31,463 matches
-
complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului și al personalității sale? Explicația era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa sămănătoristă cu o încăpățînare pe care doar "Legea Supremă" a lui Eminescu i-o putuse impregna. Marea criză a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai tîrziu, cînd anarhia a scăpat din lanț, Iorga scria: "Fascismul spaniol va încerca să înrobească gîndirea, așa cum face orice dictatură". Dar Iorga era înspăimîntat de spectacolul ororilor dezlănțuite. El era de părere că influența sovietică nu explica acest lucru, explicația fiind caracterul național. Întreba însă: "Ce face sistemul de educație din Spania?" Cînd Franco și-a făcut Declarația, Iorga a făcut următorul comentariu: "Este deplorabil ca armata să intervină în politică, dar dacă politica devine un sport pentru ucigași, intervenția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
goga-cuziștii cît și Iorga erau apropiați de rege și de regimul politic. Întrucît Maniu va fi adesea atacat, atît de către dreapta cît și de către stînga (mai ales de Iorga), din cauza pactului electoral cu Legiunea, credem că este corect să reproducem explicația lui. În mai 1938, atunci cînd a depus mărturie (împreună cu generalul Antonescu și cu Mihai Manoilescu) în procesul intentat lui Codreanu, Maniu a explicat că încheiase pactul electoral cu Legiunea numai ca să dezvăluie abuzurile electorale la care apela întotdeauna birocrația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului aproape total al lui Iorga față de muzică" 18 Karl Göllner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga atît în România cît și în Franța, își amintea aevea atitudinile de student etern ale lui Iorga și aforismele lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 68 (1907), Document 21. Un tînăr învățător din Topoloveni-Muscel va deveni studentul lui Iorga la Universitatea sa de Vară de la Văleni (în 1912), viitorul lider țărănist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explicație foarte diferită intitulată: "Învățător-Instigator". Analizele lui Mihalache nu conțin nici un element antisemit; el sesizează răspîndirea exploatării, a ignoranței și a lipsei de educație. Sînt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supusă țărănimea. Mihalache respinge acuzațiile de anarhie. Dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
crizei economice, ocupației și războiului civil, statul - ca agent al bunăstării, securității și echității - a reprezentat o sursă vitală de comuniune și coeziune socială. Numeroși comentatori de astăzi tind să vadă În proprietatea de stat și În dependența față de stat explicația problemelor Europei, iar În salvarea venită de sus - marea iluzie a epocii. Însă pentru generația de la 1945, găsirea unui echilibru viabil Între libertățile politice și funcția de distribuitor rațional și echitabil a statului-administrator părea singura soluție pentru ieșirea din prăpastie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ehrenburg l-a avertizat că un proces-spectacol al doctorilor evrei ar avea un efect devastator asupra opiniei publice occidentale); În orice caz, a murit la 5 martie 1953, Înainte de a fi luat o decizie. Prejudecățile lui Stalin nu necesită o explicație: În Rusia și În estul Europei, antisemitismul era avantajos În sine. Mai interesant este obiectivul lui Stalin În orchestrarea acestor parodii de epurări, rechizitorii, confesiuni și procese. Ce nevoie avea dictatorul sovietic de procese? Moscova putea elimina pe oricine dorea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
existau dezacorduri În universul lui Stalin, numai erezii; nici critici, doar inamici; nici erori, ci crime. Procesele ilustrau simultan virtuțile lui Stalin și infamiile dușmanilor. Ele scot În evidență și paranoia dictatorului, cultura suspiciunii În care se scălda. Una dintre explicații e profunda anxietate izvorâtă din sentimentul inferiorității ruse și „estice” În general, din frica de influența Vestului și de seducătoarea abundență occidentală. În cadrul procesului „spionilor americani din Bulgaria” care a avut loc la Sofia În 1950, inculpații au fost acuzați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
armate europene) era mort. Într-o discuție privată cu ministrul de Externe belgian Paul-Henri Spaak și prim-ministrul luxemburghez Joseph Bech, un Adenauer frustrat afirma că „evreitatea” lui Mendès-France Îl face să compenseze aliniindu-se la sentimentele naționaliste franceze. O explicație mai plauzibilă pentru eșecul CEA a fost oferită de Însuși Mendès-France: „Prea multă integrare și prea puțină Anglie”. Europenii și aliații lor americani se găseau așadar din nou la linia de start. Dar circumstanțele erau complet schimbate. Războiul din Coreea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1966, iar Konrad Adenauer a condus fără Întrerupere Republica de la Bonn, demisionând În 1963, la vârsta de 87 de ani. Faptul că UCD, cu Adenauer În funcția de cancelar, a deținut puterea neîntrerupt o perioadă atât de lungă a avut explicații diverse. Una dintre ele era influența Bisericii Catolice În Germania de Vest postbelică: cum regiunile predominant protestante (Brandenburg, Prusia și Saxonia) se aflau acum În mâinile comuniștilor, catolicii reprezentau mai mult de jumătate din populația vest-germană. În Bavaria, unde conservatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
explicase că este posibil și important să se facă distincția Între masele loiale, care Își pierduseră Încrederea În partid din cauza greșelilor din trecut ale acestuia, și contrarevoluționarii Înarmați, pe care guvernul lui Nagy spera să-i izoleze. E posibil ca explicațiile lui Kádár să-i fi convins pe unii dintre liderii sovietici, Însă ele nu reflectau realitatea din Ungaria. Pe tot cuprinsul țării se formau În mod spontan organizații studențești, consilii ale muncitorilor și „comitete naționale” revoluționare. Ciocnirile dintre poliție și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu mari variații Între diferitele republici. Dar ratele de fertilitate În statele comuniste au scăzut destul de devreme față de Vest și, de la mijlocul anilor ’60, erau sincronizate cu ratele mortalității, care se Înrăutățeau constant (În special În rândul bărbaților). Există multe explicații pentru revirimentul fertilității după al doilea război mondial, Însă majoritatea se rezumă la o combinație de optimism și lapte gratuit. În timpul marii crize demografice dintre 1913 și 1945, guvernele au căutat zadarnic să stimuleze procrearea, să compenseze prin Îndemnuri patriotice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a devenit un guru cultural. Alte discipline au avut o soartă mai bună - sau mai rea, În funcție de cum privim lucrurile. Inspirându-se din tendințe mai vechi din lingvistica teoretică, antropologii culturali, În frunte cu Claude Lévi-Strauss, au propus o nouă explicație pentru diferențele sociale. Importante erau nu practicile sociale vizibile sau simptomele culturale, ci esența interioară, structura profundă a problemelor umane. Structuralismul, cum i s-a spus, era extrem de seducător. Abordând experiența umană Într-un mod ce amintea de școala de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
susținea că nu fusese niciodată „existențialist” și nu știe ce Înseamnă acest lucru 8. Dar asta pur și simplu nu conta - cel puțin În cazul lui Foucault. „Structuralism” era acum orice relatare declarat subversivă despre trecut sau prezent, În care explicațiile și categoriile lineare, convenționale, erau complet reorganizate, iar presupozițiile lor puse sub semnul Întrebării. și, mai ales, „structuraliștii” minimalizau sau chiar negau rolul indivizilor și al inițiativelor personale În activitatea umană 9. În ciuda aplicațiilor sale proteice, ideea că totul este
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era un domeniu care tolera dezacordul intelectual. Alt motiv era că mulți intelectuali europeni din acea vreme Încă luau marxismul foarte În serios și tratau economia comunistă, discutată teoretic, ca pe un punct de plecare vital pentru reforme majore. Dar explicația principală este pur și simplu faptul că la Începutul anilor ’60 economiile statelor comuniste dădeau primele semne de disfuncție gravă. Eșecul economiilor comuniste nu era un secret. Ele abia reușeau le să asigure cetățenilor necesarul de alimente (În Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lume (după valoare). În ciuda lichidării aparente a sectorului public, procentul din PIB-ul britanic dedicat cheltuielilor publice În 1988 (41,7%) era practic neschimbat față de 1978 (42,5%), cu toate promisiunile doamnei Thatcher că „va lua statul din cârca oamenilor”. Explicația era că guvernul conservator a fost nevoit să aloce sume fără precedent ca ajutor de șomaj. Cifra „scandaloasă” de 1,6 milioane de șomeri care afectase atât de tare guvernul lui Callaghan În 1977 ajunsese În 1985 la 3,25
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pericolul unui război poate fi redus numai prin respectarea deplină a drepturilor omului”. În Germania de Est Însă, mișcarea pentru pace a avut o rezonanță profundă. Aceasta se datora fără Îndoială legăturilor cu Germania de Vest. Dar mai exista o explicație: RDG - un stat apărut accidental, fără istorie sau identitate - putea pretinde cu oarecare credibilitate că adevărata sa raison d’être era pacea sau măcar „coexistența pașnică”. Dar RDG era și cel mai militarizat și militarist dintre statele socialiste: Începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imperiu imens. Abia atunci a devenit evident ( În ciuda celor 70 de ani de propagandă energică În sens contrar) că nu exista o societate comunistăpropriu-zisă: exista numai un stat vlăguit cu cetățeni tensionați. Dar - și acesta este al doilea aspect al explicației - statul sovietic nu a dispărut. URSS s-a dezmembrat, mai degrabă, Într-o puzderie de mici state succesoare, cele mai multe conduse de autocrați comuniști experimentați, ce au reprodus și au impus din instinct sistemele și autoritatea pe care o deținuseră anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alungați În exil. În Încercarea de a explica măcelurile și războiul civil de o amploare nemaivăzută din 1945 - Într-o țară pe care stânga occidentală a considerat-o multă vreme societatea socialistă model -, comentatorii străini au propus În general două explicații opuse. Prima, foarte vehiculată În mass-media occidentale și preluată În declarațiile publice ale oamenilor de stat americani și europeni, prezintă Balcanii ca pe o situație fără speranță, un cazan de gâlcevi obscure și antipatii străvechi. Iugoslavia era „condamnată”. Cum zice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cinematografe scăzuse cu doar 77% În Polonia, 71% În Republica Cehă și 51% În Ungaria. În Slovenia nu se Înregistrase, practic, nici un regres. Aceste statistici sugerează o legătură directă Între prosperitate și dispoziția de a merge la cinema și confirmă explicația oferită de un sondaj de opinie din Bulgaria pentru declinul numărului de spectatori la cinema: după căderea comunismului, oferta cinematografică se Îmbunătățise... dar oamenii nu Își mai permiteau costul biletelor. În situația dată, transformarea economică a Europei de Est, dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa de Est (Bulgaria și Letonia, de exemplu, sau Slovenia) era mai aproape de 1,1 - nivelul minim mondial. Conform prognozei pentru 2040, multe țări europene se puteau aștepta ca populația lor să scadă cu o cincime, dacă nu mai mult. Nici una dintre explicațiile clasice pentru declinul fertilității nu se aplica acestui Început de criză demografică. țări sărace ca Moldova și țări bogate ca Danemarca se confuntau cu aceeași problemă. În țări catolice precum Italia sau Spania nu era neobișnuit ca tinerii (căsătoriți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sinchisea. Interesant În cazul lui Papon (și În cel al lui Bousquet) este de ce i-a luat Franței 50 de ani să Îi descopere În sânul ei și de ce pojghița tăcerii s-a rupt exact la finele secolului. Există multe explicații, nu toate flatante pentru clasa politică sau mass-media franceze. Dar trecerea timpului (alături de efectul psihologic al sfârșitului unei epoci) este, poate, cea mai pertinentă. Câtă vreme François Mitterrand a fost președinte, el a Întruchipat practic neputința națiunii de a vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limitarea mișcării articulare au o grosime a arterei carotide comune semnificativ crescută comparativ cu cele fără această afectare, prezentând un risc de două ori mai mare pentru apariția fenomenelor de ateroscleroză. La bărbați nu se observă o astfel de corelație. Explicația rezidă în diferențele biochimice și hormonale existente (18). În schimb, la pacienții cu diabet zaharat tip 2 riscul de a dezvolta o boală coronariană ischemică sau cerebrovasculară este similar la ambele sexe afectate de cheiroartropatie. La examenul histologic se evidențiază
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
în general, al resurselor umane, în particular. În orice tip de analiză, se remarcă o directă corelare a etapelor pe care le-am putea formula ca fiind proprii managementului resurselor umane cu cele ale managementului în general, ceea ce are drept explicație faptul menționat de noi (paragraful 1.1) și anume, că în orice acțiune managerială elementele comune și esențiale se referă la problematica resurselor umane. Urmărind definiția dată managementului, vom putea distinge o etapă de „conducere premanagerială” care acoperă o perioadă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]