15,023 matches
-
arhitectură distrugătoare reușește să creeze o funcție distorsonată, inexistentă la omul normal. Sindromul Anton-Babinski este o formă de agnozie de vedere (de orbire corticală) datorată leziunilor asociative occipitale, deseori însoțită de confabulație. A fost descrisă cel mai des în accidente vasculare cerebrale de tip stroke și în traumatisme craniene. Numele de sindrom Anton-Babinski a fost dat de Macdonald Critchley, pentru a-i onora pe cei doi neurologi care au descris-o. Poartă și numele de "anosognozie" și nu diferă cu nimic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
este importantă. Datorită faptului că substanțele cu masă moleculară mică pot difuza prin membrană și s-ar putea ajunge la egalizarea presiunilor osmotice datorată acestora, macromoleculele care nu pot difuza, asigură presiunea oncotică ce determină transportul de substanță dintre compartimentul vascular și cel interstițial. Plasma sanguină, după cum am arătat, reprezintă o soluție apoasă ce cuprinde ioni, micromolecule (glucoză, uree), macromolecule proteice (lipide, albumină, fibrinogen). Presiunea osmotică va fi dată de suma presiunilor osmotice ale acestor componenți: unde: reprezintă presiunea osmotică produsă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un grup de factori cum sunt: • forța de contracție a inimii; • rezistența vaselor de sânge; • elasticitatea pereților arteriali; • cantitatea de sânge din artere • vâscozitatea sângelui Presiunea sanguină indică apăsarea pe care o exercită sângele împins de pompa cardiacă asupra pereților vasculari. Dintre cele 3 mărimi importante ale circulației sângelui: debit, volum și presiune, presiunea se măsoară curent atât la om cât și la animale. Pentru om în sectorul arterial presiunea sistolică este de 120 150 torri iar presiunea diastolică este de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
presiui dă presiunea efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile diferitelor componente, presiunea efectivă totală poate fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7 torri
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul macromoleculelor din plasmă în afara patului vascular. II.2.3. Transportul pasiv II.2.3.1.Difuzia simplă In cazul membranelor biologice difuzia simplă se realizează pe două căi: ♦ prin dublul strat lipidic și ♦ prin proteinele intrinseci. Difuzia simplă prin stratul bilipidic a fost pusă în evidență
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
calciu. Canalele celei de a doua rețele merg transversal (tubuli T), de la nivelul miofibrilelor la suprafața celulelor unde se deschid printr-un por la nivelul bandei Z. Facem observația că fibrele musculare se găsesc într-o strânsă interdependență cu sistemul vascular și cu cel nervos. IV.2.3. Mecanismul contracției musculare Proprietățile mușchilor sunt: ♦ Excitabilitatea, care este capacitatea mușchiului de a răspunde la stimuli externi, depinde de proprietățile sarcolemei și este asemănătoare neurilemei din cazul axonului nemielinizat. ♦ Contractibilitatea este proprietatea de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al unei plante inferioare, nediferențiat în organe, alcătuit fie dintr’o celulă multinucleată, fie din mai multe celule talofită - reprezentant al celei de a doua grupe de plante, celălalt fiind cormofitele, care cuprinde plante cu organe nediferențiate și fără sistem vascular; cuprinde algele, mușchii și, prin extensie, ciupercile și lichenii trichom - tal filamentos la bacterii și alge albastre (procariote) trofic - asociat nutriției (lanț, nivel, tip etc.) W - cantitatea de energie chimică xenobiotic - (agent) exterior vieții; substanță sau câmp exterior, neutilizat în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de caracteristice compozeelor, s-a ocupat încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus se adaugă lucrările de amploare referitoare la diferențierea țesuturilor vasculare (Lenoir, 1920; Esau, 1954), structura pețiolului la dicotiledonate și valoarea taxonomică a acestuia (Petit, 1887), simetria de structură a plantelor vasculare (Van Tieghem, 1871), originea și dezvoltarea țesutului colenchimatic (Roland, 1967), sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus se adaugă lucrările de amploare referitoare la diferențierea țesuturilor vasculare (Lenoir, 1920; Esau, 1954), structura pețiolului la dicotiledonate și valoarea taxonomică a acestuia (Petit, 1887), simetria de structură a plantelor vasculare (Van Tieghem, 1871), originea și dezvoltarea țesutului colenchimatic (Roland, 1967), sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată, pe baza lucrărilor publicate în a doua jumătate a secolului trecut, Vesque (1885) elaborează o sinteză privind caracterele familiilor gamopetale, luând
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Bot., 17: 252318, (1903), 18: 110 -133,153 175 (1904) 15. COTTHEM V. R. J. VAN, 1970 A classification of stomatal types, Bot. J. Linn. Soc, 63, 3: 235-246 16. DESHPANDE B., D., ASHOK KUMAR, 1968 Seedling anatomy and primary vascular system in some members of Compositae, J. Ind. Bot. Soc, 47, 1 2: 68-78 17. DRURY D., WATSON L, 1965Anatomy and the taxonomic significance of gross vegetative morphology in Senecio, New Phytologist, 64: 307314 18. DUCHAIGNE A., 1954 La sclérification
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
EL-GAZZAR A., WATSON L., WILLIAMS W. T., LANCE G. N., 1968The taxonomy of Salvia: A test of two radically different numerical methods, J. Linn. Soc, London, Bot., 60: 237-250 21. ESAU K., 1936 Ontogeny and structure of collenchyma and of vascular tissues in celery petioles, Hilgardia, 10, 431-476 22. ESAU K., 1954 Primary vascular differentiation in plants, Biol. Rev .,29: 46 -86 23. ESAU K., 1960 Anatomy of seed plants, John Willey and sons, New York, London 24. ESAU K., 1969The Phloem
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Salvia: A test of two radically different numerical methods, J. Linn. Soc, London, Bot., 60: 237-250 21. ESAU K., 1936 Ontogeny and structure of collenchyma and of vascular tissues in celery petioles, Hilgardia, 10, 431-476 22. ESAU K., 1954 Primary vascular differentiation in plants, Biol. Rev .,29: 46 -86 23. ESAU K., 1960 Anatomy of seed plants, John Willey and sons, New York, London 24. ESAU K., 1969The Phloem, In Encyclopedia of plant anatomy, 5, 2, Gebruder Borntraeger, Berlin - Stuttgart 25. FAHN
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
strategii, Ed. Șt. București 60. NETOLITZKY F., 1932 Die Pflanzen Haare. In Handbuch der Pflanzenanatomie, Gebruder Borntraeger, Berlin 61. OLARU M. C, 1975 Lucrări practice de biologie și agricultură, Ed. Did. și Ped. București 62. O'NEILL T., 1961 Primary vascular organisation of Lupinus shoot, Bot. Gaz., 123,1:1-9 63. PAȘCOVSCHI S., 1961 -1962 (1963) Unele particularități în creștere și dezvoltare la Salvia glutinosa L, Acta Bot. Horti. Buc, 1 : 503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mișcarea septului interventriculară; incidența hipocondrul drept (fluid intraperitoneal da/nuă; incidența pelvină (fluid intraperitoneal da/nuă; -incidența pentru aorta abdominală (anevrism aortic prezent da/nuă. Protocolul RUSH4 cu 5 componente identificate prin acronimul HI-MAP, utilizând transductori pentru cord, abdomen și vascular: H (heartă - parasternal ax lung și apical patru camere; I (inferior vena cavaă - subcostal; M (Morison și spleno-renală; A (aortaă - înainte și după arterele renale (4 incidențeă; P (pneumotoraxă - ambele hemitorace anterioare. Protocolul ACES1 evaluează 6 arii de interes: cardiac
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de: ganglioni, slănina moale, aponevroze, tendoane, cartilaje, si de cordoanele vasculare - nervoase mari. Carnea va fi tăiată în bucăți de circa 40 g. Pentru gelificarea conținutului recipientelor se admite un adaos de maximum 3% gelatina alimentară sau maximum 5% sorici sau tendoane peste masă minimă a cărnii prevăzute de standard. Șoriciul
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
măsuță. Vor fi respectate toate măsurile de asepsie și antisepsie; la nivelul brațului respectiv va fi plasată o manșetă de tensiometru; în timpul dezinfecției tegumentului cu alcool iodat, membrul superior va fi menținut ridicat la zenit, diminuând astfel gradul de umplere vasculară, după care manșeta se umflă până la o presiune de circa 250 mm Hg. Prin această metodă, sângerarea în timpul intervenției va fi minimă oferind o bună lumină asupra leziunii și a structurilor anatomice importante. Bineînțeles, dacă intervenția are tendință la prelungire
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
explicând tendința la difuziune a infecției. Interpretarea semnelor locale și generale impune maximă atenție pentru diferențierea de edemul reacțional al infecției altei regiuni a mâinii precum și de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare (vezi 10.1) Datorită tensiunii locale, apar fenomene vasculare evoluând spre apariția de flictene, ulcerații, necroze tegumentare. Tratamentul este conservator până la apariția fluctuenței, cu antibioterapie pe cale parenterală, imobilizare. Apariția puroiului reclamă incizie la nivelul zonei de maximă tensiune, orientată longitudinal și paralelă cu tendoanele și debridarea fundurilor de sac
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
găsește foarte rar la examenul microscopic direct al puroiului, pentru diagnosticul utilizânduse însămânțările pe medii de cultură și/sau inocularea la cobai. Peretele abcesului este alcătuit dintr-un: a. strat intern care este neregulat, cu mici ridicături gălbui și burjoni vasculari formând adevărate funguozități. El este în contact direct cu puroiul abcesului și se pot vedea detritusuri cazeoase aderente încă la perete. Din punct de vedere histologic, este alcătuit din celule necrozate, fibrină și vase de neoformație. Spre deosebire de abcesul cald, leucocitele
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Spre deosebire de abcesul cald, leucocitele polimorfonucleare sunt extrem de rare, dacă nu absente; b. stratul extern este dur, rezistent, presărat cu noduli gălbui-cenușii. Acest strat, nu este bine delimitat de țesuturile vecine, în care trimite prelungiri între mușchi și în lungul axelor vasculare. Histologic, se evidențiază leziuni bacilare proliferative active și foliculi tuberculoși. Prin aglomerarea mai multor foliculi, se formează focare de degenerescență cazeoasă. Această porțiune a peretelui este bogată în bacili Koch. Spre deosebire de abcesul cald, în abcesul rece membrana limitantă nu constituie
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
manifestă prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul poate avea contingențe cu chirurgia. 7.3.3. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunea elementară este reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit din celule plasmatice și limfocite, aspectul său putând fi folicular, amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în cazul sifilisului foliculul are o topografie caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
elementară este reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit din celule plasmatice și limfocite, aspectul său putând fi folicular, amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în cazul sifilisului foliculul are o topografie caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și se caracterizează prin tumefierea celulelor endoteliale și proliferarea celulelor țesutului adventicial, care se amestecă cu celulele infiltratului. Necroza rezultă din degenerescența elementelor celulare din mai mulți foliculi adunați în noduli. Necroza dă naștere
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit din celule plasmatice și limfocite, aspectul său putând fi folicular, amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în cazul sifilisului foliculul are o topografie caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și se caracterizează prin tumefierea celulelor endoteliale și proliferarea celulelor țesutului adventicial, care se amestecă cu celulele infiltratului. Necroza rezultă din degenerescența elementelor celulare din mai mulți foliculi adunați în noduli. Necroza dă naștere unei substanțe
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta de intrare este traumatică sau uneori chirurgicală [12]. Cel mai frecvent afectate sunt extremitățile dar și trunchiul, peretele abdominal și mai ales perineul și organele genitale externe (gangrena scrotală Fournier) [15]. Necroza consecutivă microtrombozelor vasculare afectează atât pielea cât și straturile profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori cu producere de
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
atins în momentul contaminant și menținut în următoarele 24 - 48 ore. După identificarea germenilor care au provocat cel mai frecvent infecții necrozante postoperatorii, au fost propuse scheme standard de utilizare a antibioticelor în diferite tipuri de intervenții [9]: în chirurgia vasculară, pentru stafilococul auriu, stafilococul epidermidis și bacilii gram negativi se administrează 3 doze de Cloxacilin asociat cu Gentamicină, Vancomicină sau Rifampicină; în ortopedie, pentru stafilococul epidermidis și aureus: 1-3 doze de cefalosporină cu spectru antistafilococic, asociată cu Gentamicină; în chirurgia
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]