3,365 matches
-
Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
-ți cum e să-ți petreci acea jumătate din viață avînd drept șef un manipulator ignorant, josnic, nepoliticos, egoist, gălăgios, nesuferit, iritant, incompetent, incoerent, penibil, pus pe harță, plin de sine, nehotărît, mizerabil, urît mirositor, meschin, sexist, laș, răzbunător, nerecunoscător, vulgar, care își asumă meritele altora. Iar acestea sînt de fapt părțile lui bune. îhh! îhh! în caz că ești unul din ghinioniștii care au nefericirea de a lucra în subordinea vreunuia dintre acești șefi dificili, poate te vei simți mai bine dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XI-A CAPITOLUL FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE Testul nr. 55 Rezolvă cerințele de mai jos: 1. Limba română își are originea în: a) latina clasică; b) latina vulgară; c) limba slavă. (1 p.) 2. Enumeră patru limbi actuale care fac parte din familia limbilor romanice (1 p.) 3. La baza limbii române actuale stă dialectul: a) aromân; b) meglenoromân; c) dacoromân. 4. Retragerea aureliană a avut loc în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pe deplin sloganul folosit pentru una dintre colecțiile Barbie în anii '90: Noi fetele putem face orice, nu-i așa, Barbie?". Dar, spre deosebire de Barbie, care este iconul femeii superficiale, drăguță, deși imposibilă anatomic, Madonna creează imaginea unei femei ca-meleonice, fundamental vulgare și uneori agresive. Replică a păpușii Barbie, cronologic vorbind, Madonna își propune să dovedească faptul că trupul femeii și sinele ei sunt maleabile, ca și cum ar fi făcute din plastic, putând fi modelate după bunul-plac al oricui. Nu numai aspectul fizic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
identificate ca fiind americane și exportate ca atare. Kroes susține că ,,americanii nu numai că au dislocat sintaxa culturală europeană, dar au modificat și semantica culturală a Europei. Ori de câte ori europenii râdeau de entuziasmul american față de ceea ce europenii considerau că este vulgar și de proastă calitate, reacția acestora izvora din ignoranță. Ei cântăreau estetica americană după standarde europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru proiectele sociale cele mai îndrăznețe. Pozitivismul și intuiționismul au ignorat rolul proceselor lingvistice și semiotice; dar limbajul în bogata sa polivalență nu este un dat, ci un material prelucrabil (de fapt procesor și procesat) situat între stupid și elevat, vulgar și adînc spiritualizat, poetic și științific etc. Față de alternativa lui Marx, "Filosofii nu au făcut decît să interpreteze lumea, important este însă a o schimba", opțiunea pragmatică actuală înseamnă tocmai accentuarea travaliului interpretativ (al semnelor lumii) în vederea schimbării. Parafrazîndu-l pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin excelență și reprezintă doar o mică parte a vechii astrologii. Cea de-a doua a rezistat și s-a impus ca urmare a cenzurii imaginarului colectiv începute
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și insectelor Toate aceste animale sunt inferioare păsărilor din punctul de vedere al valorii actului divinatoriu, iar prezicătorul nu dispune de reguli clare în privința divinației cu ajutorul lor. Ea este mai degrabă o formă vulgară de divinație, bazată pe prezența acestor animale în diverse legende, precum și pe contactul lor cu zonele neștiute, ascunse și inaccesibile ale pământului. T. Simion, în revista "Șezătoarea", prezintă semnificația pe care o au unele gesturi ale pisicii (mieunatul continuu, "spurcarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au apărut și scrieri în acest sens. B.P. Hasdeu a scris despre spiritism în Sic Cogito 102. El a tratat însă acel spiritism ca o formă de cunoaștere intermediată de spirite și nu s-a oprit asupra formelor grosiere și vulgare de invocare a spiritelor, acolo unde șarlatania găsea suficient loc de manevră. În spațiul tradițional astfel de "convorbiri" cu spiritele celor trecuți în lumea de dincolo erau privite cu reținere, chiar cu îngrijorare. În realitate, divinația necromantică "era o rezultantă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adresezi unui public curios, care vrea să știe mai multe, să înțeleagă de ce există această pendulare între magie și religie. Textul lui Dan Ciachir nu ne ajută deloc să înțelegem opțiunile contemporane din Franța și Italia pentru formele dezavuate și vulgare ale magiei și divinației. 7.3.2. Justificare reciprocă Lucrările parcurse în vederea realizării acestui studiu ne îndreptățesc să afirmăm că, în mod cu totul neașteptat, există reprezentanți ai științei care încearcă o apropiere între magie și știință. Mulți dintre ei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din urmă, expresia unor credințe și a unei mentalități colective care domină anumite arii spațio-temporale. În atenția prezicătorilor au intrat și animalele. Divinația care avea ca obiect de studiu animalele era considerată de către vechii greci o formă inferioară și chiar vulgară. Cele mai utilizate erau animalele sacrificiale (în special capre, berbeci, miei, porci). Se analiza comportamentul animalului dinaintea sacrificiului, dar și după (de exemplu, partea în care cade animalul sacrificat). La noi, la sate, încă se mai practică prezicerea vremii după
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginea lumii în care evoluează personajele. - Particularitățile de limbaj și de stil constau în utilizarea unor termeni abstracți din sfera psihologiei, frecvența mare a monologului interior sau redarea reflecțiilor eroului în stil indirect/indirect liber. Romanul (fr. roman - limba populară/vulgară vorbită în Evul Mediu timpuriu în Franța), cea mai amplă specie a genului epic, este o narațiune în proză, cu acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri, cu intrigă complicată, cu personaje nume roase. Subiectul însumează două sau mai multe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de culoare. Așa suntem făcuți, Dumnezeu să ne ierte.” La numeroasele articole de specialitate publicate de-a lungul anilor se adaugă o foarte bogată activitate de traducător : din greaca veche (Platon, Plutarh, Longos), din Vechiul Testament, din latina medievală (Dante, De vulgari eloquentia, Epistulae, Eclogae), din italiană (Massimo Bontempelli, Emilio Cecchi, Adriano Tilgher), din franceză (Marguerite Yourcenar, Georges Dumézil, Emil Cioran, Georges Duby), din engleză (Virginia Woolf, T. S. Eliot, Frances A. Yates). SCRIERI: Norii, București, 1979; ed. București, 1996; Epos și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
zdruncinându-se din temelii. Nu avea locuință, avea un fiu, pe care îl înscrie în școala militară pe baza unui Act de pauperitate, și pentru a se descurca financiar își deschide un debit de tutun. Clerul consideră această atitudine drept vulgară și exagerată și o condamnă ca pe o răzvrătire, neluându-se act de nici o îndreptare. Canoanele sinodale precizau însă că nu este obligatorie, nici măcar recomandată purtarea pletelor lungi, însă Consistoriul nu lua în calcul o absolvire a greșelilor care nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
limite cronologice, ca în povești, durând trei zile și trei nopți. 14 Către NICOLAE GANE p. 195, r. 17 19 : „numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă și ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur” zicere, oarecum vulgară, ce subliniază umilința și consecințele ei în rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6 : „respectuos vă felicitez de ziua numelui” buna creștere implică manifestarea respectului și recunoștinței dezinteresate, transmiterea bonomă a urărilor în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
proces de evoluție. Visul este o mărturie a progresului celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâia» care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent A visa propriii copii e ceva foarte frecvent și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și nu a mai aplicat-o decât în mod mecanic; și atunci, dacă memoria îi joacă feste, i se poate întâmpla s-o aplice exact pe dos. Și uite așa se poate întâmpla, ca să luăm un exemplu simplu și aproape vulgar, ca uneori să facem greșeli de calcul pentru că am uitat tabla înmulțirii. Din acest punct de vedere, aptitudinea specială pentru matematică nu s-ar datora decât unei memorii foarte sigure, sau poate unei puteri de concentrare ieșite din comun. Ar
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
etalează maniere, un mod de viață, de exprimare etc. împrumutate fără discernămînt dintr-un alt mediu care i se pare mai distins, mai original, mai la modă decît al său; trivial 1. comun, de rînd, obișnuit; 2. de prost gust, vulgar, grosolan; 3. obscen, indecent; trivialitate 1. caracterul a ceea ce este comun, de rînd, obișnuit; 2. lipsă de gust, vulgaritate; 3. lipsă de pudoare (în vorbe sau în fapte), necuviință, obscenitate. Încă din 1907 (Din psihologia poporului român), D. Drăghicescu observa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
însă, aluviunile zis balcanice îl exasperează, fiind percepute ca atentate la noblețea nației: "Am scris de nenumărate ori și aici și aiurea că nenorocirea cea mai mare a țării noastre e spiritul acesta de pehlivănie, de operetă, scepticismul glumeț și vulgar cu care se profanează cele mai serioase, adînci și tragice inițiative. Ne-am ridicat de atîtea ori contra fanariotismului subtil ori șiret, contra ipocriziei orientale care ne roade ce e mai curat și mai nobil în nația aceasta" (Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o "vulgaritate de altminteri colorată". Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic", Eugen Ionescu le categorisește printre "cele mai josnice din literatura universală"; pentru Călinescu, "femeile sunt fără interes, mai degrabă vulgare" iar pentru P. Constantinescu "vulgare, ipocrite și egoiste"; o pată de culoare pitoresc-balcanică o reprezintă Lache și Mache cuplu paronimic și siamez, precum și celebrul Mitică parizianul nostru oriental! Pompiliu Constantinescu are meritul de a fi intuit sensul adevărat al acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic", Eugen Ionescu le categorisește printre "cele mai josnice din literatura universală"; pentru Călinescu, "femeile sunt fără interes, mai degrabă vulgare" iar pentru P. Constantinescu "vulgare, ipocrite și egoiste"; o pată de culoare pitoresc-balcanică o reprezintă Lache și Mache cuplu paronimic și siamez, precum și celebrul Mitică parizianul nostru oriental! Pompiliu Constantinescu are meritul de a fi intuit sensul adevărat al acestei trivialități, sensul etimologic care se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
operele lor principale, unul exprimă în ordinea socială nașterea înainte de vreme a burgheziei naționale, iar celălalt destrămarea prin viciu a unei vechi aristocrații mai mult neromânești", Pantazi și Pașadia fiind "desfrînați fără trivialitate și nesățioși la spurcăciune fără a fi vulgari", măsura degradării lor rămînînd seniorială iar dezastrul măreț; în sinteză, I. L. Caragiale este încadrat în obiectiv, schematic, tipizant, clasic iar Mateiu în liric, rămuros, excepționist-romantic. Revenind la aspectele biografice, P. Constantinescu află aici o explicație a orgoliului matein tradus în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îndatorată unor experiențe infantile traumatizante. Lovinescu are însă meritul de a-și fi corijat prima percepție, recunoscînd că în comedii "trăinicia, durata nu stă, așadar, în materie, ci în tratarea ei [...]. Caragiale a dat o expresie de artă unică, materialului vulgar și trecător" și reconfirmînd intuiția lui Ionescu Gion exprimată în ziarul Românul (1884): "O scrisoare pierdută începe pentru teatrul român un alt succes care va întrece poate pe acela al lui Hamlet. Visătorul de la Elseneur și d. Zaharia Trahanache vor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
reduce la fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita la simboliști. La naturaliști, mitul Muzei și al inspirației este demitizat prin tratarea grotesca a cuplurilor de artiști cu femei care nu-i înțeleg și mărturisește despre o profundă neînțelegere între sexe. Femeia, incarnare a Naturii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]