3,592 matches
-
Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin: Nu am făcut decât să confiscăm, să devastăm și să sfărâmăm...” Georgescu Vig încondeia „Viziuni provinciale - francmasonerie liberală” iar articolul cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga s-a vândut...” cu sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul generalului Averescu inclavat în foiletonul „Impresarul unei legende” („care trebuia să fie eroică” și care se lăți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lacrimi, ziua de astăzi va fi însemnată cu litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar la 17 iunie (29 iunie)1849 Bucovina își lua „rămas bun” de la Mihail Sturza scriindu-i: ...” Mihai Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
răspundere potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere. Scriitorii de astăzi au pentru operele lor tiraje pe care înaintașii noștri n-au îndrăznit a le imagina". Ca în final să-și etaleze plăcerea de a vesti Congresul despre îmbunătățirile aduse legii drepturilor de autor ce favorizau prin plăți consistente și publicarea promptă a lucrărilor autori de opere realist-socialiste. Cuvîntul președintelui de onoare (pe atunci și președinte al Marii Adunări Naționale echivalentul comunist al Parlamentului de astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bună, fără îndoială!". Atenționează că nu are "nimic nici cu evreii, nici cu maghiarii, nici cu alții. Dar, pe atunci, la Securitatea din Botoșani se vorbea idiș și ungurește. La Dorohoi, s-a adăugat și ucraineana. Penitenciarul din Iași era vestit pentru plăcerea comandantului de a vedea deținuții plini de păduchi. Comandantul era evreu și ura lui împotriva noastră sărea în ochi. Românii din Securitate erau de numărat pe degete. Nu înseamnă că erau mai buni! Unul, Miron, un bîlbîit, avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe scara Richter. Un asemenea cutremur a avut loc În 1802; un contemporan notează: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București, și clopotnițele, și alte case Înalte s-au sfărâmat, și clopotnița cea vestită de Înaltă, care era podoabă orașului, cu ceasornic, a căzut și s-a sfărâmat și era atunci mare frică.“ <endnote id="5"/> Au urmat altele, de intensitate comparabilă, În 1838, 1894, 1912... Mai aproape de zilele noastre, cutremurul din noaptea de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
valorilor. Avem Încredere multă În puterea Dvs. de muncă și pricepere. Rugăm pe D-zeu să vă dea sănătate. Vă mulțumim foarte mult pentru vestea și descrierea frumoasă a morții D lui Ciurea. D-na Vodă , care primise telegramă, mă vestise la timp și, după Întoarcere, mi-a povestit și dumneaei cum au decurs lucrurile. Este mai trist pentru D-na Ciurea, care a rămas Încă În viață fără a... doua aripă! Am și fotografia grupului de elevi bătrâni cari l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
timpul Dvs. cu scrisoarea mea, dar a trecut mult timp de când nu am mai cetit rândurile scrise Într-o formă atât de plăcută, cu vești bune, cari mie Îmi fac o deosebită plăcere. Pe la Începutul lui iunie, radio ne-a vestit că la Fălticeni și Suceava s-a comemorat Împlinirea celor 100 (de) ani de la războiul independenței, din 1877. Nu s-a vorbit nimic altceva, nici măcar programu . Nu știu de ce reporterii vizitează rar orașul Fălticeni, care are mai multe obiective decât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a găsi documentele solicitate; scriu documente, pentru că am aflat, din studiu și din cărți, că sunteți un veritabil trezorier pe această linie (rețin trimiterile conform cărora multe materiale se află „În posesia autorului”). Bineînțeles, vă voi telefona la momentul potrivit, vestindu-vă despre descinderea la Suceava, oraș care mi-a devenit, prin dv., atât de drag... Urmăresc „cu sufletul la gură” orice informație, din cărțile trimise, despre Gheorghe Fira; parcă Dumnezeu mi v-a scos În cale și - dacă nu erați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
René Coeckelberghs, ce venea cu oarecare regularitate în România. „Îndrăgostit de cărțile, dar și de personalitatea lui Stancu”, curtând-o cu pasiune și cu mare gravitate pe Gabriela Melinescu, tânără poetă, frumoasă, talentată, redactoare la revista de tineret Luceafărul și „vestită” și ca „marea iubită” a lui Nichita Stănescu, cu care a trăit ani buni - și „fierbinți” - împreună în „cuibul lor”, un apartament în cartierul Drumul Taberei, „obținut” și „înzestrat” de Nichita. (Căsătorit în acea vreme cu Doina Ciurea, care, se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
meu, răsuflă greu; apoi încet încet răsuflarea i se întărea, până ce simții tremurând, domol, suspinul unui plâns înnăbușit, stăpânit. L-au dus învălit într-o pătură în odaia lui. Maiorul nostru a luat, cu destulă greutate, măsurile cuvenite: ca să se vestească familia, să se cheme popa, să se facă la primăria din Șipote, formalitățile legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu colți plini de sânge. Și bocete, și tânguiri, că un vecin i-a ucis cu furca asta iapa, pentru că intrase și rupsese câțiva păpușoi. După accent par Ruși. Se crămăluesc și se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-a arătat să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-a arătat să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor. Am văzut pe un om tare de altfel la clonț, un fel de derbedeu numit Neculai Botez. Când era anul bun, lunea îl apuca jucând cu muierile de după cap. Într-un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să nu observe ai mei jucăria abia făcută și stricată, am ascuns biciul subt un dulap. Și l-am uitat acolo. Bunicul Tincuței, moș Ion Andrușcă, țăran cuminte și trăind tihnit la țară, primește o telegramă de la nepoți. O telegramă vestind un lucru neînsemnat: că mama nepoților (fiica bătrânilor) nu poate veni de sărbătorile de iarnă la țară dintr-o pricină oarecare. Această telegramă vâră o spaimă cumplită în țăranii bătrâni. E prima telegramă pe care o primesc în viața lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de Vasilie-Vodă. Intermediar între membri era prințul litvan Radziwill, bărbatul Mariei, fata cea mai mare a Lupului. Ruxanda era destinată lui Sigismund Racoți, fiul voievodului ardelenesc. La moartea regelui Poloniei, Vasilie trimite pe marele logofăt Gheorghe Ștefan ca să-i dee vestea și ca să-l asigure de sprijin întru dobândirea coroanei polone; și-i făgăduește și pe Ruxanda, pentru Sigismund (Jicmont) fiul cel mai mic al lui Racoți. Și doamna mamă Racoți și nobilii unguri vedeau bine acest plan. Auziseră de fată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oi și capre. Bătrânul a binecuvântat-o, apoi a întrebat-o: Cum te chiamă? Mă chiamă Rița, părinte. Ascultă, Rița, cuvintele mele. Asupra acestor locuri unde oamenii nu mai cunosc omenia și mila, Domnul Dumnezeu își va trimite urgia sa. Vestește-ți părinții și treceți culmea în alte locuri. Însă părinții mei miluitu-te-au, părinte? Nu m-au miluit. Atuncea să rămâie și ei aici, i-a răspuns copila. Și adunându-și cioporul, a plecat cu imamul cel bătrân. Îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a alege pe cele potrivite terenului și climatului de aici. Dintre toate realizările pe care le-a săvârșit omul sovietic în acest colț de lume, Dendraria mi s-a părut cea mai impresionantă și mai vrednică de cercetat. S-a vestit sosirea unui trimis de la Rița care se interesează de vizita noastră anunțată acolo. Uniunea Scriitorilor sovietici dovedește o excepțional de bună organizare a călătoriilor ca aceasta pe care o facem noi. Însoțitoarea noastră, tovarășa Oxana Semionovna, atentă și inteligentă, telefonează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai mei n-au putut nici as-noapte adormi, bântuiți de haucinațiile primejdiilor ce pândeau ieșirea noastră din portul Constanța pe un bric admirabil cu vele semețe (1400 m. ). Dimineața furtunii în perspectivă până la acest aceas 90.30' nu și-a vestit sosirea. Soarele biruitor se înalță spre amiază. Bricul, neclintit, viseză călătorii eroice în rada lucie a portului Constanța. Totuși cred încă în acea furtună, anunțată ca o excepție în zilele calme prevăzute. E cu putință să vie, căci această apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat. Primind scrisori de credință de la Ștefan, regele i-a cerut domnului ca să-l vestească cu 7 luni mai înainte, când vrea să depună omagiul. Relațiile bune cu brașovenii, de unde-și procura arme, ne arată că domnul urma să se împace cu Matei. În urma prinderii și executării lui Petru Aron, nu mai exista nici un motiv
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
goală din creștet și până în tălpi”, cum îl caracterizase Șincai pe Matei se poate să fi contribuit la apropierea dintre rege și domn. Matei a înțeles cât de importantă este fapta lui Ștefan pentru creștinătate, dar și pentru fala sa. Vestindu-i pe principii apuseni despre victoria lui Ștefan, Matei și-o atribuia sieși. Așa se explică de ce, în scrisoarea pe care papa i-o trimitea regelui Ungariei, izbânda lui Ștefan, demnă de laudă, a fost obținută „cu sprijinul supușilor tăi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nearmați și goi”. O scrisoare a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără zăbavă prăzile, am hotărât să ne întoarcem neapărat. Ghiaurul (Ștefan) ajungându-ne din urmă a făcut război crâncen cu noi și ne-a omorât mulți oameni; doi frați de-ai mei și-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am făcut și noi în țara noastră, care e ca și a voastră. Să știți dumneavoastră că domnii și boierii a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început pregătirile pentru război. Pentru a afla care este atitudinea domnului Moldovei față de războiul plănuit, Ioan Albert a trimis doi soli însemnați, pe Creslau de Curosvankij, maestrul de Cuija și pe Nicolae Podlodovskij de Przithijk, castelan de Radom, ca să-i vestească, după cum relatează Wapowski, „despre marea expediție împotriva turcilor și să-l îndemne să ia parte ca aliat la un război pe cât de creștinesc, pe atât de necesar”. Solii trebuiau să-i transmită domnului voința regelui de a recucerii Chilia și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și dacă avea de gând să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât de mari și Ștefan era gata să prindă și el arma împotriva turcilor și să unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit prin durata sa, dar și prin bătăliile care i-au impresionat pe contemporani, dar și pe urmași. Profesorul Mihai Berza, când s-a discutat la Academie în 1975, realizarea unui nou tratat de istorie a românilor, a ținut să recomande
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]