4,267 matches
-
scăpat de Imperiul Sovietic, am ajuns și la proiectul Moldova Mare, care implică destrămarea României și a Ucrainei. - Eu vă întreb deoarece aveți viziune asupra obiectivelor strategice majore pentru români și nu vă cantonați la indivizi și la acțiunile lor trecătoare. - Argumentul meu pentru unire este următorul: dacă România nu reușește să integreze Basarabia, rămâne deschisă problema destrămării în continuare a statului român. Unirea este necesară în primul rând pentru România! Dacă basarabenii nu au dispărut în condiții de gulag, acum
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ar costa varza, ceea ce este de neconceput pentru femei. Bărbații se mândresc cu priceperea lor în achiziționarea unor produse de viață lungă - cum ar fi mașinile, uneltele, bărcile, grătarele, calculatoarele. Pe de altă parte, femeile au înțeles dintotdeauna importanța lumii trecătoare: cum să gătești cina perfectă, să ornezi un tort, să aranjezi părul și să te machiezi. Nu este vorba de o superficialitate a femeilor în relația cu consumul. De fapt, femeile sunt acelea care creează metafizica shopping-ului - aduc la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
nopți pe an în deplasare, petrecându-și sfârșiturile de săptămână în magazine, bănci, restaurante și mall-uri din toată lumea. A fost foarte greu pentru viețile noastre personale, va spun sincer. Cu toate aceste concluzii, adevărul în știința shopping-ului este trecător. Datele despre anatomia umană rămân în mare parte aceleași, dar magazinul ca atare, gusturile și comportamentele cumpărătorului continuă să evolueze. Așa cum fermierul din anul 1900 avea mai multe în comun cu strămoșii lui de mii de ani, decât cu nepotul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ureterelor. Cât privește adenomul de prostată, procedurile medicale erau simple și sigure. De ce mi-aș fi făcut griji? Pe deasupra, avusesem de-a lungul vieții destule experiențe spitalicești, încât una în plus nu putea să fie mai mult decât o neplăcere trecătoare. Una în plus nu numai că era ușor de suportat, dar aproape că mi-o doream. Îmi oferea posibilitatea să cunosc oameni, pacienți și medici, comportamente, reacții emoționale, în singurul loc, cu excepția acelora unde se petrec războaie sau catastrofe naturale
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
nostru. Amintirea lui se va stinge doar după ce vor dispărea urmașii elevilor lui. Nu este o lipsă de modestie, ci conștiința omului care, la sfârșit, la ora bilanțului, se știe ce și cât a făcut în perioada călătoriei pe această trecătoare lume. Preocuparea și activitatea mea în această clinică a profesorului Hațieganu a avut o mare înrâurire asupra formării mele ca medic, în primul rând prin aceea că, pe lângă iscusința pedagogică de predare pe care o avea acesta, toate cadrele medico
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
râs „elitar“, al celor care asimilaseră cu un ceas mai devreme noul limbaj pe socoteala celor ce abia începeau să-l descifreze. El implica, neîndoielnic, și un oarecare resentiment „de clasă“, din partea unor inși pe cale de a-și pierde un trecător monopol sub asaltul noilor aspiranți la civilizație. Nu toți cei ce, la premieră, râdeau cu poftă de cucoana Chirița știau mai multă franțuzească decât ea. Dar mulți dintre ei regretau că și ea a început să învețe... În troleibuzul 84
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
le uite. Mișcările etnice se multiplică, dar autocenzura sistematică a vechilor națiuni ale Vestului le împiedică să le considere ca atare. Nimeni nu mai știe, dacă se cuvine să vadă în aceasta semnele unui viitor convulsiv sau o simplă tulburare trecătoare, premergătoare formării identităților postnaționale ce se așteaptă în deceniile următoare. Însă, fie că vrem sau nu să credem, toate acestea nu înseamnă nimic în comparație cu ceea ce se întîmplă dincolo de Triest. Demersul de față își propune să reinvestigheze prezentul într-o încercare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
otomani, în 1453, epocă în care Gutenberg și alți cîțiva descopereau tiparul. Așa-dar, vreme de cîteva secole, Apusul regresează într-o stare de semisălbăticie, pe fondul unei dezmembrări extreme a puterii, ce va degenera în cele din urmă, exceptînd trecătoarea renaștere a Imperiului carolingian, într-un proces de distrugere a feudalității. Pe de altă parte, în Răsărit, autoritatea imperială se păstrează intactă, consolidîndu-se chiar, pe baza noii legitimități pe care i-o conferă creștinismul, cît și prin continuitatea culturii, prin
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se sprijinea. Acestea erau destinate să reprezinte direct "voința generală". În spiritul acestei idei, începînd cu vara lui 1793 mai ales, conducătorii iacobini extremiști vor căuta să invoce mai degrabă Poporul și nu Națiunea revoluționarilor mai moderați.175 Aceste avataruri trecătoare nu dezmint însă esențialul. Doctrina revoluționară a Națiunii legitimează modul de dominare a unui stat ce pretinde a se baza pe o voință generală monopolizată în mod exclusiv de către un personal politic specializat ce confiscă suveranitatea așa-zis populară și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
trupul!" (X, 81, 5). Căci "prin sacrificiu zeii au oferit Sacrificiul" (X, 90, 16).' O moarte rituală este deci condiția prealabilă pentru a ajunge în preajma zeilor și a obține, totodată, o existență desăvârșită în lumea aceasta, în epoca vedică, "divinizarea", trecătoare de altfel, dobândită prin sacrificiu, nu implica nicidecum o devalorizare a Vieții și a existenței umane. Dimpotrivă, prin atari ascensiuni rituale la Cer, în preajma zeilor, sacrifiantul, și o dată cu el Natura, și întreaga societate, erau blagosloviți și regenerați. Am văzut ce
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o parte, noutatea absolută a scriitorilor tineri, accentuând impactul acestora asupra universului literar, schimbările pe care le propun, fără să implice o ideologie literară comună și fără a fi susceptibilă de uniformizarea acestora și, pe de altă parte, sugerează caracterul trecător al acelei forme de manifestare. Desigur că efemeritatea noului val nu înseamnă că acesta nu poate lansa scriitori de valoare, dar ridică un semn de întrebare asupra esteticii propuse. Totodată, termenul pleiadă pare să fie chiar mai restrictiv decât generație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aproape abstract, foarte aproape de maniera avangardiștilor, într-un stil care frizează aproape absurdul. Totuși textul beneficiază de o coeziune aparte care-i împiedică dezmembrarea. Se conturează un tablou ezitant, în care imaginile se succed somnambulesc, "prin deșertul marilor tăceri eram trecător adormit". Nu lipsește nici de aici impresia de univers artificial "și după-un carnaval îmi tot punea pe față o mască de ghips Luna". Carnavalescul se conjugă aici cu tristețea, cu lipsa de elan vital, oarecum mult mai aproape de lirica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trăiesc mai intens muzica și dansul. Simt ceea ce înaintașii lor n-au evocat niciodată: abandonarea treptată a conștiinței în timpul dansului, uitarea de sine, frenezia, erupțiile de senzualitate, „foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Numai că aceste eforturi de „integrare” îl împingeau la exagerări și-l oboseau. Cînd revenea acasă, „cădea iarăși în lipsa lui de comunicativitate”. Această observație explică de ce unii l-au văzut, la vreo ocazie, „vesel”, „glumeț”: aceea era dispoziție la comandă, trecătoare. Odată „reprezentația” încheiată, urma tăcerea, „mutismul”, revenirea la figura de om bolnav, melancolic, reținut. N-ar trebui uitat că „la mélancolie n’est que de la ferveur retombée” (Gide). „Cuptor” începe ca un reportaj: „Sunt cîțiva morți în oraș”. Aceasta-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a vedea cîte cunoaște, cîte folosește și care-i atitudinea față de ele. Și încă un motiv, poate cel mai important. Deși a străbătut și distanțe mari, pe Bacovia nu ți-l poți imagina decît mergînd pe jos. Un „drumeț”, un „trecător”, un „pieton”. în opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
afla centrul de greutate atât a literaturii cât și a jurnalisticii. Cu alte cuvinte, de ce cei care au practicat acest gen s-au angajat să-l practice, și de ce criticii din afara genului i-au acordat o atenție mai mult decât trecătoare? Eu cred că sunt argumente convingătoare care sunt legate de o criză epistemologică fundamentală care poate fi identificată la Crane și alți critici, o criză care apărea în cursul evoluției jurnalismului modern exact în perioada unor transformări sociale și culturale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de tineri, jurnaliști în cea mai mare parte a lor, care în acel moment promiteau o revoluție" (396). Printre ei îi include pe Frank Norris, Hamlin Garland, Stephen Crane și Richard Hardin Davis. Pattee continuă: "Grupul a fost un fenomen trecător. Mulți dintre membrii lui sunt morți... și alții, cum ar fi R. H. Davis, spre exemplu, s-au îndreptat către romanul istoric și alte teritorii convenționale" (396-97). În condescendența critică poate fi simțit declinul jurnalismului literar narativ după o primă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și le-ar spune Adevărul lui Dumnezeu, așa cum Zola a definit Adevărul, deoarece Oamenii erau nerăbdători să îl afle. "În mare... Oamenii, în ciuda artistului huiduit, parodiat și umilit, rămân totuși adevărații căutători de Adevăr." Acest grup a reprezentat un fenomen trecător. Mulți dintre membrii săi au murit... iar ceilalți, cum ar fi R. H. Davis, de exemplu, s-au îndreptat spre aventurile istorice și alte domenii convenționale (396-97). În mod clar, Pattee răspunde atacurilor precedente împotriva aventurilor istorice scrise de Howells
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Davis au fost, într-un fel sau altul, jurnaliști literari narativi - ca Alții, deoarece au îndrăznit "să se amestece cu Oamenii". Este o atitudine elitistă care transformă "Oamenii" în sălbaticii Ceilalți. Alungarea lui Crane, în special, privită ca un fenomen trecător, a amuzat cu siguranță pe cei care au aplicat pentru o bursă Crane, ce a fost introdusă apoi în universități. Iar comentariul despre Davis denotă, de asemenea, curente critice schimbătoare. Puțini își mai amintesc astăzi de opera fictivă a lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literare folosită de mine, se referă la texte care au la bază povești adevărate care se citesc ca un roman sau o nuvelă. CONTEXTUL CRITIC CONTEMPORAN Există multe dovezi care arată că jurnalismul literar narativ/ nonficțional nu este numai invenția trecătoare a câtorva cercetători. Unul din exemple este un articol al lui Jack Hart, redactor la Portland Oregonian, publicat într-un Writer's digest în septembrie 1995 și care examinează ceea ce el numește "literatura nonficțională" din ziare. Hart e de părere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scrierea jurnalistică (Jack Hart, este autor al unei coloane în Editor und Publisher și se ocupă deseori de problema folosirii tehnicilor literare în jurnalism). Ceea ce ei demonstrează este că genul, mult timp ignorat de cercurile academice, nu este un fenomen trecător. STUDIUL CARE OFERĂ O IMAGINE A STUDIULUI Două încercări de trecere în revistă a drumului care a dus la apariția genului și a cercetărilor legate de el au fost făcute de Connery în Research Review și în lucrarea sa Discovering
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pariziana dezvolta o palingenezie (adăugare a semnificațiilor noi) și este o condiție a remitizării. Asemeni miturilor consacrate, mitul Parizienei generează, la rândul său, alte mituri 67, cum ar fi, spre exemplu, cel al vedetei 68, al modei sau al femeii trecătoare 69. Statuia Parizienei instalată la intrarea în Expoziția universală din 1900 dovedește faptul că mitul este constituit. Astfel, Pariziana este un personaj cu potențial mitic, cu destin și semnificație proprii. Constatăm din cele expuse că Pariziana nu are decât parțial
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt un atribut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
que, moi, je suiș incapable de m'éprendre vraiment de n'importe qui..." [Maupassant, Notre coeur, p.206]. Chiar și amantul perfect, care se oferă în întregime, cu pasiune și avere, nu poate obține în ochii Parizienei decât o afecțiune trecătoare: "amant impuissant à la conquérir tout entière, comprenait, devinait que cette affectuosité relative tenait à ce que să pensée n'avait été agitée et détournée par personne et par rien, ces jours-là" [Maupassant, Notre coeur, p.176]. Dragostea pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]