3,844 matches
-
câteva cărți cu Locurile Sfinte și cu Sfinții Români care au viețuit prin peșteri și mănăstiri din Țara Sfântă. Aceste cărți primite de acolo sunt unice, nu se găsesc și la noi. Sunt minunate au mare valoare, reprezintă o adevărată zestre În biblioteca noastră personală. Merită să faci un sacrificiu și să ajungi acolo. Nu e greu. Mai grea e hotărârea noastră. Părintele s-ar bucura să vină câți mai mulți români. El a ridicat un frumos așezământ la Ierihon cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mi-ai dat Tu o gură Ca să Te Slăvesc Dar vorbe spurcate Eu cu ea vorbesc! În urechi sădit-a-i Auzul deplin, Dar tot spre satana Eu mi le Închin Vezi, dar Doamne Sfinte Cât păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie servește ca bucătărie și dormitor, iar cealaltă este odaia de primit musafirii; tot aici se strânge zestrea familiei. Portul este asemănător cu al țăranilor ortodocși, dar cu timpul au renunțat la el, datorită apropierii de oraș. Ocupația principală este cultivarea viței-de-vie. Izvoarele trecute în revistă până acum arată că parohia catolică din Huși a cunoscut transformări importante
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mai mare, încă mai artistic și mai bine orânduit ca acel de la Alba Iulia. Aici, pe platforme-camioane, erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe altul, nunta țărănească, care a dăruit reginei zestrea întreagă, în dauna miresei festive. Satul Poenari, cu țăranii voinici pe cai frumoși, îmbrăcați în minunate cojoace albe și catifelate, împodobite de jur-împrejur cu ciucuri lungi de blană neagră, pe cap - căciuli mari, cu fundul lat. O turmă întreagă de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziwill. Numai perechea G. Philippescu, d. Cesianu și noi nu am consimțit să mergem la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din Smirna. De vreo zece ani, la inițiativa lui Const. Mândru, ceea ce fusese parte s-a contopit cu întregul Societatea, dezbinată, înțelegând că unitatea proiectată odinioară este necesară, chiar indispensabilă. În acest cadru de conciliere, colaborarea unor medici la construirea zestrei muzeale a Societății poate fi elocventă. Nu este potrivit, în acest moment aniversar, să procedăm la inventare. Ne mărginim să evocăm doar câțiva medici care, prin donații, colecții, prin opere de seamă, au așezat o piatră la temelia acestei Academii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
penibilă ostentație atât de caracteristică pseudoculturii și suficienței -, ci le ferește de o lumină prea crudă, retrăgându-le și adăpostindu-le în substructura imaginii și lăsând cititorului, ridicat la rangul de "colaborator" (vremelnic), bucuria redescoperirii și a împlinirii lor din zestrea cugetului și a simțirii sale. Văd în aceasta un privilegiu al artei autentice, iar întâmpinarea, astfel prilejuită, între creator și beneficiar are o semnificație adâncă și emoționantă". Departe de intenția unui studiu stilistic aplicat poeziei lui Eminescu, tabletele analitice pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
alte lacuri, se formează continuu turba. Deci, procesul de evadare a unei părți din biomasa produsă de plante există dintotdeauna și va funcționa mereu. Evident, partea de oxigen produs de plantă În contul biomasei scoase din circuit se adaugă la zestrea oxidantă a mediului. Dacă privim acest aspect În istoria Pământului, vom vedea că primele cantități de oxigen au apărut acum 2 miliarde de ani, odată cu fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
societatea în care s-a născut și în care creștea. Tocmai pentru a face "știință", unii reprezentanți ai pedagogiei experimentale au evitat să se ocupe de scopul educației. Scopul pretindeau ei se află în copil, și el trebuie descifrat în zestrea sa ereditară. Iată un alt punct unde pedagogia experimentală se întîlnea cu pedologia. Reprezentanții cei mai de seamă ai curentului experimentalist în pedagogie au fost ALFRED BINET în Franța, sprijinit în activitatea sa și de TH. SIMON, iar pentru o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.), niște bovidee sălbatice și taurul, buhaiul și boul nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în clasa a XII-a și voia să-i găsească pe cineva să facă pregătire. Din când în când, pregăteam și io. La creativitate. Îi învățam pe oameni să fie creativi, chiar dacă așa ceva s-ar putea să fie imposibil. Sfidam zestrea genetică. Îi spun veterinarului că ne întâlnim în piața Veterani. Că pe-acolo stau. Era să scriu Veterinari. Numărul i-l dăduse Miruna, o tipă cu care e greu de precizat în ce relație eram. Sau ce era ea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de aici într-o lumină proastă. Ce gene le-au lăsat lor acei infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau doi tineri din sate diferite? Și ce zestre genetică au sătenii, în consecință? E o enigmă la mijloc. Singura explicație ar fi că au migrat câțiva renegați din satele vecine. Renegați pentru că pe atunci patriotismul avea alt sens. Sătenii probabil credeau că ei deja formează o națiune de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai multe oi și s-a ocupat de educația copiilor săi. Când venea în Brăila să ne viziteze era gârbovit de greutatea săculețelor rânduiți cu grijă de bunica, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor și voluptăților. Pentru asta pornisem de la tata de acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu, socialist militant și ateu, abonat la Lumea Nouă, În care am aflat primele mele cunoștinți enciclopedice; părintele, gelos nevoie-mare să și deie odrasla la Kleinkin dergarten și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să facă loc tinerilor Însurăței cu foaie de zestre la mână și cu mobila bătrânească adusă tocmai de la Iași. Printre care era și un „primus“, din care aveau să iasă, ca În minunea de la Cana, plachiile de crap, iepuri à la grecque și poale-n brâu moldovenești, cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a catrință de muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deplin cunoscute prin ce face ca director artistic la ultimele ediții ale Festivalului George Enescu”. Am observat, și mi s-a întărit această convingere, că nobila trăsătură de caracter a fost păstrată în memoria sa afectivă ca făcând parte din zestrea noastră genetică la care am renunțat prin spălarea creierelor în comunism. Fie-mi iertată confesiunea! Dar această calitate are la bază dragostea mărturisită de atâtea ori prin evocarea copilăriei petrecute pe plaiurile natale românești. Mi-am dat seama de aceasta
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
în magazine în loc de carne nu s-au mai găsit decât picioare afumate de porc cu terminațiile lor cornoase, li s-a dat numele de teniși. Acest gen de remarci politizate într-un înalt grad nu puteau fi stăvilite. Sărăcia era zestrea vieții de zi cu zi. Când făceai haz de niște lucruri amărâte, firește că era o bătaie de joc și la adresa ta însuți. Dar întrucât nostalgiile erau vădite în această batjocură, ea avea ceva seducător. Cu unele excepții, totuși: la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
s-au succedat generație după generație de-a lungul istoriei omenirii. Bunătatea, blândețea, duioșia sunt mai degrabă elemente definitorii ale sexului feminin, manifestate plenar în toată perioada maternității, și mai puțin vom avea șansa găsirii unor atare elemente aurifere în zestrea nativ-biologică a unei ființe umane de gen masculin. Deși nu era decât în clasa I, dispunea de imaginație și inventivitate lingvistică pe care le transpunea în nenumărate povestioare și le nara cu patos și penetrantă putere de convingere. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
românizată, casa ni s-a luat, iar noi am fost mutați într-o locuință mică, la periferia orașului. În toți anii răz boiului, am trăit numai din vânzarea lucrurilor din casă, din vânzarea a ceea ce ar fi trebuit să fie zestrea mea: mobile Biedermeier, superbe oglinzi venețiene, servicii Rosenthal, cristaluri etc. Le-a cumpărat pe toate, la prețuri derizorii, procurorul Voitinovici, care, după câte știu, a avut un rol politic după război. R.P. E vorba de Alexandru Voitinovici, președinte al Tribunalului
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
precum și despre relațiile dintre noi. Mă flatează, drept să vă spun, că Denisa Comănescu se consideră discipola mea. R.P. Bănuiesc însă că insistența de tip asiatic cu care-i pisează pe traducători n-a luat o de la dumneavoastră. E din zestrea personală. A.R. Nu, n-a luat-o de la mine, dar o aplică și asupra mea. Intră și asta în carte? R.P. Sigur. Tot ce spuneți poate fi folosit împotriva dumneavoastră. A.R. Evident, țin mult la Denisa, o apreciez
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
revelatoare. Ei sunt atât de ai fiecăruia și-ai tuturor, întregi, încât par o neîncetată și amplă mișcare a locurilor înseși natale, fiind într-o continuă incidență cu proiecte și programe care au prins contur și s au transformat în zestre reală, statornică, a muncii și a creației, ca și într-un limbaj nou, într-o nouă atitudine și o precizie nouă, nedisimulată a cuvintelor. Într-un relief al lor care acoperă și nuanțează deopotrivă actul politic, faptul economic, faptul moral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o dată ăla cu «A venit aseară mama...»“. „A venit aseară mama/ din sătucu-i de departe/ ca să-l vadă pe feciorul/ astăzi om cu multă carte.“ Și pe urmă se animau cu „A zis mama ca mi-o da/ văleleu, văleleu/ zestre când m-oi mărita/ văleleu văleleu...“ Ce mai chițcăială! Rodicuța s-ar fi măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Să mă vadă ea pe mine acum, unde am ajuns...“ Uite, e și tovarășa Maria aici, hai, fetelor, puțin antren. S-o zicem pe-aia cu «A zis mama ca mi-o da»“. „A zis mama că mi-o da/ zestre când m-o mărita./ două rațe crăcănate,/ astea cică-s vaci cu lapte.“ „Asta, știți, tovarășa directoare, nu intră în programul pentru tovarășa Găinușă. E doar așa, ca să vedeți ce voce frumoasă are Tanța și cât a exersat ea pentru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dintre ele mergea super cu blugii românești de la taică-meu. Pe Mioara o mulțumeam cu puțin. Pentru un săpun, îi ajungea și un pahar de cristal roșu dintr-un serviciu deja desperecheat pe care maică-mea îl pusese deoparte, pentru zestrea mea. Pentru niște ciorapi, se mulțumea cu un ruj rânced pe care-l găsisem într-o poșetă-plic de seară, uitată de maică-mea în buzunarul interior al hainei de blană cu care se îmbrăcase la ultimul Revelion de dinaintea bolii. În
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]