9,719 matches
-
Ca repere critice, se folosește de Chateaubriand, Van Thieghem, Tudor Vianu, din ale căror lucrări citează. În portretul omului și artistului rețeta de tip tradiționalist a demersului critic este înlocuită cu unghiul de abordare evocator-exegetic și cu dialogul comparatist. Ca traducător, S. a selectat scrieri de Ugo Foscolo, Aldo Oberdorfer și Bartolomeo Bertolini. SCRIERI: Leopardi și operele morale, Craiova, 1938; Ibis, Craiova, 1942; Giono (Povestea unui suflet și a unei poezii), Craiova, 1943; Ion ăl Mare, București, 1946. Traduceri: Ugo Foscolo
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
, Aurel (21.VII.1943, Alba Iulia), critic și istoric literar, editor și traducător. Este fiul Elenei (n. Munteanu) și al lui Clement Sasu, muncitor. Învață mai întâi în orașul natal, unde urmează și cursurile Liceului „Horea, Cloșca și Crișan” (1957-1961). Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1968, fiind
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
una dintre primele de acest gen apărute la noi), cercetarea comparată a poeziei constituie un corpus de lucrări temeinice. Istoricul literar investighează momentele biografiei lui Coșbuc, insistând asupra chestiunilor controversate (etapele formației intelectuale și universul lecturilor, activitatea publicistică și de traducător, manuscrisele etc.), fără a rămâne în perimetrul strict factologic. Materialul documentar este valorificat și cu instrumentele criticului ori ale comparatistului. S. corectează argumentat afirmația lui Titu Maiorescu despre Coșbuc („prea puțină cultură generală”) și demonstrează inconsistența acuzației de plagiat, lansată
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
, Christian W. (11.XI.1951, Brașov), poet, eseist și traducător. Este fiul Gisellei (n. Engel), croitoreasă, și al lui Friedrich Wilhelm Schenk, economist, un timp director de mină. Face cursul primar la Vulcan, apoi învață la Codlea, luându-și bacalaureatul târziu, în 1973. Lucrează în răstimp ca operator la Buftea
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
Kastellaun. Paralel, desfășoară o intensă activitate literară, publicistică și editorială. Întemeiază și conduce revista tetralingvă „Romanian Convergences” (1983-1986). Colaborează la numeroase periodice, precum și la posturi de radio și televiziune din România, Germania, Elveția, SUA, Canada ș.a. Editorial a debutat ca traducător în 1969, cu antologia Cele mai frumoase balade germane, iar ca poet în 1981, cu volumul bilingv Poezii - Gedichte, apărut la Mainz. Tipărește frecvent cărți proprii, dar și traduceri, deseori în colaborare cu soția sa, romanista Simone Reicherts-Schenk, apărute în
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
iscălește schițe umoristice și un reușit ciclu intitulat Galeria Buzăului, unde include portrete ale unor personalități politice ale orașului. Poeziile aparțin, în cea mai mare parte, unor autori ocazionali. N. Derera publică însemnări despre Mihail Kogălniceanu și tot el este traducătorul unui lung studiu despre determinism al lui Georges-François Renard. Se mai tălmăcesc, rar, schițe de Catulle Mendès și Albert Delpit. D.M.
SENTINELA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
publică, de-a lungul anilor, atât cronici literare: Al. A. Philippide, „Floarea din prăpastie”, Mihai Beniuc, „Poezii”, cât și scurte eseuri: „Patima roșie” și succesul de public al d-lui Mihail Sorbul, Încurajarea pictorilor și valoarea realizărilor de artă plastică, Traducătorul ideal, Între literatură și filosofie sau Despre moravurile noastre literare, Tinerii scriitori realiști, Scriitorii români și frământările spiritualității contemporane, Funcțiunea criticii literare și rolul criticului ca îndrumător al publicului cititor, Încurajarea literaturii dramatice originale ș.a., ca și Al. Raicu: Ionel
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
ȘEDRAN, Gavril (pseudonim al lui Gheorghe Gavril Pop; 16.VIII.1941, Turda), poet, traducător și gazetar. Este fiul Anei Ședran (n. Nichita), dactilografă, și al lui Gheorghe Pop, aviator. După absolvirea Liceului „Gheorghe Rakoczi” de la Cluj, din 1959 urmează tot aici Facultatea de Fizică, obținând în 1964 licența în fizică teoretică, și devine cadru
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi. Ca traducător, publică Efigii în abanos. Din lirica neagră francofonă (1978, în colaborare cu Mircea Traian Biju; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) și (prin intermediar francez) din proza finlandeză, Hiltu și Ragnar. Copiii oamenilor de Frans Eemil Sillanpää (1982). În 1984
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
PREDA, Marin (5.VIII.1922, Siliștea Gumești, j. Teleorman - 16.V.1980, Mogoșoaia), prozator, eseist și traducător. Este fiul Joiței Preda și al lui Tudor Călărașu, din a doua căsătorie, nelegalizată pentru a-și păstra, fiecare, lotul de pământ primit la sfârșitul războiului (Joița Preda, ca văduvă de război). Tatăl are din prima căsătorie trei băieți: Ilie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
, Eugen (13.IX.1916, Brăila - 10.VIII.1968, București), eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Demetrescu) și al lui Henri Schiller, medic. Frecventează cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1930-1934). Scrie la gazetele locale „Columna lui Traian” (1931), „Premergătorul” (1932-1933) și „Tribuna” (1934), probabil că, sub pseudonim, se află între redactorii
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
, Lascăr (pseudonim al lui Sebastian Salmen; 14.X.1908, București - 9.X.1976, București), gazetar, traducător și dramaturg. Este fiul Sofiei și al lui Leonard Salmen, pictor. Frecventează Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit în 1926, și urmează doi ani la Conservatorul de Artă Dramatică. Angajat al librăriei bucureștene „C. Dobrogeanu-Gherea” (1926-1927), ulterior este funcționar la
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
ȘERBAN, Corneliu (8.III.1937, Dornești, j. Suceava), poet, publicist și traducător. Este fiul Domnicăi și al lui Dumitru Șerban, muncitor feroviar. Învață mai întâi la Teișani (1944-1948) și la Vălenii de Munte (1948-1950), urmează apoi cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești (1950-1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
ȘERBAN, Radu R. (10.V.1953, București - 10.VI.1991, București), poet și traducător. Este fiul Corneliei-Iosefina Șerban, profesoară, și al compozitorului Radu Șerban. Învață la la Școala Generală nr. 5 și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Se remarcă în cenaclul Săgetătorul, condus de Tudor Opriș. Publică primele versuri în antologiile cenaclului și
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
nivel european. Studiul Racine en Roumanie (1940) debutează cu o panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera lui Racine și a contextului istoric și cultural al selecțiilor operate de traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii, precum și manualele de gramatică franceză pentru învățământul preuniversitar, republicate până în 1946. Ultima sa lucrare este un Dicționar de rime
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
, Petru ( 22.XI.1919, Lipova - 12.XI.1987, București), poet și traducător. Este fiul Corneliei (n. Mirescu) și al lui Petru Sfetca, muncitor feroviar. Urmează școala primară și gimnaziul în orașul natal (1930-1934), apoi Liceul Comercial din Arad (1934-1938), tot aici frecventând Academia Teologică (1938-1941). Redactor-șef al ziarului „Vestul” (1939-1944) și
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Baudelaire și Ezra Pound. Din pricina conjuncturii culturale nefavorabile, multe scrieri i-au rămas în manuscris. Printre ele se află și pagini care ar putea fi oricând luate ca model pentru arta traducerii: Spațiul intim al poeziei universale (o antologie) și Traducători români din lirica universală. SCRIERI: Solii către lumină, Timișoara, 1940; Echinox, Timișoara, [1941]; Afiș literar, Timișoara, 1945; Osmoze, Timișoara, 1947; 30 de poeme, București, 1973; Cumpăna vieții, Timișoara, 1979; Agora, Timișoara, 1985. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timișoara, 1943; Umberto Saba
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Cioculescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Vladimir Streinu, Georgeta Horodincă, Horia Bratu, Florian Potra, Dan Hăulică, Lucian Raicu, Andrei Ionescu ș.a. Traducerilor din literatura universală, care formează partea cea mai consistentă a publicației, li se adaugă eseuri și comentarii ale unor traducători și exegeți, prefațatori ai lucrărilor transpuse în română. Dintre aceștia sunt de menționat Mihai Ralea, N. Steinhardt, Petru Comarnescu, Sorin Alexandrescu, Mircea Martin, Mihai Isbășescu, Gheorghe Grigurcu, I. Negoițescu, Mihnea Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Radu Tudoran, Dumitru Solomon, Ion Vlad, Dan
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Jorge Luis Borges, Lautréamont, Jacques Prévert, Antonio Machado, Salvatore Quasimodo, Umberto Saba, Pablo Neruda, Carl Sandburg, Juan Ramón Jiménez, Federico García Lorca, Paul Éluard, Bertolt Brecht, Gheorghios Seferis, Serghei Esenin, Saint-John Perse, Boris Pasternak, Rabindranath Tagore, Constantin Kavafis. Printre principalii traducători sunt Ioanichie Olteanu, Petre Stoica, Tașcu Gheorghiu, Aurel Rău, Mihnea Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Maria Banuș, Dan Duțescu, Ion Frunzetti, Miron Radu Paraschivescu, A. E. Baconsky, Veronica Porumbacu, Ion Caraion, Virgil Teodorescu, Petre Solomon, Andrei Bantaș. Scrierile în proză
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara, că meseria „minunată și ingrata în același timp” de traducător i se potrivea, și-a ales că specialitate secundară limba și literatura română oarecum din întâmplare, ghidată doar de informațiile oferite de un unchi și de fotografiile unor mănăstiri bucovinene. Își susține masteratul cu teza Une Poétique de l’exil
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
, Grigore (25.I.1821, Giurgiu - 29.I.1893, București), publicist, poet și traducător. Este fiul lui Panait Serrurie, originar din insula Egina, ostaș în armata rusească, stabilit apoi în Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat la rangul de
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
, Emil (12.V.1897, Hudești, j. Botoșani - 5.II.1977, București), gazetar, poet și traducător. Fiu al Zoei și al preotului Ion Sârghie, S. a absolvit și el seminarul, în Iași, la „Veniamin Costache”, dar nu s-a îndreptat către preoție, ci a urmat (sau numai a audiat) cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
fără slujbă, o vreme a servit ca îndrumător cultural într-o mică fabrică ieșeană. În 1944 era director general al teatrelor, în 1945 se afla în conducerea ziarului independent „Momentul”. În ultima parte a vieții s-a dedicat activității de traducător. Deși debutează cu poezie - ciclul Din acordurile toamnei intră, alături de Pastele de M. Sturdza (Grigore M. Sturdza, coleg de redacție la „Gândul nostru”), în volumul Poeme, apărut în 1923 -, cu toate că, exersând, traduce din versurile lui Paul Verlaine, Francis Jammes, Rabindranath
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
, Claude (pseudonim al lui Ernest-Benoît Spirt; 24.V.1902, Târgu Ocna - 15.III. 1968, Paris), poet, publicist și traducător. Este fiul Sidoniei (n. Marcovici) și al lui Eugen Spirt, medic. Urmează clasele primare la Târgu Ocna, acum învățând limbile franceză și germană. Din 1913 este elev al Liceului Internat din Iași, iar în 1916 se transferă la București, susținându
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
, Florin (6.VII.1956, Ploiești), prozator, eseist și traducător. Provine dintr-o familie de ofițeri. Urmează cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești și Facultatea de Fizică, secția fizică tehnologică, a Universității din București, absolvită în 1980. Inginer fizician la Combinatul Petrochimic din Teleajen (1980-1981), se transferă la Institutul de
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]