3,815 matches
-
a se împlini, totuși, fiindcă s-au publicat întru aceasta multe desertații, ni rezervăm și noi dritul de a încunoștiința sistema noastră în acest obiect [= propriul sistem ortografic cu litere latine]. Iar amu de plăcere ni este a împlini cererea vrednicului campion al cauzei filologhice, împărtășind abonaților noștri coala I a Curierului de ambe sexe, cu îndemnare a favori lucrările literare a autorului“ (Literile și slovele, în Albina românească, 1844, nr. 96). Atitudinea colegială a redactorului gazetei ieșene se cuvine desigur
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Umbra lui Mircea, Alexandru Lăpușneanul... În proza Balta-Albă a lui V. Alecsandri, narând peripețiile unui pictor francez sosit la noi în 1847, un tânăr moldovean îi înfățișează oaspetelui resursele inspiratoare ale peisajului autohton: „Iată, domnule, zicea el, o lume nouă, vrednică de a deștepta închipuirea d-tale de artist. [...] Iată o lume ce în ochii d-tale pare a fi sălbatică, dar care are soiul ei de civilizație deosebită. Aici ne găsim în împărăția contrasturilor celor mai originale; aici luxul și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-l vizitaseră niciodată. Adoptarea, până la un punct, a opticii străinului devine, la Alecsandri, explicită: „Ori și din care parte vine străinul la Iași, vie despre Dunărea, despre Prut sau despre Siret, i se înfățișează de departe o panoramă măreață și vrednică de a trage toată a lui luare-aminte“ (Iașii în 1844). Procedeul ne permite să observăm că mai toată proza de moravuri a vremii este, în esență, o proză „de călătorie“: produsul unor tineri cultivați, întorși recent din străinătate, cu ochiul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Lăzăreanu publica articolul "Intelectualul timpurilor noi", în care arăta că intelectualii pot răsări din rândul țăranilor și ai micilor burghezi, dând exemple: "Maxim Gorki, Robert Burns, poetul țăranilor din Scoția, Taras Șevcenko, poetul iobagilor ucraineni. În România, am avut talente vrednice de laudă, cum au fost prozatorul Arghir Parua sau poetul Th. Neculuță, amândoi cizmari. [...] Scriitori ca Henri Barbusse și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Rite de Mariage Sacre Dumuzi-Inanna", pp. 124 sq. În lipsa vreunei indicații speciale, cităm traducerile lui Kramer publicate în acest articol. care devine astfel suveranul cetății. Inanna își proclamă cu glas înalt pasiunea și fericirea: Pășesc în bucurie! Domnul meu este vrednic de sânul sacru!". Și totuși ea presimte destinul tragic care îl așteaptă pe soțul său: "O, iubitule, bărbatul inimii mele. Te-am târât spre o soartă funestă. Gura ta mi-a atins gura, capul tău mi-a apăsat buzele, de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
secolul al Xl-lea, sacrificiul lui Othin era reactualizat la Uppsala 5 în timpul sacrificiului, un preot recită: "Fie ca brahmanul să se poată naște în sfințenie! Prințul sa se poată naște în toată maiestatea sa, să se nască eroul, arcașul, războinicul, vrednic în trasul la țintă, cu care de luptă invincibile. Să se nască vaca lăptoasă, taurul voinic, calul sprinten, muierea roditoare de copii, soldatul învingător, tânărul elocvent! Acestui om care îndeplinește sacrificiul să i se nască copil erou! Parjanya să ne
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
iscă din sud și dăenă mortului apare "sub forma unei frumoase fecioare, iradiind, cu brațe albe, viguroasă, cu mândră înfățișare, dreaptă, mare, cu sânii săltați. Având cincisprezece ani" (Hădoxt Nask, 9). Revelându-i mortului adevărata sa identitate, dăenă adaugă: "Eram vrednică de iubit, tu m-ai făcut și mai plăcută prin gândurile tale bune, cuvintele tale bune, faptele tale bune, religia ta bună; frumoasă fiind, tu m-ai făcut și mai frumoasă; demnă de dorit, tu m-ai făcut și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de nord o zmeoaică îngrozitoare și ajunge în lăcașul Beznelor fără început, unde Angra Mainyu ordonă să i se dea venin (ibid., 20-35). Să reținem trăsăturile caracteristice: 1) sufletul își întâlnește dăenă, adică Șinele propriu 60, care îi preexista ("Eram vrednică de iubit"), dar care este în același timp rezultatul activității sale religioase pe pământ ("tu m-ai făcut și mai vrednică de dragoste."); 2) dăenă se înfățișează într-o formă feminină arhetipală, continuând să-și păstreze o aparență concretă; 3
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ibid., 20-35). Să reținem trăsăturile caracteristice: 1) sufletul își întâlnește dăenă, adică Șinele propriu 60, care îi preexista ("Eram vrednică de iubit"), dar care este în același timp rezultatul activității sale religioase pe pământ ("tu m-ai făcut și mai vrednică de dragoste."); 2) dăenă se înfățișează într-o formă feminină arhetipală, continuând să-și păstreze o aparență concretă; 3) e vorba, desigur, de o concepție indo-iraniana, întrucât ea se regăsește în Kăușitakl-Upanisad, I, 3-6: sufletul celui care se angajează pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
El spune despre cititorii săi: Pentru acești domni care sunt în mare parte persoane zeloase dar cu minți mai puțin luminate, este în același timp un lucru caritabil și necesar să le ofer ceva. Dar foaia mea se adresează domnilor vrednici și amabili ai Commonwealth-ului, cărora le voi arăta ce să gândească: acesta este scopul meu" (Bickerstaff, 1). De aceea, schițele sale ilustrează de obicei o morală. De exemplu, în primul număr apare o schiță despre un tânăr care suferă de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înfiați sau găzduiți pentru hrană sau creștere, primind ceea ce astăzi am putea numi asistență maternală, numai cu acordul Comisiei Epitropicești. Persoanele cărora le erau încredințați copiii orfani de Obșteasca Epitropie erau obligați să ajute copilul respectiv să ajungă "cinstit și vrednic" și să le dea "creștere după a lor stare", ceea ce însemna hrană, îmbrăcăminte, "căutare de boală" și educație. Persoanele sau familiile cărora li se încredințau acești copii primeau bani de la Cutia Milelor, iar Comisia păstra inventarierea și supraveghea administrarea averii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dumnezeieștii Scripturi, urmând spusele ei; să ne străduim să punem în sufletele noastre învățăturile cele sănătoase și, odată cu acestea, să ducem și viață curată, pentru ca și viața să dea mărturie de dogmele noastre, dar și dogmele să ne arate viața vrednică de credință. Nu avem niciun folos dacă dogmele ne sunt drepte, dar viața stricată; și iarăși, nici nu putem câștiga ceva de folos pentru mântuirea noastră dacă avem viață curată, dar nu ținem seama de dogme. Se cuvine dar să
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
topesc încetul cu încetul îndesându-se unele în altele... Ce pedeapsă merită acel monstru care trece cu vederea, fără pic de milă, un astfel de corp? Acela pe care nu-l mișcă atâta mizerie, de ce fel de chinuri nu este vrednic? Există oare o altă cruzime mai mare? Oare poate fi socotit un astfel de om altfel decât în rândul fiarelor sălbatice, dacă nu chiar ca un blestemat ucigaș de oameni? Căci, oricine poate face bine și din lăcomie nu ajută
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mergeau, că nu aveau inhibiții, iar psihoterapia cu gemete profesioniste îi mai învârtoșa un pic ego-ul molatec. Dar plozi? Cu care dracu' să facă plozi? Însă, după cum știm din poveste, bunul Dumnezeu nu-i părăsește niciodată la greu pe cei vrednici, pe care doar îi încearcă, așa, ca să ne fie nouă, oamenii sărmani, de îndrumare, de model. Așa și acum. Din cețurile unei speluci din Snagov, prin fumul acru și bolboroseală icnită, și-a făcut deodată apariția EA. Flacără fragedă, șerpuind
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o moșie în sens de țară, moștenită de la strămoșii săi, boierii alegând la nivel de moșiețară-stat pe cel care era „os domnesc”, vrednic să conducă moșia mai departe . Fiind stăpân absolut, din mila lui Dumnezeu, având toate atributele basileului bizantin și ale principilor apuseni, fiind înzestrat cu dominum eminens, domnul dădea credincioșilor săi - erau numiți toți slugi (slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după scrisorile cuprinsă în anafora că au stăpânit moșia aciastă atâția ani și din vreme strămoșilor lor s-au hrănit pe dânsa, după firescul cuvânt acești locuitori au dreptățile răscumpărăriiă. Iar când din împotrivă numiții locuitori vor dovedi cu acte vrednici de credință scrisori și domnești hrisoave că aciastă moșie era dreaptă a lor strămoșească avere, neîntemeindu-se numai asupra cuvântului curăturii și a delnițelor și a stăpânirii care au avut-o ei de atâția ani, atunci prin giudecată vor avea dreptate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lucrau în servicii care implică relații cu România 754. Tot despre primul contact cu Finlanda scrie și Florian Vlădica în articolul Rememorări. A fost foarte impresionat de această țară, de cultura și de poporul ei pe care îl consideră "înțelept, vrednic și generos"755. Nu îl uită pe profesorul Lauri Lindgren care a reprezentat un real sprijin pe tot parcursul șederii sale la Turku. În timpul cât a stat aici a încercat să ducă mai departe proiecte ale predecesorilor săi, cum ar
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
chip de idol (Vlahuță n.n.), ci o angrenare, o îmbucare vie și caldă a unuia în celălalt; o taină și un înțeles ca la o lojă de frăție ocultă. Fiecare din cei ce pătrundeau aducea apoi pe cine credea mai vrednic și totuși casa era deschisă tuturor deopotrivă. Se citea, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului: ce putem face pentru țara care trecea prin vâltoare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
zău, n-am avut ce vă scrie. Nu era nimic nou să vă anunț că am sosit la București și nici ceva neașteptat să vă povestesc greutățile începutului...descălecătoarei. Dar am așteptat doar s-o întâmpla ceva mai deosebit și vrednic să vi-l împărtășesc și era cât pe aci să fac o ispravă săptămâna asta: puțin a lipsit și nădejdea nu e de tot pierdută să obțin pentru Florile dalbe un ajutor ca să apară înainte cu condiția să o trimitem
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
se hotărască a face ceva pentru soldații de pe front lipsiți de cărți. Altă ispravă este că azi am deschis la ziarul Dacia, sub auspiciile maestrului Vlahuță, o nouă expoziție de pictură a lui Constantinescu cu un succes moral și material vrednic de talentul lui (din prima zi vânzare de 6.000 lei). Încolo, nimic, n-am putut urni nici una din pietrele ce-mi stau în cale, n-am văzut încă pe D-l Mehedinți, nici pe Tăzlăuanu, n-am făcut nici un
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Umbra, este entuziasmat și a plecat chiar azi la Sinaia, la Prodan, să-i ducă vestea unui mare succes (zice el) al stagiunii ce se deschide: Demiurgul. Am citit-o de asemenea lui Rebreanu, care a găsit-o interesantă și vrednică de scenă”. La 5 iulie 1937 îi scrie aceluiași: „Iubite Nicule, cum vezi mă lupt să mă țin de făgăduială și îți trimit a 7-a bucată din cele 20 făgăduite. Am rupt ieri duminică din gura lăcomiei întreaga dimineață
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
într-o vineri, s-a isprăvit cu mine." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Ei, moșule, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele mele? Ce să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta! Ba să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-n mână, că doar și eu eram oleacă de fecior de negustor." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a scris către frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]