6,447 matches
-
cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi și câte argumente valabile n-or mai fi. Privind trecutul cu mintea deschisă, luând în considerație toate argumentele valabile aduse de contribuția oricăror discipline la adevărata cunoaștere, ne vom elibera de complexele impuse
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Carpațiul în adolescență. Aveam stupida senzație că festivalul este pentru cei ca noi, că este cea mai românească adunătură de lățoși, că ne aparține și că nimeni nu ni-l poate lua. Veneai la scena lu’ Șoni să lingi fasolele ungurului și să asculți Ada Milea, Țapinarii, Fără Zahăr sau unul din granzi. Devenise aproape o tradiție. Noi salvam Vama și Vama ne salva pe noi. Ce s-a întâmplat anul acesta, mi-e greu să-mi explic. Știu doar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
șoca pudoarea omului „normal“. Ce mi-a plăcut la film, poate cel mai mult, nu știu, e muzicalitatea care se naște pe dedesubtul lui, din reluarea unor motive, cum sunt replica spusă de Ocsi cu accentul lui metalic, discontinuu de ungur, „Nu te supăra, dar eu nu te înțeleg...“, secvențele în care Ignat mută pietre sau cele cu Lazslo la meloterapie, secvențe un pic psihedelice care dau cheia filmului. Probabil că viața văzută de sus, așa cum nu reușim noi să facem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în calvini și în catolici privilegiați, germani împărțiți în catolici și luterani, secui calvini cu o minoritate catolică, românii dominați împărțiți în ortodocși și greco-catolici și, desigur evrei a impus o conviețuire între comunități și un regim reprezentativ. Integrarea regatului ungur în Imperiul habsburgic a ruinat echilibrul intercomunitar, dar a permis odată cu compromisul austro-ungar din 1867 reîntoarcerea la o practică reprezentativă, chiar dacă era puțin echitabilă. Astfel, odată cu construirea României Mari dotată cu cultura și cu practica democrației reprezentative venea din Transilvania
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca obiect țări în timp ce noi studiem minoritatea maghiară din România. Situăm mai întâi această comunitate în cadrul de stat român. În esență, maghiarii sunt instalați în Transilvania doar 1,3% locuiesc în vechiul Regat al României. După datele recensământului din 2002, ungurii reprezintă: majoritatea absolută a populației în două județe: Harghita (84,62) și Covasna (73,80) situate la frontiera (interioară) dintre Transilvania și vechiul Regat al României; între 23 și 40% din populație, de o parte, în trei județe situate la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu speranța pe care le-o dădea orice nou drept acordat de autorități ca o contrabalansare a drepturilor cerute de români. Iar teama românilor nu era nejustificată. Constantin Morariu nota în jurnalul său despre soarta românilor aflați în afara regatului României: ,,ungurii vreau în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a drepturilor cerute de români. Iar teama românilor nu era nejustificată. Constantin Morariu nota în jurnalul său despre soarta românilor aflați în afara regatului României: ,,ungurii vreau în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
celei maghiare, de 2 ori în varianta Mihail și o dată în varianta Mihál <footnote Viorica Goicu, Nume de persoane din țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996, p. 130. footnote> . Afirmația lui Eminescu, după care „cine nu-și aduce aminte cum [ungurii] au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încît bieții locuitori nemțești nu știau în urmă cum îi cheamă. Astfel cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română“ <footnote Mihai Eminescu, Echilibrul, în Idem, Scrieri politice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că aceștia trăiau într-un mediu ostil. Un astfel de sentiment poate doar să încurajeze un puternic naționalism. Cehii credeau, de asemenea, că trăiesc într-un mediu ostil. Majoritatea cehilor nu avea încredere în ruși (62%), polonezi (77%), români (77%), unguri (67%) sau bulgari (64%), dar doar 44% dintre aceștia nu aveau încredere în germani. Cea mai surprinzătoare descoperire este că o minoritate cehă semnificativă nu avea încredere în slovaci 24. Cum se poate explica o asemenea tendință? Lipsa de încredere
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu autorul marii Istorii a Imperiului Otoman, Dimitrie Cantemir, dar și la primul mare vlădică al bisericii luptătoare - biserica unită cu Roma -, martir și promotor al Școlii Ardelene, mort În sărăcie și tristețe patriotică la Roma, alungat de grofii calviniști unguri, Inochentie Micu Klein. Apoi, la „divinul” și „excentricul” Heliade Rădulescu, ce-și flutura mantia sa albă la Paris, cum o zice ironic Călinescu; Heliade, ridicol ca orice geniu În ochii generației sale stricte, care, ca orice contemporaneitate a unui gigant
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noastră nu e foarte recentă, vine Încă de dinainte de ’89; ca și cauzele mai adânci ale necazurilor noastre care nu mai au sfârșit, imaginea persistent negativă pe care o are țara noastră În ochii occidentalilor și a presei lor - În timp ce Ungurii și Cehii, par exemple, sunt purtați pe brațe, aproape orice ar face! - sau, și mai ciudat, aproape grotesc, cum Întâlnim nu numai nemulțumirea, uneori de-a dreptul disprețul unor concetățeni exilați de nu prea multă vreme, două-trei decenii, care ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu mai au rezerve și calm psihic pentru a Încerca să pună pe picioare, Încă o dată, vatra românească!... Am spus ”Încă o dată”?!... Nu, greșeală: vatra acestei țări este, Întreagă; uităm mereu că din cele trei țări „fabricate” (cum zic unii Unguri!Ă la Trianon, În 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, Românii, doar noi ne-am păstrat teritoriul Întreg! În plus, după ’89, am obținut și libertatea, numai că... foarte mulți, tineri mai ales, uită că superba, sublima libertate nu este decât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de pe ambii versanți ai Carpaților, de a „locui Împreună”, de a avea dreptul să vorbească În limba părinților În școli și tribunale, de a avea „Îndrăzneala” să ceară să ocupe posturi mai Înalte În treburile statului, În locul atâtor Greci, Turci, Unguri, calviniști sau nu, al atâtor beizadele ce știau mai bine grecește sau turcește decât limba străbună... Utopia În care Ștefan, Mircea și Mihai Ghiaurul erau cu adevărat antecesorii și modelele posibile ale unor populații fărâmițate sub trei imperii arogante și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cazul crizei politice grave pe care o traversam, de o evidență a „nepregătirii” noastre civice și politice În fața unui „domnitor” Încă o dată extrem de abil, de apt de relații faraminoase externe - ca și unul dintre cei ai medievalității noastre târzii. Spre deosebire de Unguri sau de nobilii Polonezi, noi nu am avut, În secole, reflexul de a ne forma structuri capabile de a se opune Domnului autohton sau venit de-aiurea. Cu unele mișcări fără o reală finalitate - un Horea, un Avram Iancu, un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de data aceasta pornind de la vârfurile statale, apoi din nou, Solidarność, În Polonia, În jurul anilor ’70, o mișcare ce provenea din masele muncitoare, o palmă la adresa unui regim care se pretindea tocmai reprezentant al lor! Aceste mișcări arată nu că Ungurii, Polonezii sau Cehoslovacii erau „mai curajoși” decât Românii aceleaiași perioade, ci pur și simplu că aceste națiuni, intelectualii, dar și muncitorii lor, se bucurau de un trecut similar de „organizare și reacție”, reactivitate vie la formele arbitrar-administrative, indiferent că veneau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai curajoși” decât Românii aceleaiași perioade, ci pur și simplu că aceste națiuni, intelectualii, dar și muncitorii lor, se bucurau de un trecut similar de „organizare și reacție”, reactivitate vie la formele arbitrar-administrative, indiferent că veneau dinăuntru sau din afară: Ungurii au luptat cu puternicul și arbitrarul Imperiu Habsburgic fără osteneală, impunându-și specificitatea și teritoriul, iar Polonezii au renăscut de trei ori din cenușă, turtiți Între cele două imperii brutale, austriac și rusesc. Povara „lașității”, În deceniul opt și nouă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai sus poziția mea. Dar În țară și În străinătate, unora le venea mai ușor să critice „omul” aflat Într-o poziție politică sau administrativă influentă, decât să facă un efort de generalizare sau de sintetizare - așa cum o făceau dizidenții unguri, cehi sau polonezi! -, efort ce avea șanse cu mult mai mari de a coaliza partizani, chiar și din propria administrație comunistă, decât critica personală. Evident că și Ionescu, atunci, În vara lui ’76, și unii din țară, grăbiți și dând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
statul polițist și reacționar se bazează și se hrănește, profită de asemenea idei, noi... va trebui, cel puțin pentru un timp, să ne pierdem autenticitatea! Ți-o spune un copil de preot ardelean, al cărui tată a fost Închis de Unguri și a cărui Biserică a luptat vreo două secole, alături de țăranii și de intelectualii umiliți, pentru demnitate umană și națională. Nu ne este dat să fim totdeauna „autentici”; trebuie să așteptăm alte vremuri!...Ă Apropo de autenticitate... artistică, de data
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
social ce vine „de sus”, contra bunului plac al atâtor legiuni de stăpânitori, tradiție care, În timp, creează acele reflexe de luptă, Împotrivire și organizare, așa cum le-am văzut și citat la unele popoare și națiuni vecine nouă, În istorie, Unguri și, mai ales, Polonezi. Acel „regret” intens și puțin convulsiv al intelighenției românești postdecembriste, care a mers până acolo Încât, ani În șir, a negat și chiar, calomniat revoluția, uitând că dintre statele din Estul Europei care și-au dobândit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată - sub același regim, Sârbii, Ungurii și Polonezii Îl publicau! -, Cioran se află azi „pe masa de disecție” a spiritelor autohtone, prilejuind tot felul de observații judicioase sau false, naive sau impertinente. Recunoaștem că nu e ușor de a decripta o fire ca a sa; și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
relativ apropiate - 1859, 1918! -, noi am avut revelația unei comunități istorice și nu numai de limbă! Am avut revelația unei origini comune, milenare, idiomul nostru lingvistic, batjocorit nu de puține ori de cei care ne-au stăpânit destinele - Turci, Greci, Unguri sau Ruși! -, s-a adeverit a-și avea originea indiscutabilă În limba unui mare imperiu, al unei mari culturi! Unirea Principatelor și, mai ales, Marea Unire de la 1918 a dăruit foștilor șerbi, iobagi sau cei fără națiune nu numai o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
impuși de forțe străine nu ne poate distanța de ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași - Ungurii, Evreii, Greci sau Ruteni. Și, Încă o dată, dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt convins că nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pământ al făgăduinței și care n-au făcut nici un efort de integrare în ritmurile culturii naționale, ci au tratat-o cu dispreț "cosmopolit", cu aerul de privilegiați ai sorții. Așa au procedat fanarioții în Muntenia și Moldova, rusofonii în Basarabia, ungurii în Transilvania. Bineînțeles că batjocora la adresa românilor a fost întotdeauna mascată de principii frumoase, ca democrația, drepturile omului, internaționalismul etc. care pot înșela și produce bizarul fenomen al mancurtizării". Cele două studii ample ale lui Theodor Codreanu, ce alcătuiesc sumarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și culturii noastre (așa cum a demonstrat-o Florin Constantiniu). Despre mareșalul Antonescu, de pildă, Theodor Codreanu vorbește calm și apăsat, aducând acele argumente contextuale pe care mai toți zeflemiștii istoriei le țin sub tăcere, de pildă cum se face că ungurii pot să-și slăvească eroii lor, pe Horthy, în cazul de față, iar românii trebuie să dărâme monumentele ridicate pentru ai lor, despre Ion Antonescu fiind vorba? Măsoară "cineva" cu două măsuri aceleași statui? Logica și bunul-simț sunt ale tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pseudomorfozele și sterilizarea spirituală constituie fenomene din țările subjugate de Soviete. Producția după modele prefabricate la Moscova este considerată idealul suprem al culturii zise "democrate" și "populare" dincolo de Cortina de Fier. Acolo sunt fabricați în serie atâția Ilya Ehremburg polonezi, unguri, români". Spusele lui Mircea Eliade sunt, astăzi, mai valabile ca oricând, doar că trebuie să schimbăm numele centrului de putere. "Axa": I, nr. 9, 18 aprilie 2008; II, nr. 10, 1 mai 2008; III, nr. 11, 16 mai 2008 Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]