3,333 matches
-
nu marșa deloc, dar chiar deloc, la neîndemânatica lui Încercare de conciliere. - L-aș ruga, totuși, pe domnul ca, la plecare, să nu ne ocolească, directorul nostru s-ar supăra foarte tare, Îl știți cum e, a mormăit ea cu vădită insatisfacție, Îndreptându-se către ușă. Vă doresc o Întrevedere cât se poate de plăcută. La revedere. Mi-a părut bine de cunoștință... Bine pe dracu’, se vedea de la o poștă că mi-ar fi despicat cu sincer entuziasm țeasta. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
da, asta era o chestie, Însă, probabilistic, suprapunerea - greu de admis, dat fiind numărul enorm de variante cu care intra În concurență - nu era totuși nici absolut imposibilă, așa că... În zilele când necunoscutul cu fizionomie europeană, vorbind o engleză cu vădit accent americănesc, care Îi oferise o săptămână de răgaz pentru a se decide Între SUA și Centru aștepta răspunsul, povestea din urmă cu ani se repetase halucinant În datele sale fundamentale. Detaliile difereau, se-nțelege, dar acest amănunt nu schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mofluza. Am făcut și eu o poantă de glumă. Mă enervează așteptarea asta, până mâine. De-asta am și intrat aici. Pufni. Havana... Măcar de s-ar fi cărat acolo prostovanu’. Dar așa, Mexic... Pufni iar, și mai amuzată, cu vădit dispreț. Mai calici ăia decât noi. Am văzut și la cinema cum mănâncă la piață clătite cu ploșnițe. Le fugea alea pe obraji și le aduna cu palma și le băga la loc în gură. Îți dai seama? Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-o vigoare surprinzătoare, și-a înfipt spada în burta lui Lahovary. Dar cu atâta putere că vârful a atins o coastă și s-a îndoit! L-a doborât pe loc. Regula era să lupte până când unul ajunge în imposibilitate vădită de a mai continua. Duelul s-a întrerupt, iar ceea ce a stârnit și mai mult pasiuni și compasiuni sunt ultimele cuvinte ale lui Lahovary: „Mor! Mor! M-au asasinat...“ Peppin interpretase întregul duel cu măiestrie de actor. — Poliția n-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și-i rugase să țină discreție absolută la ce avea să le spună în continuare, iar Agata și doctorul, care stăteau vizavi, se aplecaseră spre el, să-l audă. Și le spuse despre ultimele cuvinte rostite de tânăr și de vădita ușurare pe care o citise pe chipul lui apoi, și cum părea că moare împăcat. — Poate că e vorba numai de o aspirație mistică, spuse doctorul, iar Agata adăugă: — Un fel de rugăciune. Dar Costache era sigur că „sindroamele“ spun
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că ceva nu-i în regulă și că bănuielile lui de mai înainte au nimerit alături. Părinții, în schimb, întremați de comuniunea dintre vocile lor, nu băgară nimic de seamă, parcă erau în luna de miere. Costache remarcă o înseninare vădită a lui Alexandru, de când reintrase și se întreba intrigat ce se întâmplase acolo, afară. JOI 25 DECEMBRIE Cadouri 1 P ână anul trecut îmi scriam jurnalul în franceză,dar, de când am asistat la o conferință la Ateneudespre biata limbă românească
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să-i joace și la pronosport sau loterie..., iar faptul că s-a înscris ultimul în colectivă îi face cinste; omul a vrut să cântărească bine avantajele și dezavantajele... Ascultătorii erau numai ochi și urechi și dădeau semne de aprobare vădită. La un moment dat, când credea că a pus punctul pe "i", a fost întrerupt cu brutalitate și nu știa de ce. Toți participanții au împietrit. Sala a intrat într-o tăcere mută, solemnă, prelungă și semnificativă. Oricât au încercat cei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în farfurii și apoi le aduce la masă. — Care e diferența atunci? în vreme de război ne purtăm asemeni colonialiștilor, dar în timp de pace nu suntem în stare să-i imităm. — Tu îi imiți, spuse Souad cu blândețe și vădită dragoste în glas. Te străduiești să-i ajuți și să-i înțelegi pe beduini, te preocupă problemele lor și scoți și bani din buzunar pentru asta - dădu din cap cu neîncredere. Cât îți datorează și când or să-ți dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Se presupune că deșertul este „al nostru“, domnule colonel. Că întreaga țară se află sub jurisdicția armatei și a forțelor de ordine. — Țara se compune din nouăzeci la sută deșert, Excelență, interveni generalul comandant al regiunii, pe același ton de vădită indignare. Cu toate acestea, restul de zece la sută, zona de coastă, acaparează toate bogățiile și toate eforturile noastre. Trebuie să controlez o regiune la fel de mare ca jumătate din Europa cu drojdia armatei și cheltuieli minime. Proporția e de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ultima vocală nerostită rămasă în gâtlej, semănau cu niște ființe ciudate pe care aveam să le descopăr mult mai târziu, altfel costumate, prin pânzele lui Pieter Bruegel cel Bătrân. Atunci când domnul în negru s-a apropiat de mine, cu intenția vădită de a-mi căuta urechea, sub privirile mustrătoare ale soborului de sfinți de pe pereții bisericii, am găsit, din instinct sau poate că ajutat de apărătorii mei, sfinții care mă urmăreau -, cea mai sigură cale de apărare: am început să cânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și afurisenie, în veacul vecilor. Gestul iertării păcatelor, amplu desenate de slujitorii Domnului, nu intra în obicei. Numai Dumnezeu avea drept de iertare... Din foarte multe motive - și puncte de vedere - și această carte a lui Vasile Ilucă are un vădit caracter polemic, manifestat, în primul rând, prin comentariile pe care le face, în legătură cu o chestiune sau alta. Și sub acest aspect, epoca ce face obiectul cărții capătă o imagine “în mișcare”, în măsură să stârnească nu numai interesul, dar și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
maratonul automobilistic întins pe o zi și jumătate. Hans s-a bucurat mult și a venit imediat cu vestea care îl interesa foarte mult pe Gabriel. Mîine la orele 16 ai fost programat la profesor. Mulțumesc foarte mult, spune românul vădit interesat. Gabriel, sau Gabi, avea un mare beteșug și anume îl ardea jegul pe la lingurică. Era supărător rău în unele momente și a decis să se prezinte la un savant în domeniu. Nu trebuie să întîrzii, profesorul este foarte punctual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
legăna la câțiva centimetri de părul lung și blond al fetei. Să unifici, să unifici Întruna..., continuă el turnându-i ulei pe sâni. Să respecți integritatea schemei corporale...: mâinile animatorului coborau pe pântec, fata Închisese ochii și desfăcea coapsele cu vădită plăcere. — Bun, Încheie negriciosul, acum veți lucra câte doi. Circulați, Întâlniți-vă În spațiu; nu vă grăbiți. Hipnotizat de scena precedentă, Bruno reacționă cu Întârziere: or, ăsta era momentul cheie. Trebuia să te apropii liniștit de partenera dorită, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
puterilor; Însă deasupra nasului, care părea un cioc, ochii Îi străluceau În penumbră, imenși și albi. Se apropie cu prudență de silueta Întinsă. — Fii liniștit, zise Bruno, nu mai poate vorbi. Poate că nu mai putea vorbi, dar În mod vădit era conștientă. Îl recunoștea? Probabil că nu. Poate Îl confunda cu tatăl său; asta da, era posibil; Michel știa că semăna enorm cu tatăl său la aceeași vârstă. Iar anumite ființe, orice s-ar spune, joacă un rol fundamental În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
unei Însemnate părți a poporului ucrainean. Era În mod clar o revoluție: În timpane se bătea gongul, degetele se strângeau convulsiv, alcătuind falange macedonene, genunchii se agitau ca niște berbeci, și Încă nici n-am enumerat toate mișcările trupești cu vădite intenții invazive care se Înregistrau, când un panou transparent mi-a coborât În fața ochilor: Credit card limit reached. Insert a new one? Yes/No. Am Înlăturat cu un gest supărătorul mesaj, În timp ce, scăldat În lacrimi de emoție artistică, mă apropiam
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
trăsuri de aur, înconjurați de rude și sfetnici gravi și înțelepți, popor civilizat, sătul și cu cartea de muncă la zi, cu flori în mână și bucurie în priviri. Dar totul a fost întors pe dos aici. Un prinț cu vădite semne de chelie ereditară, cu mireasă cu chip comun, ce parcă dorea să se termine odată ceea ce începuse cu mult timp în urmă, fiindcă știa o lume întreagă că în ceea ce privește „probele", ehei, acestea fuseseră făcute demult, inclusiv cele de anduranță
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează-i ca brâie de viscol..., fiindcă, oricum, ajungem, suntem / pe marginea genunii. Un vădit atașament față de strămoși, față de pământul natal, față de tot ce constituie zestrea neamului, se remarcă în multe dintre poemele din volum (Sfinte transfuzii, Legenda perfectă, Râu blestemat etc.): De ce, râu sărman, blestemat / (blestemat cu blestem de durere!) / de ce încă te mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dealul, Săracul colacul și veșnicia, de pildă), R. V. Giorgioni creează pagini de poezie autentică, în care fiorul sacru se insinuează, subliniindu-și aportul la compunerea întregului. Disipate în volume, ritualurile (Mirungerea) sunt fragmente de incunabule sau epifanii. Dincolo de latura vădit religioasă, aspirația spre o lume - de a cărei existență e convins: mai este o lume pe lume - după chipul gândului poetului rămâne o permanență, exprimată metaforic și prin imaginea grădinii oamenilor primordiali, fiindcă La poarta grădinii / învârtind în aer o
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lumii, neînstare să mai citească: Scriu poeme cu Îngeri / pe care nu le mai citește nimeni - / alfabetul e vechi, mâna e singură, / prea înceată, / parcă nimeni n-ar mai vrea să mai știe / lumina dintâi, necreată!..., neputința venind dintr-o vădită îndepărtare de credință. Firește, aplecarea spre sacru, presupunând o legătură străveche, de generații, poate fi, ceea ce se și întâmplă uneori, asociată cu folclorul, cel puțin la nivel prozodic și la cel al imaginarului artistic, unde se exprimă eterna spaimă a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și unul perfect.” Pe o continuă alternare de planuri, pe o permanentă pendulare între realitate și irealitate, este construită opera epică a Hortensiei PapadatBengescu. Mișcarea ființei între acești doi poli are însă începând deja cu romanul Femeia în fața oglinzii) un vădit caracter de circularitate, fapt care poate trece drept semn al impasului, dar el poate să apară tocmai ca o depașire a impasului, ca o soluție de echilibru. La scriitoare contrariile nu mai tind să se suprime, ci se completează unul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
într-o după amiază; în timp ce se învârtea prin secția pustiită de oameni și se întreba ce s-o fi întâmplat, Berti iese din sală și dau nas în nas. Bucuros că l-a zărit pe fereastră îi spune cu satisfacție vădită, - Laur hai la ședință! El nu aflase dimineață de întrunire... că nu l-ar fi prins nici cu arcanul și cum nu putea să refuze asemenea onoare a trebuit să intre. Când îl vede nea Ilie îl cheamă în față
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
făcuți’’, membri de partid, sau excluși (Excluderea)...într-o fecundă și absurdă ambiguitate. Cu suita de evenimente trăite de Laur în ,,Un alt fel de membri’’, la adăpost de orice risc, merită să fim curioși în a parcurge cu predilecție vădită toate situațiile limită la care ne invită, într-un fel sau altul, prozatorul. Povestirile sunt de o factură pur realistă, unde atât oameni cât și evenimente, contribuie esențial și definitoriu, la firul epic al echivalențelor, în cadrul cărora se mântuie conflicte
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
poate chiar mai mult decât pare) din propria „experiență de viață”. Bărbatul matur, „trecut prin multe” - cum scrie P.H.L. - s-a obișnuit să disece pe îndelete fiecare întâmplare, ca într-un curios „joc de unul singur”, să analizeze oamenii cu vădită detașare și să se implice sufletește (și omenește) doar cât crede că este necesar. Orice elan este punctat de pasul înapoi al rațiunii. Domnul R. o ascultă pe Teodora relatând cu umor un episod petrecut acasă, cu copiii, și se
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
opri și spuse scurt: - Aici! - Ce? - MÎncăm prăjituri și vorbim. - Perfect! spusei, și ocuparăm masa liberă de lîngă noi. „Cofetărița” - cum Îi spunea Marga Popescu - (ea zîmbi), ne servi, avea 18 ani, era moleșită de căldura verii, dar binevoitoare, cu vădită politețe profesională (Îmi reașeză, În scurtul interval de timp cît zăbovirăm acolo, Încrederea În posibilitățile morale de civilitate, a căror erodare dirijată Începuse sub ochii noștri de cîțiva ani). Fata avea mișcările grațioase, purta o rochie de serviciu bleumarin, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
asta-i! răspunse doamna Pavel, găsind cererea nepoatei total deplasată față de raporturile ca și familiale cu tînărul judecător, după atîția ani de cînd locuia aici. Soneria zbîrnîi. Judecătorul răsări În fața ușii pe care o deschise larg. - Sărut mîna! Întîmpină cu vădită bucurie, mirîndu-se el Însuși de exuberanța afișată, neștiind precis dacă era o formă exagerată a politeții, ceea ce l-ar fi liniștit, sau o sinceritate ale cărei resorturi - născute de venirea ei - descoperi deodată că-i sînt tulburi. „Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]