6,704 matches
-
mai presus de iubire și dorită mai presus de dor. [...] Ții tu minte fotografia unde stai pe un scaun de păpușe, în picioare, îmbrăcată în lizeuza roz de lână, vrând să aprinzi tu pomul tău de Crăciun? Dar „Mo-Cătun, Mo-Că tun, nu mai ’ta pe d’um, vin’ la noi apum“? [...] Iată, sfârșitul acestei hârtii determină efuzia mea epistolară de astăzi. Nu înainte de a-ți spune că aștept scrisorile tale, cu viclenie față de mine însămi. Trec prin fața cutiei și mă fac
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lumea Îl poreclise «iepurele». În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis «slăbuț, dar tot bun», Ițic a leșinat. Numai gândul că va merge la război Îl Îngrozea. Era convins că are să moară când va auzi Întâiul bubuit de tun. Cu o zi Înainte de-a porni din garnizoană, și-a luat rămas bun de la nevastă, de la cei șase copii, de la toți vecinii și cunoscuții, plângând ca o babă”. Ulterior Însă, fiind pe front, spaima paralizantă s-a transformat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În toată Europa s-a ocupat B.P. Hasdeu <endnote id=" (9, pp. 284 ș.u.)"/>. Într-un alt tip de colinde, Isus este Înfățișat purtând un „greu război” cu „cânii de jidovi și cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Books, New York, 1984. 336. Ion Luca Caragiale, Opere, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, vol. I (1959), vol. II (1960), vol. III (1962). 337. Adrian Păunescu, Iubiți-vă pe tunuri, Editura Eminescu, București, 1981. 338. Dumitru Hâncu, „Unele particularități ale evreilor din provinciile integrate. Evreii bucovineni”, În 236, p. 94. 339. Simeon Fl. Marian, Satire poporane române, București, 1893. 340. Dicționarul Limbii Române, tom VIII, partea a 2-a, s.v.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideea că nu trebuie să rămînă dator. „Măsură pentru măsură”, uneori și asupra de măsură! Pe unul trebuia musai să-l „jumulească” ori să-i bage „un cui”, altuia să-i dea „o pleasnă”, iar pe cei „ortomani”, „să pună tunurile”. Folosea loviturile în forță, principala sa grijă fiind efectul lor: „ard”, zdruncină, năucesc pe cine trebuie? Deși cititor al lui Lovinescu, nu ținea seama de sfatul acestuia că „Spiritul polemic nu se cultivă la temperaturi înalte, ci numai la temperaturi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
tranșee. Publicînd acest articol , am avut ocazia să cunosc mai bine resorturile intime ale unor ieșeni care iubesc lupta dusă de alții numai în măsura în care aceasta le aduce lor anumite avantaje. Aud că adversarii vor să răspundă, dar vor să folosească tunul pentru aruncarea gloanțelor. Nu ți se pare că eu am folosit totuși proiectile prea mari pentru niște adversari cam mici? În așteptarea unei scrisori, te îmbrățișez cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. L-ai întrebat pe Cârneci ce te rugasem
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În aceste condiții, la 19/31 iulie, comandantul trupelor ruse, arhiducele Nicolae, solicită sprijinul armatei române, care trece Dunărea și se angajează În operațiunea de cucerire a Plevnei cu majoritatea trupelor: 43.414 soldați, 7.170 de cai și 110 tunuri (circa 30 - 40% din totalul efectivelor aliate). Rușii aveau și ei la Plevna 52.000 de soldați și 316 guri de foc. Forțele otomane au fost evaluate la 35.000 - 40.000 de oameni, după unele surse, iar după altele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aveau și ei la Plevna 52.000 de soldați și 316 guri de foc. Forțele otomane au fost evaluate la 35.000 - 40.000 de oameni, după unele surse, iar după altele la 50.000 oameni cu peste 100 de tunuri. Conducerea operațiunilor ruso-române pentru a treia bătălie pentru Plevna a fost Încredințată domnitorului Carol I (1866 - 1914), șef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov”. Cu toate că pierderile adversarilor din această bătălie nu au fost precizate și nici acum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trupe de rezervă care, prin rotație beneficiau chiar și de concedii. Până la atingerea acestei delicate probleme, iată, pe scurt, numărul militarilor români, ruși și otomani la prima bătălie pentru Plevna: Români: 43.414 soldați, 7.170 de cai și 110 tunuri. Ruși: 52.000 de soldați și 316 tunuri. Forțele otomane au fost evaluate la 35.000 - 40.000 de oameni după unele surse iar după altele, cam 50.000 și 100 de tunuri. Deci, armata română nu a participat la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și de concedii. Până la atingerea acestei delicate probleme, iată, pe scurt, numărul militarilor români, ruși și otomani la prima bătălie pentru Plevna: Români: 43.414 soldați, 7.170 de cai și 110 tunuri. Ruși: 52.000 de soldați și 316 tunuri. Forțele otomane au fost evaluate la 35.000 - 40.000 de oameni după unele surse iar după altele, cam 50.000 și 100 de tunuri. Deci, armata română nu a participat la „resbel” cu toate forțele sale, rămânând rezerve strategice
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
soldați, 7.170 de cai și 110 tunuri. Ruși: 52.000 de soldați și 316 tunuri. Forțele otomane au fost evaluate la 35.000 - 40.000 de oameni după unele surse iar după altele, cam 50.000 și 100 de tunuri. Deci, armata română nu a participat la „resbel” cu toate forțele sale, rămânând rezerve strategice și În țară. După cum spuneam, ostașii aflați pe la diverse unități militare din țară primeau și concedii dar problema era că unii „uitau” să se mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reparabile dar Înlocuibile și nu trebuie să uităm faptul că armata română nu mobilizase decât ceva peste 125.000 de oameni, din care efectivele armatei operative a fost de 66.000 de soldați, 12.300 de cai și 190 de tunuri. Au fost mobilizați În vederea instruirii aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877 și membri ai milițiilor - aproximativ 33.000. Cu toate acestea, luptele subțiaseră rândurile ostașilor așa că s-a trecut iarăși la concentrări de rezerviști atât pentru trupele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu-s tunete de ploaie, că nu ne-ar strica un chic de ploaie că s-o uscat tare pământul; 2 − Da’ ce-s moșule? se băgă în vorbă Victoria lui Vasile Chiriac, ces, că doar se aud bine? − Sunt tunuri, fă, de pe front, că s-o aprochiet de noi; nu știi că aseară au ajuns la noi refugiați de pe la Târgu Frumos, de lângă Iași, intră în vorbă și moș Ion Melian? - Bre, asta înseamnă că rușii sunt aproape și iștia de la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plecarea din București, Mackensen a rostit celebrele cuvinte: „La revedere, peste două săptămâni la Iași”. Vara fierbinte a anului 1917 ne-a adus victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz spre salvarea țării, aflată în grea cumpănă. Mama îmi povestea că tunurile bubuiau ziua și noaptea în așa fel că, în satul copilăriei mele ușile caselor se deschideau din această cauză, iar eu, copilul mic, plângeam de spaima ce cuprinsese lumea din jurul meu. În război tata, soldat într-o unitate de geniu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu media 9,75. Păream a fi acum într-un moment existențial și mai bun, deoarece fiica intrase la facultate, școala mea era lângă casă, ambianța în care lucram la școală era și ea excelentă. Eram încă tineri, eram sănătoși „tun” și în plină vigoare fizică și intelectuală! În timp ce fiica noastră se bucura la București de răsfățul mătușelor ei, noi pregăteam cele necesare, așa cum, cu peste 30 de ani în urmă părinții mei făceau același lucru pentru mine ca viitor normalist
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
încă trei din cei care promiseseră solemn că vor fi prezenți. Profesorul Petru Todicescu, acela care întărise hotărârea de a ne reîntâlni, acum nu mai era în viață. La începutul lui 1973, la peste optzeci de ani ai săi, sănătos tun, are totuși o indispoziție trecătoare, merge la medic și după primele investigații se constată că are un cancer care l-a doborât așa falnic și majestuos cum era el ca făptură umană! Și... cât și-ar fi dorit să fie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
treaba mecanicilor. Dar, dacă se rupea șenila, știam să înlocuim bolțul la șenilă, să umblăm la roata motrice, la cea de întindere, să întindem șenila ca să nu se rupă. Deci, treburi din acestea de mecanică le făceam. Pe urmă era tunul, pentru care trebuia să ai cunoștințe de artilerie: ce-i cu muniția, ce-i cu închizătorul, cum funcționează, cum îl demontezi? Știam să depășim incidentele la tragere; la mitralieră erau multe rateuri și știam cum să le remediem, știam să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la noi. M. M.: O să vă dau două explicații. La un pluton erau trei tancuri. La tancul comandantului de pluton era: comandantul de pluton (locotenent sau locotenent-major), un subofițer și doi soldați. Patru oameni. Dă jos șenilele, curăță-le, curăță tunul... Patru oameni, dintre care doi erau cadre. Mai puțin la tancul trei, că acolo erau patru soldați, că erau caporali, comandantul și mecanicul. Viață grea. Nu era ca acum, cu pompe, ci alimentam cu butoaiele, cu găleata. Rupe șenila, dă-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să scrii invers, să vadă comandantul corect în partea din față, de la pupitru, ca să poată lua decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în partea din față, de la pupitru, ca să poată lua decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant de baterie, din
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Iași. M. M.: N-am fost informați. S. B.: S-au răspândit manifeste semnate de "Frontul Popular", au fost arestări. Stația de tramvai din centrul Iașului a fost desființată, s-au pus mașini de pompieri în colțurile Pieței Unirii, cu tunuri de apă, iar milițienii interziceau staționarea în Piață și circulația după orele 22.00. Toate măsurile erau luate pentru a evita aglomerările. Și Piața a fost pustiită, pratic. N-aveai voie să staționezi și să mergi în grupuri. Au fost
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
trebuia să mă duc până în poziții 14, să aduc lăzile cu echipamente, să le aliniez pe platou etc. Ne-am încadrat de fiecare dată în 12 minute. Au ieșit rău pe la baterii, prin poziții, vreo câțiva n-au reușit cu tunurile. În fine, la ei era mai greu; la noi, la Bateria Comandă, era mai simplu. M. M.: Era mai simplu, că aveați doar aparatura de comandă. S. B.: De telefoniști era puțin mai greu. Se duceau până în poziții și veneau
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la motoare... M. M.: ...motorină cu apă, frig afară, mai înghețau conducte, vai! Nu mai zic nimic. De acolo, fugi la depozitul de muniție. Ușile larg deschise, magaziile de muniție aveau toate ușile deschise și erau pline cu lovituri de tun, că noi aveam acolo muniție cumulativă. S. B.: Ce înseamnă asta? M. M.: La proiectilul cumulativ, când acesta se lipește de blindaj, efectul de gaze penetrează blindajul și explodează tot ce-i înăuntru. Deci, muniție perforantă. S. B.: Cum este
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
noi. Ei aveau 15 oameni într-un dormitor la fel de mare ca al nostru. La noi era spațiu de cazare excedentar. La Bateria a III-a știți câți erau? Erau cinci militari, pentru că era Baterie mai mult de rezerviști. Ei întrețineau tunurile, tehnica, doar atât. Într-un dormitor de 40 de locuri stăteau cinci militari. M. M.: Altă situație. Deci, mi-am făcut ordine, am inventariat: "Câtă muniție ați scos? Verificați în tancuri dacă e pusă, dacă e depozitată ca lumea, măsuri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dat, tot trăgeau din toate părțile. Era deja noapte. "Băi, nu-mpușcați oameni!" le ziceam. Nu că mi-a scăpat situația de sub control, dar comandanții de batalion mă întrebau: "Ce facem, ripostăm?" "Ripostați!" Și-a început vacarmul. Au tras cu tunurile către Palat. În cine? Nu știu! Au tras cu mitralierele. În cine? Nu știu! Cert este că nu am omorât pe nimeni! S. B.: Totuși, în Piață s-a murit. Cum puteți ști că unii nu au murit de vreun
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]