3,613 matches
-
ființa de pe cîmpuri parcurge stadiul obiectual, expusă la noapte fără protecția geamului și a ferestrei întîmplare, prim efect neantul, ultimul tot neantul, noaptea acoperișul mai negru intrat în ea, șir de becuri roșii de Crăciun, Bacăul intră direct în clădiri, văzduh înțesat de noapte și stăpînit de semnele ei cu lumini, platou de interfluviu ridicat cu dedublarea, nu Rembrandt, ci Rembrandt văzut de Picasso, locuri în mișcare cu mai multe nume ale eului. Ora 23,23, în sala de așteptare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
meci la Piatra-Neamț și mi-am lovit genunchiul! mă roteam prin sală dar m-am oprit să-ți explic, sportiv, tam-tamul pe hol, procesele condiționează muzical, fular de mătase pînă la pămînt, mă știe lumea, umblu descheiat la pardesiu, sărbătorile văzduhului la pești în mîl și muzica sferelor prin apă! darabana artizanală în trei, mă oblig cu femeia pe ritmul ei, refac ieșirile pe făgașe, mulți sînt treji, șase pe lîngă sportiv, noi am fost cu steaua, și noi! zăși ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
timbru de cascadă, efectul Doppler-Fizeau în dimensiunea expresie, eroarea edilitară bulgări expandați pe larg, cu pămîntul amurg a fost splendoarea lui ambiguitatea, foioase-conifere în variație liberă literară, condiție a frumuseții fuga din perete verde viu șarpe-balaur și de cealaltă parte văzduh în viu, biserica albă din coastă Gălăuțaș altă condiție, între trei copii la sanie cel care face cu mîna în drumul curățat cu plug de zăpadă, zeci de sate de brazi Toplița, suma în zăpadă să-i desprindă piesele izolate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din anu-ntîi, din prima lună n-am mai fost, n-am fost la nici un curs anul ăsta! aș mardi ceva! ziarul "Sportul", integrama "PE CER" am citit-o "CFR", scriem cu ideograme, nu alfabetic, urcă de kilometri, spinările maro de văzduh, trenul se îmbie prin dealuri, stația Valea Boju, ce bou a fost și Cantemir ăla, "a fost un adevărat cărturar"! îmi vine să zic corturar! studentul Göring la filologie, cînd aud de Cantemir îmi vine să trag cu pistolul! "Steaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
luturi prăpăstioase, dungi de loess, Tuzla Costinești drum comunal în lucru, schitul de singurătatea mării, segment nepoluat turistic, pînă într-un kilometru hotelul următor, "Mănăstirea Sfinții Constantin și Elena 2 km", Costinești-Tabără intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu vilele, căsuțele, campingul și case de oameni gospodari, sală de sport din programul guvernului să ridice săli de sport, salvarea mării că n-a fost de băut, mumă în stratul mumelor, Costinești Sfîntul Pavel sau Mediterana, mecanicul coboară în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Florin ediția 2003, iată, legăturile s-au desfăcut ca lucruri, n-am avut niciodată nimic! cf. Marx economicul, "Metro" iz de lumină la stația de transformare, rețele electrice prima fabrică, autobuz capătul de linie 30, se retrage la garaj, văzduhul plafonat oraș, loc mult de reculegere, crucea bisericii pe coastă, călători înșirați pe culoar negri în alunecare. XIX. TOT CE CUMPERI SĂ NU CUMPERI! Iași Pașcani Bacău Mărășești Saline Adjud Pașcani Triaj Iași Vineri, 21 iulie 2006, ora 20,38
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acoperișuri caschete militare, brațul secular excrescență, Les glaneuses varianta bărbat, sacul l-am îndesit la gură, muze neliniștitoare vagoanele daruri troiene, bezmetice rulante în ordine, nebunia în ordine totdeauna, Galbeni "Ceresit" lumina floarea-soarelui, literele legănate mai sus pe clipa de văzduh, ce luăm cu noi, profitul pe seama naturii! Romanul front imobiliar terasările de Moldova, pașnicul satului ""În grădina lui Ion" non-stop Doljescu SNC" cozi de frază interpretările inductive și maximele cugetări, "Oprește-te, faci grădiniță?!" i-au zis nemții cînd să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cai Geo Bogza tăbăcită în scoarța pămîntului, vagoanele exclusiv ruginite. Vineri, 20 iulie, ora 8,43, în personalul Bălți Ocnița, tehnica pe genunchi cu iconița cerșetorului, ieșire din Bălți, pe cîmpie să muncească muntele, lamele blocurilor îi decupează urma din văzduh, cîmpie permanentă femeile, azi cu fetița asortate pe roz, ți-ai julit nasul și buza, punga cu Ștefan cel Mare proptea la spate, semioza roman de dragoste pe rusește, sîntem cîmpie vălurită în expresie de ruliu și tangaj, viteză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la moarte în conservă, omul singurul canibal, cum îl numește și cuvîntul, eroarea perfectă să ai un singur sens, trenul are un singur sens, eu, scrisul, aici! zgrunțurii munților s-au potolit, pămîntul își scoate valurile și laptele condensat, pe văzduh netezime, urbană la Onești, bate indigo subliminal, crengi încrengături în ornamente, straturi de locuire 5 nivele, blocurile arheologic, Trotușul lava apei Onești, albie de fluviu în sute de metri, 19,54 cîrd de fete la coborîre, angajarea anfiladei, calculele mersului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al lumii indo-europene, Odin acționează pe câmpul de luptă prin magie și legături invizibile. Pe cei care cad în războaie și sunt iubiți de el, Odin îi adună și îi duce în Walhalla, paradisul războinicilor. Imaginea lui Odhrin, galopând în văzduh, pe calul său cu opt picioare, este la originea multor legende nord-europene. REPUBLICA ISLAMICĂ AFGANISTAN Date generale: Suprafața: 647.500 km2. Capitala: Kabul. Populația: 29.928.00 locuitori. Religie: 80% musulmani suniți, 19% musulmani șiiți, alte religii. Limbi vorbite: persana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Viața unor ființe, omul și cei doi corbi, mai mult dădea impresia că încurcă existența Universului și că poate ar fi fost mai bine să nici nu fie nimic pe acolo. Picături rare, mari și reci ca gheața, cad săgetînd văzduhul. În scurt timp s-au dezlănțuit puhoaiele cerului. Potopul s-a dezlănțuit și povestea lui Noe părea că se repetă. Costică nu avea însă Arca și nici animalele pregătite. Pînă și cei doi corbi au spălat putina. Potopul părea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cei pentru care a ajunge mai jos nu se mai putea. Foametea, dragul tatii, înseamnă adesea moarte. Dar există ceva și mai oribil decît moartea. Ce anume, tataie? Cu ochii umbriți de lacrimi, Gheorghe privește peste capul copilului undeva, în văzduhurile nemărginite, undeva, poate, în adîncurile sufletului lui. Încearcă să spună ceva și se oprește în mod neașteptat. Ce anume, tataie? repetă copilul. Mihăiță, bre, cum să-ți spun eu... Gheorghe era sigur că nu va fi înțeles și i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc, în tihna drumului de țară. Camionul era lăsat într-o parte nu din cauza costișei, ci din pricină că pe acea parte era mai beteag pe la arcuri și șuruburi. Prin praful ridicat în trecere, pufăia un nor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în sus o pîntecoasă de barcă pescărească. Nu știu dacă s-a dedat și la avioane, dacă pofta lui de a distruge se burică și la înaltul cerului. Cert este însă că noi eram puțin panicați de jocul avionului prin văzduh, de zăngănitul paharelor, de cei doi pași lateral dreapta întrerupți de alți doi la stînga și apoi sus și chiar jos. Parcă eram într-o mașină de spălat cu program automat, uitați acolo de gospodină. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ieșim din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o azvîrlitură de băț. Dar n-a fost nimic. Liniștea apăsa și așteptarea exaspera. Pe înserate, din nou au sunat sirenele. De data aceasta avioanele au sosit și au împroșcat moartea și disperarea. Explozii imense luminau cerul, fum gros otrăvea văzduhuri. Vuk aleargă la postul de jandarmi pentru noutăți. Marița îl roagă să rămînă cu ea, dar Vuk n-aude. Un avion se retrage și mai aruncă o bombă spre ceea ce a rămas din "obiectiv". Mîncarea pentru praznic se amestecă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sikorski erau în atenția mea. Mîna cu paharul de vin s-a oprit la jumătatea drumului. Ambasadorul povestește cu patos. Soția mea prinde o mînă a doamnei Sikorski și o mîngîie cu compasiune. Venise cu surle și trîmbițe. Urcase în văzduh tot ce nu era bine priponit în pămînt. Zgomotul era infernal, dar viteza vîrtejului nu era prea mare la început. Destul de repede iureșul a început să se întețească. Am închis geamurile și am asigurat voleții. Pe aici, jaluzelele sînt din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca să mergem la mănăstirea Sfântul Ioan Gură de aur, pronumită Zlataust? - E chiar foarte potrivit, pentru că schimbăm decorul. Din plin rai primăvăratec de aici, din Copou, intrăm în inima târgului...Te aștept acolo. Vocea dusă de zefirul flușturatec pâlpâia în văzduhul năpădit de gâze și zvon de păsări. Spiritul domnesc plecase deja...N-am zăbovit nici eu prea mult în preajma „mănăstirii dintre vii”. Mersul îmi era spornic și răsuflarea ușoară... Chipul de piatră al bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai avem simțuri, idei, imaginație. Ne-am urâțit, ne-am înstrăinat cu totul de simplitatea polifonică a lumii, de pasiunea vieții depline. Nu mai avem puterea de a admira și de a lă uda cu o genuină evlavie splendoarea Creației, văzduhul, mările, pământul și oamenii. Suntem turmentați și sumbri. Abia dacă ne mai putem suporta. Există, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibilă? Da, cu condiția să ne dăm seama de gravitatea primejdiei. Cu condiția să impunem atenției noastre zilnice alte
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
țesutul pedagogiei creștine. Epictet și Marcus Aurelius au rămas până azi cărți de căpătâi ale civilizației europene. Ce lipsea, totuși, stoicilor, pentru a obține nu o rezonabilă adaptare la lume, ci o lume nouă, cu alte temeiuri și cu alte văzduhuri? Cu alte cuvinte, cum se poate transforma filozofia în credință? Nu pun această întrebare pentru a livra un răspuns sau pentru a furniza proiectul unei ample cercetări academice. O propun, pur și simplu, ca temă de meditație în preajma Crăciunului. Căci
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
singuri și năuciți. Dimineață trebuia să treacă pe la mine un horodnicean coleg de al meu Onica Viorel, ca să plecăm împreună. Cand a văzut ce s-a întamplat în sat, a plecat singur urmandu-si destinul care l-a ridicat în văzduh atât de departe încât a fost și pilotul președintelui țării, N. Ceaușescu. Nu după mult timp, mamă a fost mutată cu serviciul, în comuna Badeuti, nu mai prezenta încredere, fratele era la scoala, la Cooperație iar eu am ramas al
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
altfel“ ce permite, printr’o abordare neconformă a lumii, aflarea a ceva nou. Și vă spun și câți fluturi: 5, și asta chiar acum În miez de iarnă, astronomică cel puțin, când nu un zbor cu patru aripi colorate stăpânește văzduhul, ci unul cu 6, precum heruvimii și acela alb: fulgii de nea, chiar dacă februarie e cam zgârcit, ca luna cea mai secetoasă a anului ce este, oarecum paradoxal. Dar nu paradoxal ci explicabil, voi bârfi fluturii căci, deși fug ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre uriașii din Iglița pentru a le zdrobi palatele. Stânca parcă despică văzduhul, iglițenii sunt îngroziți de uriașul aerolit ce vine cu putere, dar care se abate tot mai mult, spre stânga și cade în baltă, în fața Igliței, peste Dunăre. Nici fata nu s-a lăsat mai prejos, apucă un bolovan din vârful
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
imemoriale, antecreștină, avînd la bază credința că mortul, fie că va trebui undeva să treacă un râu, Styxul probabil și va trebui să-l plătească pe luntraș, fie că trebuie să aibă cu el bani să plătească trecerea prin vămile văzduhului, dar tradiția a fost păstrată și după instalarea credinței întru Christos și acceptată tacit chiar de preoți. În tot timpul, de când omul și-a dat sufletul, până ce copârșeul îi este acoperit cu bolovani, membrii familiei nu trebuie să dea nimic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un adevăr surprins cu admirabilă simplitate de Goethe: Nu este întotdeauna necesar ca adevărul să se întruchipeze; este de ajuns ca el să plutească în jurul nostru ca un duh și să ne facă să simțim la fel; să unduiască în văzduhuri, grav-prietenos, asemenea unui glas de clopot 53. Este dovada cea mai bună că poezia adevărată este una și aceeași, în flux continuu, de la Enkidu și până în zilele noastre. Prin urmare, dezideratul lui Mallarmé că poezia este, în ultimă instanță, sugestie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
însă cerurile sunt mai ales ale copilăriei și tinereții; mult mai limpezi atunci decât altădată, iar culoarea lor rămâne veșnic aceeași, dar numai în amintire. Un ce nevăzut întrețese aceste două cupole miraculoase, cea a apei, dar și cea a văzduhului, încât adesea ele, depărtate fiind, se unesc prin fire nevăzute, ca atunci când cerul și pământul sunt unite prin ninsoare. Privită prin ochii copilăriei, de jos, din marginea ferestrei, cu ochii țintiți înspre înalturi, ninsoarea îi dă poetului senzația că urcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]