalitare, care l-a vizitat pe general și ar fi avut „o vie discuție” în contradictoriu. Ion Gigurtu a afirmat ulterior că Antonescu nu este consecvent, întrucât în țară a aderat la punctele de vedere ale mișcărilor de dreapta, iar acum
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celor nominalizați a primi arme s-a ridicat, în primă fază, la 70.000, iar estimările finale au arătat o cifră de trei ori mai mare. Transformarea F.R.N. în Partidul Națiunii și apariția Decretului-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român, ambele în 22 iunie 1940, au pus Gărzile Naționale într-o situație dificilă. La 26 iunie 1940, un Ordin Circular a cerut structurilor subordonate date asupra percepției populației față de schimbarea creată. În cea mai mare parte, această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ț. „domnește confuzia”, iar libertatea acordată de generalul Antonescu partidelor politice - „a căror orientare către Anglia și Rusia este cunoscută” - era comentată negativ de diplomații germani. Cel de-al III-lea Reich își dorea în România „un regim unic și totalitar”, însă nu intenționa să intervină în politica internă pentru a nu produce un act similar din partea U.R.S.S. Rapoartele privind situația internă din România erau analizate, cu cea mai mare atenție, la Direcția Politică a N.S.D.A.P., concluziile fiind înaintate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații Articolul 27 Personalul Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative. Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcând parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108196_a_109525]
-
Articolul UNIC (1) Ziua de 16 decembrie se proclama Ziua Solidarității Naționale împotriva Dictaturii. ... (2) Autoritățile și instituțiile publice vor arbora drapelul României și vor organiza, în funcție de posibilități, acțiuni educative în favoarea ideilor de solidaritate, libertate, democrație și împotriva oricărei ideologii totalitare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 noiembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din
LEGE nr. 230 din 9 decembrie 1998 pentru proclamarea Zilei Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122415_a_123744]
-
Europa, semnată la ultima Conferință la nivel înalt, a creat instituții de cooperare și a trasat orientări pentru realizarea unei comunități a statelor libere și democratice de la Vancouver la Vladivostok. 3. Am fost martorii încetării războiului rece, ai prăbușirii regimurilor totalitare și sfîrșitului ideologiei care a stat la baza acestora. În prezent, în toate țările noastre, democrația constituie baza vieții politice, sociale și economice. C.S.C.E. a jucat un rol-cheie în aceste transformări pozitive. Totuși, moștenirea trecutului rămîne puternică. Ne confruntăm cu
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
de proprietate pe terenurile agricole constituite că izlaz comunal. În sesizare se susține că dispoziția este retroactiva, deoarece nu ține seama de modificarea destinației terenurilor respective, ci are în vedere doar destinația pe care au avut-o înainte de instaurarea regimului totalitar. Se reține însă că art. 32 din Legea nr. 18/1991 prevede că terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajiști și arabil -, care s-au aflat în folosință cooperativelor agricole de producție, trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
localitate, și cei care au primit acest lot fiind strămutați. Exceptarea celor care au fost strămutați este însă o măsură de reparație materială, dar, în același timp, și morală - față de o categorie de persoane care au fost lipsite în timpul regimului totalitar de dreptul de proprietate asupra unor terenuri aflate în intravilan. Așadar, cei strămutați sunt în situația de a evita o nouă dăuna - damno vitando -, pe când localnicii beneficiau anterior de un drept de folosință care nu echivalează cu un drept de
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
-i cuprindă pe copiii din diferite clase sociale, în scopul instruirii militare a băieților și al deprinderii de către fete a îndemînărilor casnice. La începutul celui de-al doilea război mondial, Grecia, ca și celelalte state balcanice, avea un puternic regim totalitar. RELAȚIILE INTERBALCANICE Se poate astfel vedea că evoluția internă a statelor din Balcani în perioada interbelică a fost foarte asemănătoare. Guvernele constituționale au fost răsturnate peste tot. Un alt aspect negativ al vieții Balcanilor din această perioadă era eșuarea găsirii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
le-au forțat pe toate statele mici să-și adapteze din nou politica externă. Deși Balcanii au rămas în afara centrului atenției Marilor Puteri pînă în 1940, orice modificare mai importantă a echilibrului european avea repercusiuni asupra acestei zone. Instituirea regimurilor totalitare în toate aceste state reflecta ideologia curentă din Europa Centrală. O schimbare similară va fi vizibilă și în domeniul relațiilor externe. SUCCESELE AXEI: CUCERIREA ALBANIEI În ultimă instanță, menținerea aranjamentului stabilit prin Pacea de la Paris depindea de voința guvernului francez
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ținea în schimb tot timpul legătura cu Constantin, care era în Italia, iar venitul lui nu a fost tăiat. Conform constituției elaborate în acest moment, monarhia era menținută. După cum era de așteptat, documentul acesta prevedea instituirea unui regim conservator și totalitar. Adunarea urma să fie alcătuită parțial din membri aleși, restul fiind numiți. Drepturile civile erau strict limitate, iar forțele armate beneficiau de privilegii speciale. În urma plebiscitului organizat în septembrie 1968 pentru aprobarea noii Constituții, guvernul a obținut 92 % din voturi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
influența sovietică, devine brusc mai interesantă și în perspectiva smulgerii vreunei "piese" din blocul sovietic. Că lucrurile stau așa există mărturii multiple ale încurajării oricărei disidențe, a oricărei "fisuri în monolit", după expresia inspirată a unui cercetător american al fenomenului totalitar 22. Comportamentul administrațiilor americane are ceva înrudit cu esența reproșului adresat englezilor de Giuseppe Mazzini, pe la 1855, că nu ajută Balcania, popoarele balcanice, pe balcanici, "...să alcătuiască, uniți, o mare confederație, sustrăgîndu-i astfel influenței rusești..., să ridice în fața împărăției moscovite
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist, de factură fascistă și/sau nazistă, sau chiar și bolșevică. Din pletora de citate în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de mai jos redă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
12) ca rețetă ideologică de compensare a gravele deficite economice. Reinventarea comunistă a soluției naționaliste a fost o manevră de legitimare politică, al cărei succes s-a datorat exploatării unor sensibilități colective larg răspândite în rândul populației. Însă, chiar dacă regimul totalitar a repus memoria antebelică în drepturi, scopul urmărit a fost ranforsarea ordinii socio-politice socialiste. Avem așadar restituirea memoriei în slujba fortificării regimului actual: memoria quo ante, status quo nunc. 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) 3.6.1
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anevoioasa eliberare de moștenirea trecutului". Răsturnarea regimului comunist prin mișcările stradale care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism. Tranziția de la o societate închisă, totalitară, de tip stalinist, către o societate deschisă, pluralistă, de tip democratic, avea să fie nu doar lungă și epuizantă, dar ea avea să se petreacă (în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al tranziției românești prin meandrele postcomunismului de la o societate închisă de tip totalitar la o societate modelată după valorile politice occidentale. Dubla integrare occidentală a pus capăt și tranziției din sfera de influență sovietică înspre intrarea în comunitatea europeană. Trâmbițat triumfal, dar prematur, încă din 2004, cu ocazia pierderii puterii de către PSD, "sfârșitul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar s-a spart în puncte de vedere relative. Piața memoriei colective, care anterior livra o singură viziune asupra trecutului, s-a liberalizat prin retragerea monopolului asupra memoriei deținut de statul totalitar. În lungul proces de deschidere a societății închise ermetic ce a caracterizat tranziția înspre democrație, s-au cristalizat trei direcții urmate de discursul istoriografic decriptibile prin analiza manualelor școlare: a) direcția conservatoare a vechii gărzi, care a continuat linia trasată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
similare. Din acest punct de vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]