32,942 matches
-
drepturilor și obligațiilor părților contractante prevăzute în legislația internațională, în special în domeniul prevenirii și combaterii poluării marine. (2) În nici un caz împărțirea în zone prevăzută în art. 6 din prezentul acord nu se invocă pe post de precedent sau argument în nici o chestiune privind suveranitatea sau jurisdicția. Articolul 9 (1) În absența unui acord privind dispozițiile financiare ce reglementează acțiunile întreprinse de părțile contractante pentru combaterea poluării, care ar putea fi încheiate pe o bază bilaterală sau multilaterală sau cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86022_a_86809]
-
și Leica. Până în acel an acest teritoriu a aparținut Munteniei, dovadă fiind limbajul muntean al mălurenilor. Prima atestare documentara a satului datează din 1774, dar totuși există dovezi ale continuității satului încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Un prim argument ar putea fi considerat diviziunea satului în funcție de Leica și anume Maluri Munteni, care aparținea județului Râmnic și Maluri Moldova, care aparținea județului Putna .O altă dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
care nu stiau de "căpuș" ca de un obiect real, legau numele satului, de cuvântul "căpșune" - zicându-le "căpșunenii". Cele două nume ale satului "Căpușeni" și "Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un alt argument, al ipotezei că locuitorii din "Căpușneni" provin din Ardeal este numele de familie al sătenilor. Astfel numele de famili formate prin adăugarea la numele de botez a sufixului "-esc(u)". De exemplu "Coroescu", "Galescu", frecvente în Moldova, lipsesc în Ardeal
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Mic cu Someșul Mare, presupusă a fi fost cândva nu departe de Cetan, în verbul vechii limbi bulgare „"cetati"”= a se uni, a se împreuna. Prezența umană, confirmată de câteva descoperiri întâmplătoare, este timpurie dar nu poate fi invocată ca argument al vechimii așezării. Avem în vedere o luntre monoxilă apreciată a fi dintr-o epocă mult anterioară cuceririi romane (106 î.C.) și, din epoca Daciei Romane, urmele carbonizate - dar nu întru totul sigure - ale unui turn de pază și
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
bazele unui regat centralizat și unificat. Transformările sociale au influențat politicile feudale europene pe parcursul Evului Mediu. În Franța, marii nobili dețineau puterea, în special ducii de Aquitania și Normandia. Apar figuri importante ale mișcării intelectuale cunoscută ca Scolastică, ce empatiza argumentele dialectice în disputele teologice asemeni filosofiei clasice. În Spania, califii de Cordoba sunt înlocuiți de Almoravizi. Are lor unificarea creștină sub hegemonia Navarei, debutând astfel Reconquista împotriva islamicilor. În China, conflictele au continuat între Dinastia Song, Tanguti conduși de Xiâ
Secolul al XI-lea () [Corola-website/Science/298554_a_299883]
-
lui Petru Șchiopul Denumirea Belcești provine din cuvintele slave belci sau belâi ce înseamnă alb. Posibil ca denumirea localității să provină de la un întemeietor cu numele "Belceanu" sau "Belcescu". Existența în satul Ruși a numelui de familie Belceanu constituie un argument în sprijinul acestei afirmații. Numele satului Ruși este tot de origine slavă. De altfel, în satul Ruși există multe nume de familie de origine slavă. Cel mai vechi sat al comunei este Ulmi apare în documente prima dată în 1437
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
al părților de peste munți, încă și de către Părțile Tătărăști și Amlașului și Făgărașului herțeg și domn al Banatului Severinului și al Podunaviei, până la Marea cea Mare."). Vine ca domn, probabil, în urma campaniei otomane din vara-toamna lui 1420, având ca singur argument sprijinul constant pe care i l-a arătat Înalta Poartă în conflictele cu rivalul său Dan al II-lea. Cert este că primul act cunoscut emis de el poartă data de 17 mai 1421, iar în actul de întărire din
Radu Praznaglava () [Corola-website/Science/298641_a_299970]
-
inscripționarea bilingvă ar fi obligatorie doar dacă ponderea minorității ar depăși 20% din populația unității administrative (art. 76 din legea 215/2001), iar comunitatea maghiară din Cluj are o pondere de 15,27%, conform recensământului din 2011. După ce a respins argumentul că atunci când proporția de 20% nu este atinsă, problema inscripționării în limba minorității este o chestiune ce ține de oportunitate, lăsată la îndemâna autorității locale, în data de 17 martie 2014 a fost înregistrată la Tribunalul Cluj o cerere în sensul
Emil Boc () [Corola-website/Science/298663_a_299992]
-
fără legătură cu realitatea geografică românească. În neconcordanță cu această relatare, documentele emise de curtea maghiară, precum și cronica teutonă a lui Petru de Duisburg, vorbesc despre o regiune păduroasă. Primul care a enunțat această ipoteză, fără a-i aduce însă argumente, a fost P. Dragalina, în 1899. Acesta considera că lupta s-a dat "„în cheile Crainei, în strâmtorile dintre Orșova și Meedia [Mehadia]”". Constantin Rezachevici menționează că „drumul sării”, pe care a intrat armata ungară, era legătura obișnuită dintre Ungaria
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
ruta aleasă, pe la Turnu Severin sau prin Sibiu. Adeptul acestei locații a fost Nicolae Iorga. El considera că bătălia a fost purtată „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”. Plasarea bătăliei pe Valea Prahovei este motivată în principal de trei argumente, în opinia cercetătorului Florian-Nicu Smărăndescu. În primul rând, consideră că presupusa participare a tătarilor la acest conflict ar fi trebuit să se petreacă astfel încât lui Basarab să-i fie cât mai ușor să îi scoată din țara sa, o dată cu încetarea
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
faptul că au o apariție neplăcută - iar altul ar fi faptul că produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele și că alte surse de energie, precum cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Paul () a fost romancier german, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul "Casa Buddenbrook"). „"...în principal pentru marele roman" "Casa Buddenbrook", " care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane"” S-a născut la 6 iunie 1875 la
Thomas Mann () [Corola-website/Science/298678_a_300007]
-
ramurile sale, lingvistică (ce se preocupă de lingvistică istorică), onomastica(ce se preocupă de de studierea numelor proprii, alături de ramurile sale: (toponimia-nume de locuri, antroponomia-nume de persoane, hidronomia-nume de ape) și etimologia (originea și sensul cuvintelor) sunt utile cercetării istorice. Argumentul lingvistic este necesar pentru interpretarea vechilor surse scrise. Istoria, la rândul ei , poate fi considerată o știință auxiliara a filologiei. Antropologia este știința care se ocupă de om, de varietatea raselor și răspândirea acestora pe planetă în funcție de condițiile naturale și
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
zeități. Cuvantul ""ateism"" provine din grecescul "atheos" (), însemnând „fără Dumnezeu”, și a fost folosit ca termen peiorativ celor care respingeau divinitățile venerate de majoritatea societății. Primii oameni care se identificau ca fiind atei, au trăit în secolul al XVIII-lea. Argumentele care susțin ateismul variază de la cele filozofice până la abordări sociale, istorice și chiar științifice. Cele mai populare argumente care susțin ateismul sunt lipsa oricărei evidențe empirice, problema forțelor răului și numeroasele contradicții între religii și în cadrul aceleiași religii. Mulți atei
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
care respingeau divinitățile venerate de majoritatea societății. Primii oameni care se identificau ca fiind atei, au trăit în secolul al XVIII-lea. Argumentele care susțin ateismul variază de la cele filozofice până la abordări sociale, istorice și chiar științifice. Cele mai populare argumente care susțin ateismul sunt lipsa oricărei evidențe empirice, problema forțelor răului și numeroasele contradicții între religii și în cadrul aceleiași religii. Mulți atei susțin că lipsa existenței unei divinități este mult mai probabilă decât existența acesteia.Cei care trebuie să aducă
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
religioase; mai mult, toate fenomenele care erau explicate ca supranaturale au căpătat în timp explicații științifice. În aceste condiții principiul parcimoniei (Briciul lui Occam) implică ipoteza prezenței divine ca nenecesară. „Problema răului” e probabil cel mai vechi și mai puternic argument al ateismului contra religiei. Pe scurt, existența răului în lume e incompatibilă cu existența unui Dumnezeu binevoitor, și e mai rezonabil să concluzionezi că Dumnezeu nu există decât că există dar nu face nimic să oprească Răul. Această problemă a
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Iluminismul românesc va recurge, la rândul său, la argumentele istorice în favorea unor revendicări politice. Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX -lea
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX -lea. Cărturarii acestui curent au combătut superstițiile, au popularizat știința și au adus argumente pentru afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Activitatea lor științifică s-a manifestat în plan didactic prin redactarea de manuale școlare, înființarea de școli și promovarea literaturii. O vastă activitate în acest sens a desfășurat Gheorghe Șincai, directorul școlilor Bisericii Române
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
nu a fost adoptată de Sumer în Mesopotamia, care nu a luat naștere înainte de 3500 î.e.n., și de vechiul regat al Egiptului, începînd din 2630 î.e.n., argumentînd că acestea erau deja bine consolidate și definite în momentul răspândirii simbolului. Ca argument "ex silentio", acest punct de vedere are puțină valoare ca dovadă în sprijinul teoriei. Simbolul svasticii este sacru în hinduism, budism și jainism, ambele avînd apariția datată, cu aproximație, în secolul al-VI-lea î.e.n.. Budismul, în special, s-a
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
studiu din 1954, emite ipoteza că aria maramureșeană ar putea reprezenta o zonă distinctă. Primul cercetător care a identificat ferm cinci graiuri ale teritoriului lexical dacoromân (printre care și pe cel maramureșean) a fost Sever Pop în 1950. Însă doar argumentele lui Romulus Tudoran (1956) și Ștefan Giosu (1963) au fost de natură să câștige adeziunea lingviștilor români. Clasificările curente, datorate lui Romulus Todoran, Ion Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
festive, într-un mormânt săpat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el in Blajul atât de iubit. Ca nobil, a intrat în Dieta Transilvaniei (fiind primul român din Dietă) și a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate: Deci și românii au dreptul să fie recunoscuți ca națiune, a patra din Ardeal, nu numai „plebs valahica”. Dar cele trei națiuni privilegiate, (ungurii, sașii și secuii) s-au împotrivit, spunând că această cerere cuprinde „niște lucruri pe
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
Xenopol, B.P. Hașdeu, Grigore Tocilescu, au adunat un mare număr de dovezi referitoare atât la vechile populații getice și dacice din spațiul carpato-danubiano-pontic, cât și la continuitatea populației romanizate de pe teritoriul fostelor provincii Dacia și Moesia, demonstrând șubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficială maghiară. Începutul disputei în jurul continuității l-au constituit revendicările naționale formulate de românii din Transilvania, în special prin Supplex Libellus Valachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel dintâi program politic, memoriul se bazează pe scrierile Școlii
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
se datorează existenței substratului traco-dacic comun și a influenței culturalo-lingvistice a aromânilor autohtoni asupra albanezilor. -Gesta Hungarorum și Cronica lui Nestor, care îi menționează pe români, sunt izvoare demne de crezare, infirmând ipoteza teoriei roesleriene. Cronicari și istorici (p. 93-121). Argumentul "a silentio", adus în contra aflării Românilor în Dacia Traiană, care se bazează pe lipsa știrilor istorice despre acest popor timp de aproape 1000 de ani dupa retragerea aureliana este obiectul acestui capitol. În contra acestui argument, Dimitrie Onciul susține mai întâi
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
Cronicari și istorici (p. 93-121). Argumentul "a silentio", adus în contra aflării Românilor în Dacia Traiană, care se bazează pe lipsa știrilor istorice despre acest popor timp de aproape 1000 de ani dupa retragerea aureliana este obiectul acestui capitol. În contra acestui argument, Dimitrie Onciul susține mai întâi că Românii au fost confundați cu popoarele ce stăpâneau Dacia sau sunt amintiți sub denumiri arhaice, aducând și câteva probe din timpuri mai târzii, unde asemenea amestecare este foarte probabilă sau chiar vederată. Afară de aceasta
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
amintiți ca popor deosebit sub numele de Vlahi, decât pentru prima oară la anul 976. Cât timp Vlahii nu luară de sine înșiși parte însemnată la întâmplările istorice, ei n’au fost luați în seamă de scriitorii acelor timpuri. Deci argumentul "a silentio" nu dovedește nimic pentru neființa Românilor în Dacia. Dar nici nu este adevărat că Dacoromanii nu s’ar afla amintiți în istorie înainte de secolul XII. Cel mai cunoscut cronicar, care face asemenea amintire, este Anonimul Notar al regelui
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]