5,522 matches
-
în Valea Moldovei, 5,5 - 6,0 zecimi. Numărul mediu anual de zile cu cer senin este sub 40, 40, ia iar al celor cu cer acoperit, peste 140. Umezeala relativă a aerului este determinată de relieful montan. Brizele de versanți sunt active mai ales vara și determină în cursul nopții și al dimineții acumularea ceții pe văi, iar în timpul zi zi zilei pe culmile înalte. Briza de noapte coboară sub forma unor pânze subțiri de aer rece, de pe culmile munților
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
limită inferioară 600 - 700 m, în timp ce în Carpații Meridionali, de exemplu, rășinoasele în masiv încep de pe la 1000 - 2000 m. În pădurile de rășinoase predomină molidul (Picea abies și Picea excelsa), alcătuind numeroase și extrem de valoroase molidișuri pure, ca cele de pe versantele de vest ale Giumalăului și de est a ale Rarăului. Molidului i se asociază bradul (Abies a alba), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Larix decidua var. plonica), precum și două specii rare specii rare și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
capitulum humeri) care se articulează cu extremitatea superioară a osului radius - cupușoara radială - și care are o formă sferică orientat anterior; - trohleea humerală (trohlea humeri) în formă de mosor se va articula cu marea cavitate siamoidiană a cubitusului; prezintă două versante: unul extern, mai mic și altul mai mare despărțite de un șanț cu direcție anteroposterioră, oblic de jos în sus și din interior spre exterior; - deasupra condilului humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai deschis. Astraaalul are forma unui cub cu: -față superioară: prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astraaaliană, suprafața nereaulată a colului; trohleea astraaaliană este formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan] cu direcție antero-posterioară, oblic de jos în sus și dinăuntru în afară. Anterior și superior față de trohlee se aăsește foseta coronoidiană. Posterior și superior față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de viață În zone dezavantajoase din punct de vedere fizic și geografic , și care ar avea de suferit În urma unui ipotetic dezastru. Pot fi considerate zone cu vulnerabilitate fizică crescută terenurile inundabile, zonele active din punct de vedere seismic sau versanții munților. 1.5.2 Vulnerabilitatea socială Este reprezentată de acele condiții generate de prezența, În cadrul societății, aunor conflicte și a stării de nesiguranță, fie acestea de natură etnică, socială sau pe fondul discriminării. Acest tip de vulnerabilitate se referă În
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică pe o suprafață de 290,62 ha. Rezervația este situată în nordul Carpaților Orientali, în bazinul superior al văii Moldovei pe pârâul Putna Mare, pe versantul NV al Munților Giumalău și aparține teritorial de comuna Pojorâta, județul Suceava, fiind administrată de Ocolul Silvic Pojorâta. Relieful este format dintr-un versant cu o înclinare medie de 15-35° având expoziție vestică dominantă și o altitudine medie de 1400
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
situată în nordul Carpaților Orientali, în bazinul superior al văii Moldovei pe pârâul Putna Mare, pe versantul NV al Munților Giumalău și aparține teritorial de comuna Pojorâta, județul Suceava, fiind administrată de Ocolul Silvic Pojorâta. Relieful este format dintr-un versant cu o înclinare medie de 15-35° având expoziție vestică dominantă și o altitudine medie de 1400 m, altitudinea maximă fiind de 1680 m și cea minimă de 1230 m. Structura geologică este formată din șisturi cristaline și este cea care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
capsulei Bowman, care, alături de endoteliul capilarelor glomerulare și de membrana bazală glomerulară (MBG), constituie membrana filtrantă glomerulară sau bariera de filtrare. Caracteristică podocitelor este prezența unor prelungiri citoplasmatice digitiforme, numite procese podocitare sau „piciorușe”, ce formează o rețea tridimensională pe versantul urinar al MBG. Această rețea delimitează porii de filtrare a căror suprafață este închisă prin structuri moleculare complexe numite „diafragme”. Diafragmele porilor reprezintă forme specializate de joncțiuni intercelulare, la nivelul lor fiind identificate molecule de adeziune de tipul cadherinelor. Nefrina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
mai larg, astfel încât să permita ocolirea aortei prin suturarea petecului la nivelul inelului valvular, cu precauția de a nu prinde în sutură valvulele aortice. La nivelul septului muscular, pașii trebuie efectuați în grosimea peretelui muscular, dar menținându-se sutura pe versantul drept al septului interventricular pentru a evita interceptarea țesutului de conducere și implicit producerea de tulburări de conducere. Transtricuspidian, se inspectează cavitatea ventriculului drept, se depistează trabeculele musculare responsabile pentru obstrucția tractului de ejectie al VD, inclusiv trabecula septomarginală, care
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
ventriculului stâng, imediat sub valva aortică. Firele separate sunt trecute prin componentele fibroase ale tractului de ejecție al ventriculului stâng dinăuntru în afară și apoi prin banda de Teflon. În mod obișnuit, dilatarea inelului aortic se produce, mai ales către versantul corespunzând sinusului non-coronar. De aceea, gradul cel mai mare de reducere a diametrului anular aortic trebuie să fie realizat în această direcție. Ținta este obținerea unui inel valvular aortic având un diametru cu aproximativ 20% mai mic decât lungimea medie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
poate fi realizată în acest moment pe cale axilară dreaptă. Este de reținut că în mod special cazul în care substratul patologic este o diminuare a rezistenței de origine non-aterosclerotică a aortei și în mod particular în cazul disecției de aortă, versantul aortic al anastomozelor aortă-proteză este bine să fie întărit cu atele de Teflon. Acestea interpun peretele aortic (eventual disecat) între atelă și proteză, întărind și asigurând sutura. Suturile între protezele vasculare trebuie realizate cu fir de polipropilenă monofilament gros, 3
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
riscantă (se poate mobiliza material ateromatos sau trombi) și este bine ca această manevră să fie evitată pe cât posibil. În continuare se realizează anastomoza între proteză și aorta descendentă. Aceasta se realizează cu fir de polipropilenă monofilament 3.0, iar versantul aortic este întărit cu o atelă de Teflon. Anastomozele pot fi realizate și cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon, dar anastomoza cu fir continuu este mai rapidă, iar dacă este realizată cu grijă este sigură. După terminarea acestei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
anastomoza proximală cu fir de polipropilenă monofilament 3.0 (sau 4.0 la pacienț cu țesuturi mai fragile, precum cei cu sindrom Marfan), sutură continuă, într-un singur strat, eventual în dublu strat, utilizând o atelă de Teflon pentru stabilizarea versantului aortic. Unii chirurgi (Crawford, Coselli) recomandă evitarea utilizării atelelor de Teflon în aceste situații. După realizarea anastomozei proximale, clampul aortic poate fi mobilizat mai jos pe aortă, imediat inferior de locul unde ne propunem realizarea anastomozei distale. Anevrismul este apoi
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
sau mai mulți lobi timici se pot dezvolta posterior de trunchiul brahiocefalic în loc să fie dispuși anterior. Timusul stabilește cel mai important raport de la nivelul feței sale laterale cu nervul frenic. În stânga, nervul frenic încrucișează fie fața laterală a timusului, fie versantul său posterior. La dreapta, nervul frenic urmează versantul lateral drept al venei cave superioare și ca atare se găsește posterior, la o oarecare distanță de glandă. Studii anatomo-chirurgicale recente [12], bine detaliate, au arătat că țesutul timic este dispus într-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
posterior de trunchiul brahiocefalic în loc să fie dispuși anterior. Timusul stabilește cel mai important raport de la nivelul feței sale laterale cu nervul frenic. În stânga, nervul frenic încrucișează fie fața laterală a timusului, fie versantul său posterior. La dreapta, nervul frenic urmează versantul lateral drept al venei cave superioare și ca atare se găsește posterior, la o oarecare distanță de glandă. Studii anatomo-chirurgicale recente [12], bine detaliate, au arătat că țesutul timic este dispus într-o multitudine de lobi și lobuli situați atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Imaginația realizează conversiunea ascensională prin care ceea ce apare deasupra sensibilului și sub inteligibil se arată a fi fâșia îngustă a unei liziere invizibile 3 din care accesul se face în ambele direcții, cota înaltă de pe culmea căreia se vede atât versantul manifestărilor materiale cât și cel al nemanifestatului pur spiritual. Ambivalență ambiguă, cum spuneam, căci "E puțin înainte de auroră. Dar aurora/ Nu vine niciodată aici. Poate e un etern amurg/ Și undele acestea cu văluri ușoare să-nsemne ora/ Dintre seară
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să existe decât din clipa în care trezește intuiția cititorului". Intuiția expresivă sau creativă și intuiția impresivă sau receptivă nu se disting decât în afara operei, căci ele sunt operante, fiecare în parte, în domeniul singularității ce le definește, ca doi versanți care nu se întâlnesc, dar alcătuiesc laolaltă întregul unui munte. Opera este câmpul hermeneutic în care întâlnirea lor, niciodată absolută, este totuși posibilă, ca o intrare împreună în experiența de limbaj a ființei poemului. Doar la nivelul acestui limbaj, ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ambele sensuri: pentru înțelegerea albă a cititorului, de la imaginea poetică dată în configurația structurii textuale la imaginea poetală a posibilului semnificabil; pentru intuiția poetului, în sens invers, pe chiar traseul ce definește actul creator. Pe oricare din cei doi versanți am vedea-o, trecerea aceasta este un periplu fără repere reale, fără puncte de sprijin în datele existenței empirice, căci referința la lume este suspendată, înlocuită cu alta, indirectă, cu o indicare metareferențială. "Nu știu dacă în lume există o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Iulian Vesper 3. Poem alcătuit, binar, din "scene" ce se ating în linia mediană, care nu împart însă poemul în două, ci indică, în compoziția lor unitară, calea străbătută de înțelegere până la izvorul imaginii. O cale a imaginii înseși, căci versanții acestui relief, deși sunt dispuși simetric unul față de altul, nu figurează un pisc "imaginar" ridicat în centrul poemului. Dimpotrivă, pe primul versant se coboară pe treptele lumii apuse, ale uitării sensurilor comune, pe când pe al doilea se urcă spre zarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
indică, în compoziția lor unitară, calea străbătută de înțelegere până la izvorul imaginii. O cale a imaginii înseși, căci versanții acestui relief, deși sunt dispuși simetric unul față de altul, nu figurează un pisc "imaginar" ridicat în centrul poemului. Dimpotrivă, pe primul versant se coboară pe treptele lumii apuse, ale uitării sensurilor comune, pe când pe al doilea se urcă spre zarea noilor imagini care țâșnesc din temelia minimului atins. Astfel încât sclipirile dispariției și cele "de peste zări", ale unei neașteptate apariții, creează între ele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vedere imprezentabilul pe care timpul nu-l vede. Nevăzutul zidirii (Zeno Ghițulescu) La nivel formal, poemul Atitudini de Zeno Ghițulescu 76 pune antitetic două ipostaze ale creativității, materială și spirituală. Dar cezura e doar aparentă, întrucât, pe cei doi versanți, înregistrăm o creștere de potențial comparabil, măsurabil în sfera comună a naturii. Neavând principiul mișcării în sine, materia e pasivitatea care rămâne la sine, inanimatul obscur al prefabricatului sau al deja-datului. Totuși, ea e materia prima, temelie a zidirii, căci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din Leuven și McGill Scholar. Din 2003 activează ca profesor în College of Humanities and Social Sciences de la Chang Jung Christian University din Taiwan. A publicat eseurile Etos românesc și sacrificiu (1998) și Al treilea descălecat (2000), volumele de versuri Versantul despietrit (2003) și Bestiarul însemnatelor și neînsemnatelor (1997), precum și articole în reviste culturale ca Arca, Interval sau Contemporanul. O altă serie de eseuri în limba engleză apărute în publicații de specialitate concretizează interesul său pentru geopolitica educației, dialogul intercultural și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îi entuziasma, căci și vocațiile se cer restaurate printr-o mai rafinată repunere în scenă a propriilor ecouri. După câteva schimburi suplimentare, discuția fusese abandonată și un zâmbet ușor încovoiat la margini îi acoperise labirintul complex de posibilități pe toți versanții lui individuali; cu acest gest reflex, echipa se întorsese la armonia ei familiară, păzită apotropaic pe deasupra disensiunilor de curbura fină a surâsurilor cu zeitățile ei tutelare. Numai acele superlative ale solidarității funcționale, care sunt șenilele, răzbesc pe terenurile desfundate. Zalele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]