33,912 matches
-
decernarea titlului de membru al Academiei a fost instrumentalizată politic, iar criteriul erudiției științifice a fost completat și nu rareori înlocuit cu cel al „originii sănătoase” sau al „meritelor de partid”. După 1990, când în România s-a reinstaurat democrația, Academia Republicii Socialiste România și-a schimbat numele în "Academia Română" și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cu toții aleși pe viață. Calitatea de membru poate fi
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
înlocuit cu cel al „originii sănătoase” sau al „meritelor de partid”. După 1990, când în România s-a reinstaurat democrația, Academia Republicii Socialiste România și-a schimbat numele în "Academia Română" și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cu toții aleși pe viață. Calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem. Atât membrii corespondenți cât și membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenți. Pentru membrii titulari
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
Năsturel-Herescu”", fond din care s-au înființat premii cu care s-au distins, de-a lungul anilor, lucrări din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei și dreptului. În "Dicționarul academicienilor români, 1866 - 1999", Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.494 membri, dintre care 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Academia este o instituție finanțată, în principal, de la bugetul de stat și care funcționează autonom. Surse secundare de finanțare pot fi activitățile proprii sau exploatarea propriului patrimoniu, precum și donațiile. Are 3 filiale, la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. În subordinea sa se
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
va lăsa o impresie de neșters. În septembrie 1851 familia Maiorescu se stabilește la Viena, unde tatăl său era salariat al Ministerului de Justiție. În octombrie Titu Maiorescu este înscris în clasa I la Gimnaziul Academic, anexă pentru externi a Academiei Tereziene. Peste o lună i se echivalează anul de gimnaziu de la Brașov și este trecut în clasa a II-a. Intre 1851-1856 frecventeaza clasele 2-6 la Gimnaziul Academic. În timpul șederii familiei sale la Viena, Titu Maiorescu urmează cursurile Academiei Tereziene
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
a Academiei Tereziene. Peste o lună i se echivalează anul de gimnaziu de la Brașov și este trecut în clasa a II-a. Intre 1851-1856 frecventeaza clasele 2-6 la Gimnaziul Academic. În timpul șederii familiei sale la Viena, Titu Maiorescu urmează cursurile Academiei Tereziene. În această perioadă începe redactarea "Însemnărilor zilnice" (ținut până în iulie 1917, în 42 de caiete aflate astăzi în fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române și la Biblioteca Centrală de Stat din București), pe care le va continua până la sfârșitul
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
iubitor de ordine, pasionat de cultură și dornic să se afirme prin capacitățile sale intelectuale în fața colegilor austrieci, care, provenind adesea din familii aristocratice, îl priveau de sus. Succesul pe care îl obține în 1858 absolvind ca șef de promoție Academia Tereziană reprezintă o încununare a eforturilor sale și a voinței de care dăduse dovadă. Graba pe care o manifestă în obținerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obține la Giessen doctoratul "„magna cum laude“", după încă
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocație. Scrierile în proză (cuprinse în volumul "Precursori") au fost fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări aniversare sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a portretului, T. Vianu l-a dedicat un semnificativ capitol în "Arta prozatorilor români". Goga și-a axat
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
Năsturel-Herescu” pentru volumul de debut, creația poetică a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Române. Raportul către plenul Academiei Române, pentru premierea volumului "Poezii" a fost prezentat în februarie 1906 de Titu Maiorescu. În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei, discursul de recepție fiind intitulat "Coșbuc". În 1924, poetul a primit "Premiul Național de poezie" și premiul Mihail Sadoveanu pentru "proză".
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
cel Batrân din Constanța, Facultatea de Navigație, Secția Comercială. S-a căsătorit cu Maria Băsescu, cu care are două fete, Ioana, născută în 1977, și Elena, în 1980. În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat. Tatăl său, Dumitru Băsescu, a decedat în anul 2002, în urma unei afecțiuni cardiace, iar mama sa, Elena Băsescu, în anul 2010. Între 1981-1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. A
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
sau "corpusculii lui Palade". Împreună cu Keith Porter a editat revista "The Journal of Cell Biology" („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare. În 1961 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Stiinte a SUA. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din Sân Diego (California). În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”). Textul a fost publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel. George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California. La 12 martie 1986, presedintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit "Medalia Națională pentru Știința" pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
seamă limba vorbită și limba veche și de aceea a și fost subintitulat: dicționarul limbii istorice și poporane. Conceput pe un plan prea vast, acest dicționar s-a oprit când de-abia începuse și nimeni nu l-a continuat, căci Academia a stabilit alte norme pentru noul dicționar. Hasdeu voia să facă din fiecare cuvânt o monografie. La fiecare articol de dicționar redă forma cea mai răspândită și formele dialectice vechi și noi; - diferitele însemnări ale cuvântului, cu exemple; - derivarea cuvântului
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
localitate era producerea argintului și aurului. Aici a fost utilizat, pentru prima oara într-o mină, praful de pușcă (1627). O școală de mină a fost fondată aici în 1735, pe care Maria Terezia (1717 - 1780) a transformat-o în "Academie", prima de felul acesta. Ca urmare a creării în 1919 a statului Cehoslovacia, aceasta "Academie" a fost mutată la Șopron, în Ungaria. În anul 1782, era al treilea mare oraș al regatului Ungariei, cu cei 23.192 de locuitori, la
Banská Štiavnica () [Corola-website/Science/297387_a_298716]
-
mină, praful de pușcă (1627). O școală de mină a fost fondată aici în 1735, pe care Maria Terezia (1717 - 1780) a transformat-o în "Academie", prima de felul acesta. Ca urmare a creării în 1919 a statului Cehoslovacia, aceasta "Academie" a fost mutată la Șopron, în Ungaria. În anul 1782, era al treilea mare oraș al regatului Ungariei, cu cei 23.192 de locuitori, la care se adăugau peste 40.000 de locuitori ai periferiilor sale, după Bratislava și Debrețin
Banská Štiavnica () [Corola-website/Science/297387_a_298716]
-
Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de nord), Eugeniu Hrișcev - doctor habilitat în științe economice, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova. În prezent, orașul Cahul este un important centru social-economic din sudul Republicii Moldova, oraș-stațiune balneară. Orașul Cahul are o populație de 40.900 locuitori (2014). Populația activă economic constituie circa 62% din numărul total. Cea mai mare
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
în domeniile economic și literar: Proiectele sale au fost continuate de urmașul desemnat de el la tron, Constantin Brâncoveanu. În vechea istoriografie românească, reprezentată de Dimitrie Onciul, A.D. Xenopol, Nicolae Bănescu și N. Iorga, Șerban Cantacuzino a fost considerat întemeietorul Academiei domnești de la București. Această teză a fost însă abandonată ulterior, în lumina cercetărilor istorice ale lui Victor Papacostea. Pe lângă faptul că lipsesc documentele care să o confirme, atât Șerban (noiembrie 1686), cât și Constantin stolnicul (1692) se plângeau de lipsa
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care își schimbă locul. Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare, Budapesta 1967; Dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania, București 1978; Dicționarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1972; Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare, Budapesta 1967; Dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania, București 1978; Dicționarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1972; Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
sunt aduse la Iași, fiind reinhumate în biserica Trei Ierarhi, alaturi de ceilalti membri ai familiei. A zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este cea numită Sfinții Trei Ierarhi de la Iași, pe lângă care a înființat o școală (Academia Vasiliană) și o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericești. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărți bisericești („Carte românească de învățătura duminicelor de peste an” - Iași 1643 ; „Răspunsuri la Catehismul
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, Polonia și Rusia. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711), membru al Academiei din Berlin. Liga antiotomană a eșuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă și dezvoltare culturală așa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale și
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
s-a petrecut însă pe tăcute, iar pictorul s-a bucurat în continuare de receptări pozitive și recunoaștere oficială: a ocupat posturi importante în învățământul superior, a primit (în 1956) titlul de maestru emerit al artei, a fost membru al Academiei din 1963 și a fost numit ”artist al poporului” în 1964. Prestigiul lui Ciucurencu, statutul său în domeniul artelor plastice românești, obținut și consolidat în perioada precomunistă, precum și adeziunea să la noua putere, manifestată prin declarații, dar și opțiuni tematice
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
Bel-Ami" de Guy de Maupassant, semnând "Cezar Vrajă". Numit suplinitor la Gimnaziul de băieți din Bacău, la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. Rămâne în Iași, unde dă lecții particulare; lucrează, sub conducerea lui Alexandru Philippide, la "Dicționarul Academiei" și își petrece timpul în preajma Elenei Carp. În aprilie 1899 se prezintă la postul de la Bacău iar în septembrie 1900 este numit profesor la Liceul Internat „Costache Negruzzi" din Iași. Colaborează în 1901 la " Noua Revistă Română" a lui Constantin
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Costache Negruzzi" din Iași. Colaborează în 1901 la " Noua Revistă Română" a lui Constantin Rădulescu-Motru. La 5 iulie 1901 se căsătorește cu Elena Carp. Suplinește un an, începând cu 1 septembrie, catedra de Filozofie de la Liceul Național din Iași (fosta Academie Mihăileană). Între lunile ianuarie și aprilie 1902 își susține examenul de capacitate pentru a deveni profesor titular. Se naște Maria, unicul lor copil. La 1 septembrie este numit profesor provizoriu de limba română la Liceul Militar Iași. În martie, aprilie
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
de orice vină. Pe data de 7 octombrie 2004, în cadrul unei conferințe de presă extraordinare, Andrei Pleșu a demisionat din Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În 1972 s-a căsătorit cu Catrinel Maria Petrulian, fiica profesorului și membru al Academiei, Nicolae Petrulian (1902-1983); are doi fii Matei și Mihai. Mihail Neamțu, "Povara libertății - Antiteze, paradigme și biografii moderne", Editura Polirom, 2009 Texte ale autorului disponibile on-line Interviuri
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]