3,286 matches
-
N-am de gând nici să mă limitez la acest pragmatism. Cercetările internaționale desfășurate alături de Observatorul European al Violenței Școlare și de directorul acestuia, Catherine Blaya, mi-au confirmat ceea ce presimțeam de mult: importanța factorilor de protecție "automată", care sunt puși în practică în societăți date sau în locuri unde violența ar putea părea banală. Un proiect de scriitură Cititorul, dacă m-a urmărit până aici, va înțelege că această carte va fi una de un gen destul de special. Un pamflet științific? poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un subiect social major, iar multe instituții și politicieni sunt interpelați și somați să reacționeze. În Franța, orice ministru al educației trebuie să treacă obligatoriu prin propunerea propriului "plan de luptă împotriva violenței", în Anglia este promulgată obligația de a pune în practică programe de luptă împotriva hărțuirii în toate școlile, în Japonia, combaterea școlară a fenomenului ijime este în centrul dezbaterii, care se dramatizează după uciderea unei tinere eleve de către o alta, iar în India pedepsele corporale țin prima pagină a ziarelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de cercetare (Devine, 2001), cercetare-acțiune și evaluare a programelor (Shermann et al., 2002), anchete intensive privind factorii de risc (de exemplu, Fortin și Bigras, 1996; Fortin, Royer et al., 2000) formează acum o literatură bine definită. De unde posibilitatea de a pune în practică al doilea orizont al cercetării, care înseamnă, după expresia lui Latour, "crearea unor colegi", adică a unor oameni capabili să înțeleagă și să critice ceea ce se face (metodologia) și ceea ce se spune (modelele). Politicile publice, atât la nivel francez cât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunități internaționale de cercetare pe un asemenea subiect trebuie să țină cont și de acești cercetători, ferindu-se cu strictețe de exclusivitatea instituțiilor existente. Dincolo de instrumentalizarea oricând posibilă a unui subiect dureros, cercetarea violenței în școală este deosebit de capabilă să pună în practică procese de raționalizare științifică sau, dacă mi-e permis să folosesc termenul, un logos, în sensul în care logosul este adevăratul contrariu al violenței (Weil, 1967). Sunt proiecte științifice care trebuie să fie de la bun început proiecte etice. În asta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Thin, 1997), aceștia se mai pot implica. Criteriile acțiunii nu sunt întotdeauna raționale, iar forța de convingere prin eficacitatea dovedită științific a programelor bine structurate este limitată. Dacă o "bună practică" este corect identificată nu înseamnă că va fi numaidecât pusă în practică pe teren. Spre un model ecologic Sociologul este deci obligat să "spulbere farmecul" bunelor practici, altfel ar rămâne cantonat într-o iluzie rațională fără eficacitate. Împotrivirile de pe teren pot ține de clasa socială și, cum am întâlnit în multe situații
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
valori: aproape 13% dintre elevi considerau aceste relații mai degrabă proaste în 1995; aceștia reprezentau 5% în 2000 și mai puțin de 3% în 2003. Cum se explică această evoluție a relațiilor? Răspunsul ar putea fi succesul unei politici publice puse în practică de ministerele succesive conduse de Claude Allègre și Jack Lang* și constând în angajarea unor educatori de sprijin. Acești adulți tineri sunt acceptați de copii și au dobândit o importanță considerabilă în viața școlilor și a copiilor. Mii de tineri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în ciuda unor tentative interesante, bineînțeles și chiar de o absență a formării pedagogice ample. Consecința este, și aici, o mai mare expunere a țintelor violenței, care nu sunt protejate de munca în comun. Dar, mai ales, înseamnă imposibilitatea de a pune în practică programe și atitudini a căror eficacitate a fost demonstrată de cercetări. Înseamnă, totodată, incapacitatea de a crea un climat școlar colectiv favorabil, cu valori împărtășite și reguli comune, fără de care nimic nu este posibil. În spatele acestei lipse a formării se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Luxemburg: Georges Steffgen; în Mexic: Alfredo Furlan; în Spania: Rosario Ortega; în Statele Unite: Ron Astor și Edwin Gerler. Consiliul de administrație va trebui să asigure egalitatea între sexe. Activități ale Observatorului Internațional al Violenței în Mediul Școlar Pentru a-și pune în practică proiectul, Observatorul se angajează să: • continue organizarea, cu sprijinul observatoarelor naționale și al laboratoarelor științifice locale, a conferințelor internaționale despre violența în mediul școlar; • editeze o revistă de specialitate on-line, cu un comitet științific de lectură, după principiul dublei expertize
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
invizibilul sub vălurile sale... Legea naturală a omului... îl hărăzește să perceapă vocea lui Dumnezeu, care răsună pe toate tărîmurile, să citească și să descifreze hieroglifele divine. Beguin, Sufletul romantic și visul, p. 109 Este ceea ce, de altfel, Balzac a pus în practică în Crinul din vale. În acest roman descrierile centrate pe un component de peisaj (florile) au cel puțin două funcții: a) declanșează reflecțiile naratorului asupra armoniei universului; (13) M-am repezit pe cîmp, în vii, și-am căutat flori ca să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nici științele, în timp ce omul, după o lege care încă rămîne neștiută, tinde să-și arate obiceiurile, gîndirea, întreaga viață prin tot ceea ce adună să-i servească traiului său. H. de Balzac, Prefață la Moș Goriot Teorie pe care Balzac o pune în practică în deschiderea romanelor sale prin lungi descrieri ale mediului ambiant, un tot unitar care se presupune că are rol de a explica, indicînd statutul sau conduita personajelor reprezentate ca o sinecdocă a ansamblului. (63) Cuvintele acestea trebuie să pară nelămurite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
copiilor unui asistent maternal profesionist, îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici sau asistentul personal pentru persoanele cu handicap. Serviciile sociale alternative, serviciile de îngrijire la domiciliu s-au dezvoltat sporadic, cu o distribuție inechitabilă la nivelul diferitelor regiuni, fiind inițiate și puse în practică mai ales de organizații nonguvernamentale, după modele diverse, în funcție de țara care era împlicată în finanțarea acestor programe. O comparație cu Uniunea Europeană? Este puțin dificil să facem o comparație. Putem spune, și așa suntem obiectivi, că dezvoltarea de sisteme ține foarte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În plus, ar fi avantajos și pentru comunitate, care ar crea noi locuri de muncă și servicii pe teritoriul său. Responsabilii prezenți la discuție au agreat, la nivel de principiu, această idee, dar nu păreau foarte hotărâți să o și pună în practică, fiind conștienți, mai degrabă, de dificultățile tehnice de organizare decât avantajele pe termen scurt și, mai ales, lung. Concluzii Studiul realizat asupra grupului de tineri revocați din județul Prahova a pus în evidență dificultățile pe care le întâmpină tinerii la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt "constituționale" în sensul că guvernul respectă reguli cu adevărat "constituționale". În același timp, înțelesul descriptiv este cel care acordă atenție convențiilor și obiceiurilor pe baza cărora operează guvernul. Comparând descrierea și "principiile constituționale", se poate vedea dacă principiile sunt puse în practică. Unele norme care au prioritate într-un stat pot să nu fie deloc înfățișate în documentul constituțional; altele care sunt stipulate într-un document pot să nu fie aplicate. Pe de altă parte, documentul poate specifica și reguli care nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu trebuie să gândească prea mult asupra lor. În societățile moderne însă, tradițiile și obiceiurile nu mai au aceeași putere normativă, astfel încât indivizii au libertatea de a gândi asupra acțiunilor lor, și de a decide modul concret de a le pune în practică. În acest fel, societatea devine mai reflexivă în toate aspectele ei, de la modul de guvernare și până la relațiile intime (Giddens, 2000). Tabel 3.1. Dimensiuni ale modernității. Schimbări economice Modernitatea înseamnă în primul rând creștere economică constantă, prin industrializare, inovații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare E posibil să existe un aspect pozitiv în a suferi de tulburări bipolare? Potrivit unor teorii, simptomele maniei ca stima de sine crescută, succesiunea rapidă de idei și curajul de a le pune în practică, energia crescută, nevoia scăzută de somn, hipervigilența și decizia, pot practic să îi avantajeze pe unii oameni, care ocupă anumite funcții, în special pe cei foarte inteligenți și talentați. Într-adevăr, unii dintre cei mai influenți de-a lungul istoriei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi oribil", este puțin probabil să ceară ajutorul altor oameni. Terapeutul va ajuta prima dată clientul să își recunoască gândurile iraționale. Apoi terapeutul va lucra cu clientul pe un sistem de exerciții sau teme de casă în care clientul va pune în practică noi abilități, cum ar fi asertivitatea, între ședințele de terapie. Al patrulea pas în terapia cognitiv-comportamentală este acela de a ajuta pacientul să își recunoască gândurile și convingerile iraționale de bază care îi generează și mențin depresia. Aceste convingeri iraționale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
impulsuri ajung apoi la o zonă din ganglionul bazal numită nucleul caudat, care permite ca doar cele mai puternice impulsuri să ajungă la talamus. Dacă aceste impulsuri ajung la talamus, persoana este motivată să se gândească și mai mult să pună în practică aceste impulsuri. Acțiunea poate implica un set de comportamente stereotipe foarte apropiate de impuls. O dată ce comportamentele sunt executate, impulsul este diminuat. Pentru oamenii cu TOC, disfuncția din acest circuit poate fi rezultatul incapacității sistemului de a opri impulsurile primitive sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi abandonat unei depline libertăți. Adevărata educație nu exclude educatorul. Este adevărat, întîlnim și la Ferrière elemente ale unui optimism exagerat. Ca și ceilalți entuziaști susținători ai educației noi, și el credea că, mai ales printr-o nouă școală, care pune în practică ideile educației noi, se va putea inocula tinerei generații spiritul de dreptate și pace și se va ajunge astfel la o lume mai bună. 7.2. Concilierea pedagogiei sociale cu educația nouă; munca pe echipe Interesul pentru educarea capacității de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
O altă concepție era aceea intelectual-materialistă, care, punînd pe prim plan activitatea fizică, manifesta înțelegere și pentru rolul ideilor în transformarea lumii înconjurătoare; în consecință, potrivit acestei concepții, se cerea ca ideile, principiile, legile însușite prin învățămîntul teoretic să fie puse în practică prin activitatea manuală. c) În sfîrșit, cea de-a treia concepție școala activă integrală include în noțiunea de activitate nu numai actul material (activitate practică), ci și pe cel psihic (activitate intelectuală). Școala se va îngriji deci să dezvolte prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
diferă în funcție de mentalitatea mai mult sau mai puțin deschisă a societății în cauză. Sfera milităriei și a politicii au multe în comun, după cum au observat și nenumărați cercetători în științele politice. Printre aceste similarități se găsesc și tipurile de minciuni puse în practică. În ambele domenii apar nenumărate înșelătorii și sînt uneori chiar date în vileag, însă în timp ce în afacerile de război lanțul de minciuni este susținut în mod oficial și poate chiar pe față, în politică tertipurile necinstite sînt ascunse și, cu excepția
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
membri ai comisiei s-au pronunțat în favoarea menținerii jurămîntului. Totuși, Comitetul nu a făcut nici o recomandare cu privire la desființarea jurămîntului, deoarece "problema este cu siguranță o rotiță importantă în angrenajul societății, și depășește domeniul legislativ". Drept urmare, cînd propunerile Comitetului au fost puse în practică în sistemul de legi, depunerea jurămîntului nu a fost afectată cu nimic. În unele jurisdicții ale statelor americane și în alte tribunale europene, acuzatul are voie să depună mărturie în absența prestării jurămîntului, încît să nu fie mai tîrziu pedepsit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sarcina de a descoperi adevărul îi revenea persoanei păcălite. Această repartizare oarecum neobișnuită a responsabilității poate explica absența sancțiunilor pentru minciună în comunitatea Quechua. Majoritatea observațiilor asupra minciunilor spuse de copii provin, desigur, din culturi în care aceste sancțiuni sînt puse în practică; absența lor rămîne probabil nesemnalată. Multe populații consideră anumite minciuni spuse de copii ca fiind grave, iar altele ca fiind inofensive sau acceptabile. Îndemnurile explicite de a minți adresate copiilor rămîn probabil tot nesemnalate, deși se pare că ele erau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi deprinsă la începutul procesului de dezvoltare, însă în rest tot ce au ei de adăugat este că "0rdinea deprinderii celorlalte strategii rămîne să fie stabilită prin testări empirice". Din cîte știu eu, această testare empirică nu a fost încă pusă în practică. Una dintre primele strategii care apar în repertoriul copilului, cel puțin la popoarele creștine unde greșelile sînt imediat remarcate, este trucul menționat mai devreme de a-și încrucișa degetele, simulînd astfel semnul crucii și evitînd pedeapsa divină pentru păcatul de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în concursurile în care cîștigă cel care spune minciuna cea mai gogonată (Ludwig 1965:19-20). Constituirea unei societăți a mincinoșilor politici a fost propusă satiric de către Arbuthnot (1712:17-18; vezi, de asemenea, Pollard 1897: 118-120), însă ideile lui au fost puse în practică într-o formă mai rudimentară. De exemplu, în 1987, un club din suburbia Canberra a aranjat un dineu în scopul caritabil de a strînge anumite fonduri, la care atracția principală a constituit-o un concurs pentru desemnarea celui mai mare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Principiul confidențialității. Datele personale deținute, rezultate din activitățile specifice antidrog, nu se fac publice. 10. Principiul nediscriminării. Toate activitățile specifice antidrog se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de sex, apartenență etnică și religioasă etc. Viziunea La sfârșitul anului 2004 România va pune în practică un sistem integrat de servicii de prevenire și tratament, structurat pe o rețea națională de centre, capabile să implementeze la nivel local strategii coerente. În același timp se vor eficientiza structurile și programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]