35,725 matches
-
Roșie au fost mobilizați peste 200 de bărdăreni, dintre care 86 de consăteni și-au pierdut viața în luptele grele ale războiului. Multe familii și persoane din sat au fost arestați în 1940 și deportați ca dușmani ai poporului. În apropierea localității s-a descoperit vatra unui sat din mileniul IV î. Hr. Pe locul fostei așezări s-a găsit un ac de aramă și ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două stațiuni
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
de aramă și ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două stațiuni de la sfârșitul mileniul II î.Hr. Tot aici s-au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. și a sec. VIII-XIV e.n. Rădăcinile acestui cuib uman coboară în straturile istoriei la o adîncime de 5500 ani. El a fost atestat în scris la 6 martie
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
tre preoți și un ierodiacon), 40 călugărițe și surori la ascultre. Istoria Mănăstirii e strîns legată de istoria regiunii Nisporeni, cunoscînd etape de înflorire și de decădere (de exemplu în timpul dominației sovietice a fost închisă și transformată în depozit). În apropiere de mănăstire este amenajat Cimitirul de Onoare Românesc, care a fost restabilit și inaugurat la 21 septembrie 2010 în memoria ostașilor români căzuți pe aceste locuri în timpul celui de-ai doilea război mondial. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
1859 numără în sat 197 de case cu 390 de bărbați și 336 de femei, o biserică ortodoxă. Fundul Galbenei este atat o comună cât și un sat mare, ce este situat în centrul Moldovei. Acesta se află în imediata apropiere a graniței cu raionul Ialoveni. Drumul principal de acces este E584, de asemenea, cunoscut sub numele de Ruta 3, care conectează orașul Hîncești de capitală Chișinău. Atât partea de vest cât și cea de est a satului este înconjurată de
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
creșterea vitelor. Din 1872 și-a început activitatea școala de alfabetizare, care către 1915 număra 77 de elevi. În anul 1940 autoritățile sovietice au fixat 1 881 de locuitori în Cuizăuca. Războiul, foametea și deportările au micșorat numărul populației. În apropierea satului Cuizăuca, în inima pădurii se află Mănăstirea "Sfîntul Vasile cel Mare". Mănăstirea a fost fondată de cîțiva călugări în anul 1999 pe ruinele unei tabere pionierești. La început, mănăstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul și a lui Antim Ivireanul
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
Recensămîntul din anul 1897 fixă la Bulboci 990 de locuitori (485 bărbați și 505 femei). Dicționarul geografic al Basarabiei (1904) înregistra în satul Bulboci 214 case, 1028 de locuitori, o biserică, grădini, prisăci, două heleșteie. În 1911 ia ființă în apropierea localității satul Bulbocii Noi, sătul vechi numindu-se de acum înainte Bulbocii Vechi.
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară. Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de 32-33 °C și relativa umiditate a aerului. Purcarii sunt de fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din Purcari, cu textură nisipoasă și lutoasă în a cărei compoziție intră un element
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două masive de pădure: unul pe malul Nistrului, iar altul spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă - Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
unul pe malul Nistrului, iar altul spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă - Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată de cea a satului -- Valea Tătărăucii. Cel mai des pomenit deal din apropiere este dealul Drăguței cu o înălțime de 212,3 metri, ce se află la nord de sat și panta căruia coboară spre Nistru. Datorită reliefului, altitudinea părții locuite a satului variază de la 180 până la 250 metri deasupra nivelului mării. Conform
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Comuna Chișcăreni are mulți meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
XVI. Satul Sîngereii Noi a fost fondat în 1921, ca rezultat a reformei agrare din 1918-1924 când mai multe familii de țărani și-au întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa o școală primară. În 1933 numărul copiilor de 5-16 ani era
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În bazinele acvatice se scurg murdăriile de la gunoiștile neautorizate amplasate pe maluri sau în apropiere. Gestionarea deșeurilor, ca și în majoritatea localităților din republică, este o problemă existentă și la Carahasani, în afara de gunoiștile autorizate pe teritoriul comunei apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de naționalitate evrei. Iată ce ne relatează veteranul Ștefan Manolache, pe front sergent comandant de grupă mitraliere în Regimentul 6 vânători din Divizia 14 infanterie: "Am participat cu Regimentul 6
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
alte sate cu denumiri caracteristice perioadei de dua 1812 sunt Novaia Nicolaevca, Romanovca, Alexeevca, Hristoforovca, Lidovca). În satele menționate mai sus populația majoritară sunt ruteni, pe când în Elizavetovca cea mai mare parte a locuitorilor sunt români. Este situată în imediata apropiere a orașului Ungheni. Teritoriul comunei Zagarancea se află în partea de vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinara, situată în lunca Prutului. Comună Zagarancea se mărginește cu următoarele comune: Petrești(la nord), Todirești (la est), Mănoilești
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni) Pe teritoriul comunei se găsesc 2 gimnazii, 2grădinițe (în Semeni și Zagarancea), 2 biserici din satul semeni (bran) și din satul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
tarul Rusiei, Petru I, înainte de bătălia de la Stănilelești (18-22 iulie 1711), insă cercetările arheologice arată că pe acel loc a existat cândva o cetate făcută din șanțuri și valuri de pământ. Alte monumente istorice sunt cele șase movile Kurgan. În apropiere de răul Prut a fost amenajată o zonă de agrement, alt obiectiv turistic este „Miorița”, un complex arhitectonic în stil rustic, construit în apropierea automagistralei Ungheni-Chișinău.
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
făcută din șanțuri și valuri de pământ. Alte monumente istorice sunt cele șase movile Kurgan. În apropiere de răul Prut a fost amenajată o zonă de agrement, alt obiectiv turistic este „Miorița”, un complex arhitectonic în stil rustic, construit în apropierea automagistralei Ungheni-Chișinău.
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent sub forma unor dealuri relicte în apropierea satului. La sfârșitul pliocenului superior a avut loc statornicirea teritoriului și râul Puhoi și-a început precesul de formare a văii sale. Relieful continuă să se formeze și în prezent. Formele principale de relief cu altitudini mai mari au apărut
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din acest raion geomorfologic se găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de relief, care în comparație cu altele s-au păstrat nu numai în straturile inferioare și cele superioare ale «stratului de baltă». În apropirea satului, grosimea stratului de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
de deservire socială, baia, farmacia, o ospătărie, 2 puncte medicale, oficiul poștal, parc pentru mașini, brutăria, ce asigură cu pâine nu numai satul Puhoi, ci și alte sate vecine. În 1977 a fost construită casa de cultură. În pădurea din apropiere în 1967 a fost construită tabăra de odihnă “Poenița”. Industria. Principala ramură a industriei dezvoltată în regiune este industria alimentară. În cadrul industriei alimentare se evidențiază industria vinicolă, industria de panificație, industria uleiurilor vegetale, industria berii, industria cărnii. Industria vinicolă este
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
au fost create noi locuri de muncă pentru localnici. În prezent fabrica produce o gamă largă de produse vinicole dintre care se remarcă vinurile seci și cele dulci. Se prelucrează materia primă locală, dar și cea importată din satele din apropiere. În toamna anului 2006 fabrica a produs 800 tone de vin care a fost îmbuteliat și transportat pe piața mondială. Până în anul 2006 principala țară în care erau exportate vinurile era Rusia, în prezent vinurile fabricii “Asconi” sunt cunoscute într-
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
fost existat fără buna înțelegere care există în colectivul fabricii care este alcătuit din 200 de lucrători. În cadrul fabricii mai este construită și o secție care produce bere, dar în mici cantități. Berea este exportată în butelii în magazinele din apropiere. Industria morăritului este slab dezvoltată. Dacă în trecut localnicii erau nevoiți să se deplaseze în satele vecine pentru a măcina făina, în prezent în sat au fost construite 2 mori mici. Industria de panificație este reprezentată de fabrica de pâine
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și se obțin următoarele produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat. Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic. Acest complex a fost construit în 1992 de către un proprietar individual în apropiere de fostul complex zootehnic care ulterior a fost distrus. În acest complex se cresc bovine. În complex se prelucrează materia primă locală cât și cea importată din satele din apropiere. Complexul “Valul lui Traian” produce o gamă largă de mezeluri
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
a fost construit în 1992 de către un proprietar individual în apropiere de fostul complex zootehnic care ulterior a fost distrus. În acest complex se cresc bovine. În complex se prelucrează materia primă locală cât și cea importată din satele din apropiere. Complexul “Valul lui Traian” produce o gamă largă de mezeluri, conserve din carne și alte preparate din carne foarte cunoscute pe piața națională prin calitatea lor. În 1889 pe lângă biserica din sat a fost deschisă o mică școală în care
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]