35,725 matches
-
vii. La recensământul oficial din 1859 s-a înregistrat o populație de 623 persoane. La începutul sec. XX în Iezărenii Vechi (numiți pe atunci "Izereni") erau 72 de case cu o populație de 589 suflete. Încă din acea perioadă în apropierea satului era un heleșteu - lac amenajat pentru creșterea peștilor. Țăranilor le revinea 648 de desetine de pământ. Pe moșia satului existau vii și livezi. După unirea Basarabiei cu România, datorită reformei agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg teritoriul al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă predomină solurile de cernoziom tipice slab humifer. În lunca râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
cel Mare și Sfânt, adică între 1457-1504. De ce zicem astfel? Pentru că în același document care atestă prima mențiune istorică a satului Colonița, și anume - „Mărturia hotarnică a satului Merenii ținutului Orheiului (jud. Lăpușna), 5/15 septembrie 1605” găsim: „Colonița în apropiere de satul Mereni este a lui Ionașcu Grizunul și a lui Pavăl Grizunul fiind frați și prenepoții lui Gavriil Grizunul, ce pentru dreptate și slujbe crdincioase a fost miluit de bătrânul domn Ștefan Voievod”. (2) Pornind de la premisa că în
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
lățime. Nezavertailovca se află la cca 36 km de Tiraspol, cca 65 km de Odesa și cca 115 km de Chișinău. Din epoca antică, zona actualului sat Nezavertailovca este integrată preponderent în procesele istorice din nordul Mării Negre. Aflat în imediata apropiere de Nistru (denumit în antichitate Tyras), teritoriul a făcut parte din statul lui Burebista, aflându-se sub stăpânirea triburilor tracice a tyrageților. Totodată au existat strânse legături economice și culturale cu vechile colonii grecești din zonă: Olbia și altele. Spre
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
ținutul devine zonă de graniță între posesiunile romane și stepele pontice bântuite de triburi nomade. În acest sens au fost construite fortificațiile romane cunoscute astăzi sub denumirea de „Valul lui Traian”, care se termină pe malul drept al Nistrului în apropierea localităților din actualul raion Slobozia. Odată cu începerea marii migrațiuni a popoarelor, teritoriul, aflat în drum spre coridorul carpato-dunărean, este traversat de numeroase triburi fără ca în zonă să se constituie vreo formațiune statală cu caracter permanent. Începând cu secolul VI începe
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
același Ieremia Movilă cu un an mai înainte, în 1602, s. Cotiujeni încă mai apare cu denumirea Căpoteni. După 1603, însă, insistă mai mult denumirea Cotiujeni. Într-un document din 1625 aflăm că pe Vilia, mai jos de Cotiujeni, în apropierea s. Berlinți, era și o moară de apă. Posibil, că moară lui Nemiț de mai tîrziu e tocmai acea moară veche, dar deja reconstruită. În anii următori satul este atestat de cîteva ori cu denumirea Cotiujeni.
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
moșiei - Chirilă, denumire care mai târziu a evoluat în Chircă. Comuna Chirca, în componența căreia se regăsesc satele Chirca și Botnăreștii Noi, este situată pe malul stâng al râului Bîc, pe traseul feroviar Chișinău - Bender în centrul Republicii și în apropierea autostrăzii Chișinau-Bender. Se află la 25 km distanță de orașul Chișinău și la 12 km distanta de centrul raional Anenii Noi. Localitatea se învecinează cu satele Botnărești, Socoleni, Țîntăreni, Todirești, Chetrosu, Mereni și Merenii Noi. Întreaga regiune din jurul comunei e
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
biserică din lemn construită aproximativ în anii 1800-1820, dar din cauza unui incediu aceasta a ars complet. În locul bisericii se află parcul de odihnă a localității. Un alt potențial monument istoric sunt cele 2 movile de pamânt care se află în apropierea satului, dintre care în prezent a ramas numai una. Din istorie se cunoaște că cele două movile erau utilizate de domnitorii Moldovei ca un sistem de semnalizare. Prima atestare documentară a localității a fost în anul 1669. Pe 30 iulie
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
deschisă până în prezent, a activat și în timpul regimului comunist. În primăvara anului 2007 au luat start lucrările de reparație a fațadei, care a fost finisată la începutul lui 2008. În ziua de azi Băcioiul este o comună foarte importantă datorită apropierii de capitală. O problemă primordială este legată de ocrotirea mediului ambiant; solul este îmbibat cu chimicale și nitrați ce defavorizează sănătatea sătenilor, mai ales a copiilor. Deși conducerea satului, medicii țin cont de această problemă la ordine de zi, totuși
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
Vălcineț este una dintre cele mai mari localități din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea se află în partea de nord-vest a raionului Călărași, în apropiere de raioanele Ungheni și Nisporeni, la poalele rezervației Plaiul Fagului. Satul Vălcineț se află la distanță de circa 16 km de orășelul Călărași și la 66 km de Chișinău. Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
biserică; o școală cu 60 elevi din 160 copii de vârstă școlară; 814 vite mari. Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de persoane, iar aici funcționau: o biserică, o școală, o stație poștală și câteva prăvălii. În apropierea localității se află o prisacă, o livadă și o podgorie. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România. În 1919 se deschide prima școală de VII clase cu predare în limba română. În 1924 funcția de primar
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
e de asemenea verosimilă. Se presupune că mai apoi călătorii, care au găsit aici condiții de trai necesare și, poate, speranța de apărare din partea tribului, s-au statornicit. Dar a putut fi și invers, ca tătarii să fi oprit în apropierea lor pe trecători, luând de la ei o parte din vânat, pește, carne și silindu-i să se așeze aici cu traiul spre a-i asigura în continuare cu produse pentru hrană. Astfel, a luat naștere cătunul (aulul) cu denumirea Tartauulî
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea minimă de 37 m. Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cu vile parlamentare arătoase, plaja și stație de bărci. Satul Holercani este atestat la 26 ianuarie 1466. Dintr-un hrisov domnesc rezultă că Ogorilcu era proprietarul ocinei și al satului. Numele de persoana Ogorilcu ulterior modificat în structura toponimului, prin apropiere de Gorilcu (Horilcu) derivatul în -co>cu de la un hypocoristic antroponimic sau de la o poreclă a apelativului regional horilca (holerca) “țuică, rachiu”, a stat la baza denumirii satului, formată cu suf. -ani- Horilcani (Holercani). Localitatea e prezentată pe hărțile din
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
care depășeau 500 de persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Mărăndeni este o localitate în Raionul Fălești, Republica Moldova. MĂRĂNDENI - localitate mare, în regiune de coline, pe partea stângă a magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
Petrunea este o localitate-centru de comună în Raionul Glodeni, Republica Moldova. Este o localitate din raionul Glodeni. Este situată în apropierea orașului Glodeni la o distanță de 5 km. Petrunea este localizată în apropiere de centrul geografic al continentului Europa. Localitatea ocupă o suprafață de 22 km, deținând în această privință locul 17 din cele 32 localități ale raionului Glodeni. Teritoriul
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Petrunea este o localitate-centru de comună în Raionul Glodeni, Republica Moldova. Este o localitate din raionul Glodeni. Este situată în apropierea orașului Glodeni la o distanță de 5 km. Petrunea este localizată în apropiere de centrul geografic al continentului Europa. Localitatea ocupă o suprafață de 22 km, deținând în această privință locul 17 din cele 32 localități ale raionului Glodeni. Teritoriul ei este egal aproximativ cu cel al localității Fundurii Noi. Se învecinează la
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
este 22 fix. În același fus cu Petrunea orar se află: România, Ucraina, Belarus, Finlanda, Bulgaria, Grecia și alte țări. Poziția geografică a satului Petrunea față de marile unități geografice se caracterizează prin localizarea în sud-vestul Câmpiei Moldovei de Nord în apropiere relativă de Marea Neagră și de Munții Carpați, care influențează semnificativ natură teritoriului. Munții Carpați modifică într-o anumită măsură deplasarea și caracterul maselor de aer dinspre vest și nord-vest și determină creșterea cantității de precipitații atmosferice. Deschiderea Câmpiei Europei de
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
se manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
cunoscuse o perioadă de dezvoltare mai lentă, decit cea din Uniunea Sovietica. Infrastructura necesită investiții medii, astfel, străzile principale sunt iluminate pe timp de noapte, și unele drumuri sunt asfaltate sau pavate în unele cazuri. Satul Ulmu este situat în apropiere de șoseaua M1, fapt ce simplifică procesele de transportare a mărfurilor, în special pentru producători. Primăria satului încearcă să modernizeze cât mai mult, în fiecare an infrastructura satului. Primarul Tudor Coșleț din partea PPCD a reușit în anii săi de primar
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
Podgoreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea social-economică a
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]