6,656 matches
-
Călăuza asigurându-i, ca director, conducerea. Editura Călăuza scoate, între alte publicații cu profiluri diverse, lunarul „Ardealul literar și artistic”. Este consilier al Editurii Steaua Dunării. În 1994 fondează revista lunară pentru literatură și cultură „Constelația Dragonului”. Colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont”, „Familia”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Astra”, „Albina”, „Mihai Eminescu” și „Căruța cu povești” (ultimele două din Sydney, Australia) ș.a. Placheta de debut, Epistolele tânărului Theodosie, vădește un temperament poetic vitalist, cu exprimare
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate de la Timișoara), „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. După debutul din „Scrisul bănățean” (1958), a urmat o lungă așteptare până la apariția volumului colectiv Uneori zborul (1974). Prima carte, placheta de versuri Maria, îi apare în 1975. Încă de la început, atât universul tematic (iubirea și singurătatea), cât și limbajul
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
în Anglia, Scoția, Germania și în Statele Unite ale Americii, a fost lector Fulbright la Cleveland State University (1984-1985) și cercetător rezident la Yale University (1992-1993). A colaborat, din 1970, cu articole, eseuri, studii și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, precum și la reviste din SUA („American Studies International”, „The Unicorn”, „The Comparatist”). A debutat, ca traducător, cu volumul G. G. Byron, Poeme (1972), continuând cu transpuneri atât din scriitori englezi și americani, cât și
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
în presă cu un articol despre Leonid Leonov, în „Steaua” (1954). Debutul editorial are loc în 1963 cu o traducere din Prosper Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea. Colaborează sporadic la revistele „Astra”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, unde publică studii și articole importante despre Gib I. Mihăescu, eseuri despre G. Coșbuc, iar la rubrica „Figurine” („Tribuna”, 1971-1972) compune o galerie de portrete ale unor scriitori mai puțin cunoscuți (I. I. Ciorănescu, Igena Floru ș.a.
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea. Colaborează sporadic la revistele „Astra”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, unde publică studii și articole importante despre Gib I. Mihăescu, eseuri despre G. Coșbuc, iar la rubrica „Figurine” („Tribuna”, 1971-1972) compune o galerie de portrete ale unor scriitori mai puțin cunoscuți (I. I. Ciorănescu, Igena Floru ș.a.). Semnează uneori, în presă, C. Dornescu, Septimiu Turcu, Vlaicu Țion, B. Prima lui carte, Marginalii critice și istorico-literare (1968), conține studii, articole
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
demnității, se arată că A. își propune să fie o revistă „cu un profil multilateral, oglindind creații literar-artistice și științifice, precum și aspecte ale culturii de masă”. Recunoscându-se drept „rod al revoluției culturale”, noua publicație promite că va fi „o tribună de afirmare a noii vieți spirituale”. Mai accentuat după 1974, servilismul ideologic al revistei nu va afecta totuși prea mult partea ei propriu-zis literară, alături de nenumăratele editoriale și reportaje cu caracter propagandistic continuând să se publice o literatură de bună
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
și postul de director). Ca tânăr debutant în Bucureștii începutului de veac, A. trece prin redacția unor gazete ca „Adevărul”, „România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
unde debutase în 1933 cu versuri, la „Klingsor”, la „Brașovul literar”, „Viața literară”, „Abecedar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează în 1951, la Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureșanu” și revista „Înșir’te
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
București), poet, prozator și gazetar. Fiu de preot, B. urmează, ca și fratele său Nicolae, viitor actor, liceul german din Sibiu. Ar fi făcut, de asemenea, studii de literatură și filosofie la Viena. Debutează cu un sonet, în 1898, în „Tribuna literară”, unde va continua să publice până la dispariția acesteia, în 1902. În interval, îi apar la Sibiu mai multe plachete: Epigrame (1898, semnată Iulian Devale), Pe sub arini (1901), Mortua est (1902), Cântece (1902) și Poeți germani (1902), aceasta din urmă
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în cadrul Direcției Culturale a Ministerului de Externe. Este doctor în litere, din 1997, cu teza Poezie și sacru. Membru fondator (1990) și vicepreședinte (1990-1992), va fi președinte (1992-1994) al Societății culturale „Lucian Blaga”. Debutează în presă, cu versuri, la revista „Tribuna” (1964). Membru fondator al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Membru fondator al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea bănățeană”, „Realitatea bănățeană”, „Banatske novine”, „Forum studențesc”, „Tribuna tineretului” (Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugoslavia) ș.a. A debutat în presă cu proză SF în „Forum studențesc” (Timișoara, 1977). Debutul editorial îl reprezintă volumul Averse izolate (1984). Diversitatea preocupărilor lui B. se manifestă și în domeniul propriu-zis al literaturii. Autor al câtorva
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
versuri, la „Adevărul literar”. Poezii și, rar, câte o schiță îi apar în „Povestea vorbei”, „Harfa”, „Carmen” și „Ovidiu”. Versurile vor fi strânse în placheta Surprize (1900). Semnând și Ioan Bălănescu-Danubian, I. B. Danubian și Danubian, B. colaborează apoi la „Tribuna liberală” (Galați), „Noua revistă olteană”, „Presa” (Giurgiu), unde publică în foileton Schițe marine. Ziarul unui pribeag, tipărit și în volum, sub titlul Din largul mărei (1906). Ulterior, se consacră carierei militare, colaborând frecvent la diverse periodice, îndeosebi pe chestiuni de
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
și agricultor, urmează Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj, Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1964, cu specializare în psihiatrie. Între 1957 și 1964 e funcționar la Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Debutează literar în 1960, în revista „Tribuna”, unde va fi redactor, șef de secție și secretar de redacție, iar din 23 decembrie 1989, redactor-șef. Din 1990 este președinte al Fundației Culturale Române, devenită în 2003 Institutul Cultural Român, instituții care, sub conducerea lui, au devenit factori
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Bacău. A debutat în „Gazeta literară” în 1963, cu un text despre proza lui Nicolae Velea. Intensa activitate publicistică s-a manifestat nu doar în presa locală („Ateneu”, „Steagul roșu”, „Deșteptarea” „Monitorul”), ci și în reviste precum „Iașul literar”, „Cronica”, „Tribuna”, „Orizont”, „Viața studențească” „Luceafărul”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, unde a semnat și cu pseudonimele C.S. Rusu, Horațiu Cimpoeș, Dinu Rareș, Hermes, K.N.K. Deși editorial C. a debutat târziu, în 1999, numele său era cunoscut de mult timp
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969). În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
de propagare a ideilor comuniste. Primește unele responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacția „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viața românească”, „Contemporanul”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna” ș.a.), tipărește numeroase cărți. Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătorește în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. În versurile volumului de debut, Chemarea cumpenelor (1937), sunt
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Liga ortodoxă”, „Țara” (semna Aristcant) și editează, în 1898, împreună cu D. Caselli și I. Costin, „Viața nouă”, foaie fără o orientare literară precisă, la care au colaborat întâmplător G. Coșbuc, Al. Obedenaru, M. Sadoveanu, Ion Theo (Tudor Arghezi). Este directorul „Tribunei libere” (1896) și al revistei „Actualitatea” (din 1899, alături de D. Caselli). Scoate un volumaș de versuri și proză, Ametiste (1897), dedicat lui B. Delavrancea. În Câteva cuvinte asupra poeziei, din „Românul liber” (1896), fără a fi original, C. declara simbolismul
CANTILLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286077_a_287406]
-
colaborat cu povestiri, nuvele, articole politice și traduceri la numeroase ziare și reviste, între care „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Luceafărul”, „Lupta”, „Viitorul”, „Foaia poporului”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”. În anii 1903 și 1904 scoate la București, împreună cu alți colegi, gazeta politică „Tribuna”, „organ studențesc-naționalist”, iar la Bârlad va fi, mai târziu, director al revistelor „Răzeșul” (1926-1927) și „Documente răzeșești” (1933-1934), în ale căror pagini publică, în primul rând, modeste contribuții istorice proprii sau aparținând unor intelectuali din partea locului. Urmând sfatul lui N.
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
liceale și Facultatea de Filosofie, absolvită în 1952. Elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” în 1951-1952, este exmatriculat pentru lecturi interzise din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Debutează cu poezie în „Almanah literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc., semnând la începuturi și poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la „Tribuna”, unde ține nu numai cronica literară, ci
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
interzise din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Debutează cu poezie în „Almanah literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc., semnând la începuturi și poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la „Tribuna”, unde ține nu numai cronica literară, ci și o „cronică sportivă”. În perioada de început a „Tribunei” a fost și cronicar plastic și dramatic. Debutează editorial cu volumul
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc., semnând la începuturi și poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la „Tribuna”, unde ține nu numai cronica literară, ci și o „cronică sportivă”. În perioada de început a „Tribunei” a fost și cronicar plastic și dramatic. Debutează editorial cu volumul de versuri Orizonturi (1963), urmat de Cercurile dragostei (1966), culegere de poezie
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la „Tribuna”, unde ține nu numai cronica literară, ci și o „cronică sportivă”. În perioada de început a „Tribunei” a fost și cronicar plastic și dramatic. Debutează editorial cu volumul de versuri Orizonturi (1963), urmat de Cercurile dragostei (1966), culegere de poezie intimistă, așezată la încrucișarea unor influențe diverse, nedecantate încă suficient. Următorul volum, Jurnal literar (1967) include cronicile
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]