7,219 matches
-
nu acordă atenție, de obicei, gesturilor mâinilor vorbitorului; (b) "subiecții sunt incapabili să ghicească conținutul vorbirii la care se referă gesturile mâinilor", aspect ce susține ideea că acestea nu conțin acces independent la semnificația exprimată prin cuvinte.115 Sintetizând, gesturile vorbitorilor nu sunt produse pentru beneficiul destinatarului; ele sunt un fel de produs secundar al articularii verbale. Pot avea un rol pentru vorbitor, în facilitarea procesului codificării verbale, dar orice funcție comunicativa este accidentala. Enunțurile pe care le rostim, altfel spus
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aspect ce susține ideea că acestea nu conțin acces independent la semnificația exprimată prin cuvinte.115 Sintetizând, gesturile vorbitorilor nu sunt produse pentru beneficiul destinatarului; ele sunt un fel de produs secundar al articularii verbale. Pot avea un rol pentru vorbitor, în facilitarea procesului codificării verbale, dar orice funcție comunicativa este accidentala. Enunțurile pe care le rostim, altfel spus: ceea ce lăsăm disponibil pentru ceilalți a "citi" prezintă o anumita unitate. Sunt mesaje care nu constau din fapte, evenimente, acțiuni produse izolat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nonverbal. Scorurile pentru acuratețea receptării enunțurilor rostite au fost de două ori mai ridicate când prezentarea a fost făcută în combinație cu gesturile, decât când acestea au lipsit 117. Studii asemănătoare 118 au urmărit efectul gesturilor pentru a atrage atenția: vorbitorul explică anumite lucruri, dând exemple dar fără a gesticulă. S-a constatat că receptorul, care privea în altă parte decât pe vorbitor, și-a îndreptat atenția vizuală către acesta, în momentul în care discursul a fost însoțit de gesturi. Faptul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
gesturile, decât când acestea au lipsit 117. Studii asemănătoare 118 au urmărit efectul gesturilor pentru a atrage atenția: vorbitorul explică anumite lucruri, dând exemple dar fără a gesticulă. S-a constatat că receptorul, care privea în altă parte decât pe vorbitor, și-a îndreptat atenția vizuală către acesta, în momentul în care discursul a fost însoțit de gesturi. Faptul că oamenii transmit mesaje despre ei prin limbajul trupului, dar nu în maniera declarativa, ca parte a unui discurs ridică semne de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
limbajul trupului, dar nu în maniera declarativa, ca parte a unui discurs ridică semne de întrebare în legătură cu valențele de care dispune nonverbalul. Din nou, cercetarea identifica răspunsuri. Feyereisen și colaboratorii 119 au concluzionat, prin intermediul studiului lor, ca gesturile produse de vorbitori conțin informație semantica, chiar dacă aceasta este de natură foarte generală. În aceeași arie de abordare se înscrie și studiul lui Krauss și colaboratorii, din 1991, în care se afirma: " Luate împreună, rezultatele sunt consistente cu ideea că gesturile conțin informație
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
împreună, rezultatele sunt consistente cu ideea că gesturile conțin informație se-mantică referitoare la conținutul semantic al vorbirii pe care ele o acompaniază"..."Este clar că gesturile nu comunica la fel de articulat că vorbirea... dar ele conțin ceva informație"120. Un vorbitor poate utiliza gestul pentru a indica formă, mărimea sau localizarea relativă a ceva, în timp ce folosește cuvintele pentru a o numi. Faptul că oamenii obțin informații din gesturi, când ele însoțesc vorbirea, pe masura ce se integrează informației rostite a fost demonstrat prin intermediul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de alcool, chiulitul de la scoala sau nerespectarea orei de întoarcere acasă"151. S-a constatat că gesturile apar odată cu vorbirea, ca parte integrală a efortului comunicativ al individului. În acest sens, o parte a specialiștilor 152 consideră că gesturile asista vorbitorul în procesul de accesare a cuvintelor. De fapt, vorbitorul folosește un gest pentru a descoperi cuvântul pe care îl caută.153 Când mișcarea stânga-dreapta a capului, prin care se exprimă (de obicei) negația este făcută frecvent, într-o variabilă continuă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
întoarcere acasă"151. S-a constatat că gesturile apar odată cu vorbirea, ca parte integrală a efortului comunicativ al individului. În acest sens, o parte a specialiștilor 152 consideră că gesturile asista vorbitorul în procesul de accesare a cuvintelor. De fapt, vorbitorul folosește un gest pentru a descoperi cuvântul pe care îl caută.153 Când mișcarea stânga-dreapta a capului, prin care se exprimă (de obicei) negația este făcută frecvent, într-o variabilă continuă, pare a fi un semn de prietenie.154 Există
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apar mai des în momentele în care fluxul vorbirii este întrerupt de ezitări, reveniri, "ah-uri"și alte neîndemânări 157. Noninfluențele sunt mult mai frecvente decât realizăm, din moment ce ascultătorul le editează atât de plăcut, pe masura ce încearcă să urmărească ce spune vorbitorul. Când aceste mișcări sunt tratate că informație, numărându-le de-a lungul unor perioade mai îndelungate, ele dobândesc un alt sens, mai putin specific. O persoană care gesticulează mult poate fi considerată fie ca având un background mediteranean, renumit pentru
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în limbajul trupului 159 (Duncan, 1972). Acestea nu produc ele însele un discurs, ci, mai curând, contribuie la un mai amplu sistem de interactiune socială. Dar nu toate semnele nonverbale sunt parte integrantă a semnificației mesajului.Unele reflectă background-ul vorbitorului, schimbări ale dispoziției sale atitudinile și sentimentele față de persoana căreia i se adresează sau chiar adoptarea cognitivă a deciziei. Această categorie de semne nonverbale se înscrie registrului paralingvistic: unele sunt acustice prin natura lor, altele implică particularitățile vocale, precum vocea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în grupuri de cuvinte, marcate de caracteristici paralingvistice. Organizarea acestor unități este condiționată de reguli sintactice sau gramaticale. Informația paralingvistică este foarte diferită de informația accidentala nonverbală, în sensul în care aceasta ne permite să știm, potential, mai multe decât vorbitorul însuși, despre intențiile sale: a) vorbitorul privește spre ascultător, schimbându-și direcția privirii (și pe cea a capului, a privirii); b) vorbitorul introduce marcatori kinezici pentru a indica la cine se referă, pentru a evidenția o problemă sau alta, sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
caracteristici paralingvistice. Organizarea acestor unități este condiționată de reguli sintactice sau gramaticale. Informația paralingvistică este foarte diferită de informația accidentala nonverbală, în sensul în care aceasta ne permite să știm, potential, mai multe decât vorbitorul însuși, despre intențiile sale: a) vorbitorul privește spre ascultător, schimbându-și direcția privirii (și pe cea a capului, a privirii); b) vorbitorul introduce marcatori kinezici pentru a indica la cine se referă, pentru a evidenția o problemă sau alta, sau orice altceva; c) în fine, vorbitorul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diferită de informația accidentala nonverbală, în sensul în care aceasta ne permite să știm, potential, mai multe decât vorbitorul însuși, despre intențiile sale: a) vorbitorul privește spre ascultător, schimbându-și direcția privirii (și pe cea a capului, a privirii); b) vorbitorul introduce marcatori kinezici pentru a indica la cine se referă, pentru a evidenția o problemă sau alta, sau orice altceva; c) în fine, vorbitorul inițiază aleatoriu gesticulările. Toate acestea sunt legate la structura ritmului vorbirii, adică la registrul paralingvistic. Chiar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vorbitorul privește spre ascultător, schimbându-și direcția privirii (și pe cea a capului, a privirii); b) vorbitorul introduce marcatori kinezici pentru a indica la cine se referă, pentru a evidenția o problemă sau alta, sau orice altceva; c) în fine, vorbitorul inițiază aleatoriu gesticulările. Toate acestea sunt legate la structura ritmului vorbirii, adică la registrul paralingvistic. Chiar și mișcările mai ample, precum schimbările posturii par a fi relaționate cu unități specifice ale vorbirii, precum schimbarea subiectului, începutul sau sfârșitul exprimării ș.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
paralingvistic. Chiar și mișcările mai ample, precum schimbările posturii par a fi relaționate cu unități specifice ale vorbirii, precum schimbarea subiectului, începutul sau sfârșitul exprimării ș.a.m.d. Aceste unități de vorbire, în schimb, sunt relaționate cu modul în care vorbitorul își organizează gândurile, transpu-nându-le în cuvinte. Dacă ne gândim la piciorul cuiva în timpul unei situații conversaționale, vom spune că este nonverbal prin faptul că nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de la partenerul de conversație, (re)privin-du-l apoi spre sfârșitul unităților ritmice de vorbire, ca și cum ar căuta un feedback de tipul m-da sau o miscare stânga-dreapta a capului, care să-l conțină 178. Referitor la intervalul de timp alocat de vorbitor, conversația este asociată cu câteva variabile: femeile privesc mai mult decât bărbații, oamenii atrași unul de celălalt se privesc mai mult, extravertiții privesc mai mult decat introvertiții și așa mai departe 179. Fixarea cu privirea este un stimul supărător, posibil
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nici un fel de alte semnale nu vor putea diferenția între aceste emoții pozitive. Poate va fi descoperit un semnal vocal distinct"191. Așa cum sugerează Wiener și colaboratorii 192, comportamentele vizuale pot fi considerate că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Poate va fi descoperit un semnal vocal distinct"191. Așa cum sugerează Wiener și colaboratorii 192, comportamentele vizuale pot fi considerate că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea trăirilor sale este atat de mare, încât îi creează o anumita stângăcie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
provine de la un singur șef: șeful partidului din 1965, șeful statului, președinte din 1974, având misiunea să educe, să mobilizeze, să pedepsească, dacă este necesar. Discursul lui Ceaușescu la cel de-al XIV-lea Congres este un discurs-fluviu, foarte construit. Vorbitorul este ovaționat din sfert în sfert de oră aproximativ de tovarășii disciplinați care scandează: "Ceaușescu comunism", "Ceaușescu eroism, România comunism". Aceștia sunt numeroși, nu foarte tineri, femei, reprezentanți ai minorităților. Sunt din București sau din provincie. Sunt îmbrăcați în costume
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
șirul acestor dezbateri a continuat cu cele organizate în 1968 după invadarea Cehoslovaciei de trupele Tratatului de la Varșovia sau cu cele, periodice, pe probleme de politică externă. Scenariul acestor întruniri prevedea un auditoriu relativ bine informat și cel puțin un vorbitor coborât din cele mai înalte sfere ale conducerii de partid, al cărui rol esențial era acela de a încălca cu mare ingeniozitate și prudență tabu-urile. El dezvăluia participanților fața nevăzută a lucrurilor: secretele procesului Pătrășcanu, arcanele relațiilor cu URSS
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
împarte timpul de discurs și cel care îl poate face pe interlocutor să aibă încredere sau nu în discursul său, prin gesturile aprobatoare sau lipsite de răbdare și interes pe care le face, cănd respectivul invitat vorbește. Este evident că vorbitorii unui platou nu sunt toți egali, pentru că există profesioniști ai discursului și amatori ai acestuia. Iar pentru a înțelege importanța discursului unui om obișnuit, trebuie să-i acorzi asistență, trebuie să te pui în serviciul său și să-l ajuți
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
pentru a înțelege importanța discursului unui om obișnuit, trebuie să-i acorzi asistență, trebuie să te pui în serviciul său și să-l ajuți să-și transmită esența discursului. Ori exact acest lucru, prezentatorii nu-l fac. În loc să ofere șansa vorbitorului să-și exprime opinia la momentul oportun, aceștia iau cuvăntul și î-l dau atunci cănd respectivul nu se mai așteaptă, astfel bulversănd-l. Deci, în final, ceea ce putem spune despre televiziune, e faptul că are și efecte pozitive și efecte
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
și pe noi, pe noi toți. Iisus ne primește lângă El și ne poruncește să stăm treji, să-l însoțim în rugăciune, să avem bucuria de a-l însoți. Și noi, ce facem? Adormim în nepăsarea noastră, în durerile noastre vorbitoare de neputințele noastre, în oboseala noastră care ne desparte de Hristos. A te bucura înseamnă a fi treaz, așa că măria ta să faci ca și tatăl măriei tale, să faci ca soața răposată să-ți însenineze fruntea, nu să-ți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Este memorabil? a. prin cuvinte, metafore, comparații etc.? b. prin folosirea dispozitivelor vizuale? 4. Este clar? a. atât din punct de vedere denotativ, cât și conotativ? b. din punct de vedere grafic? 5. Este credibil? a. audiență are încredere în vorbitor? b. vine mesajul din partea unui expert? Pe lângă aceste întrebări care vizează calitatea mesajului, consilierul trebuie să-și fixeze obiectivele pe care dorește să le atingă prin diseminarea mesajului. Așa cum vom vedea, acestea reprezintă, de fapt, posibile grade de realizare a
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
si le construiesc, pornind de la cele însușite de la adult. (Slama-Cazacu T,.1980). Cuvintele sunt ca niște tăciuni care mocnesc pe vatră, în cenușă. Ca să se aprindă, au nevoie de tensiunea noastră spirituală, de respirația noastră, de inima și plămânii unui vorbitor care, rostindu-le, le imprimă propria lui personalitate. Cuvintele sunt ca niște tăciuni care mocnesc pe vatră, în cenușă. Ca să se aprindă, au nevoie de tensiunea noastră spirituală, de respirația noastră, de inima și plămânii unui vorbitor care, rostindu-le
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]