32,616 matches
-
evaporare umiditatea atmosferică necesară dezvoltării. Degajarea lentă a căldurii în urma condensării ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 - 20 față de temperatura troposferei în exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali sunt cunoscute drept furtuni "cu nucleu cald". De remarcat că această zonă caldă este numai la înălțime, la suprafața solului temperatura este cu câteva grade mai mică decât a zonei din jurul ciclonului datorită reducerii de către nori a insolației și a precipitațiilor. Termenul de „ciclon” se referă la mișcarea generală a fenomenului, o mișcare
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
de condensare. Aceasta se face treptat cu înălțimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon crește în jurul axei ciclonului. Cu excepția temperaturii aerului din imediata apropiere a suprafeței oceanului, care este determinată de temperatura suprafeței apei, zona din interiorul ciclonui este mai caldă decât cea din jurul său. În centrul ciclonui se găsește o zonă lipsită de vânturi și precipitații, numită "ochiul ciclonului" (ochiul furtunii), furtuna desfășurându-se aparent în jurul său. Ochiul unui ciclon tipic are un diametru de 30 - 60 km și poate
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
blocarea Allington, dar mai înainte, navele care transportau marfă au ajuns până în amonte. [29] Medway a "capturat" apele altor râuri, cum ar fi râul Darent. Alte râuri din Kent includ râul Stour în est . Kent este una dintre cele mai calde părți din Marea Britanie. La 10 august 2003, în cătunul din Brogdale ,aproape de Faversham , temperatura a atins 38,5 ° C,cea mai ridicată temperatura înregistrată vreodată în Marea Britanie. [20] La recensământul din 2011, [31] Kent, inclusiv Medway, a avut 1,727
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
diferenția calcare formate din depuneri rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți în general microbi, virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, alge sau organisme unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali (organisme marine din clasa Anthozoa ce trăiesc în general în mările calde tropicale) O altă sursă de calcar biogen sunt scheletele unor animale marine moluște (Mollusca) ca: melci (Gastropode), scoici (Bivalva) sau bureți de mare (Spongieri). Acesta ia naștere în apele cu concentrație mare de hidrocarbonat de calciu, care este mult mai
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
a crescut până la 15 000 de oameni. Cricova e plasat pe platforma Moldoveneasca 1000-2000 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Climă este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală pentru tineret de Arte, grădiniță nr.33; primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
Ișnovăț, care traversează orașul în direcția de la nord-vest spre sud-vest. Dealul Comarnic, care se află în partea de sud-vest a localității, este cel mai înalt din împrejurimi - 190 m.d.m. Clima în zona localității Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri calde și lungi (temperatura medie în iulie - 20-30 ° C) cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie -5,5 °C. Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest și continental-excesive dinspre Nord-Est. Temperaturile medii sunt cuprinse între -25 °C în ianuarie și +31 °C în iulie. Perioadele calde durează circa 193 zile. În ultimii ani temperaturile medii anuale sunt în creștere. Precipitațiile anuale variază în intensitate în mediu de la 711 mm până la 600 mm.
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
Presiunea medie anuală este egală cu 763-764mm coloana de mercur. Presiunea cea mai ridicată se înregistrează iarna, iar cea mai joasă vara. Viteza medie anuală a vânturilor este mică (3-5m/sec). În timpul deplasării cicloanelor și al schimbării bruște a aerului cald cu cel rece, în atmosferă deseori se formează vârtejuri și furtuni puternice cu viteză de 15-20 și chiar 30m/sec. Cantitatea de precipitații diferă atât de la an la an, de la un anotimp la altul, cât și de la o lună la
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce leagă Băcioiul cu țara prin sud și cu Chișinău. Distanța de la Băcioi la Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
depărtare față de municipiul Chișinău. Este o localitate îmbrățișată de dealuri, mici coline, bogată în păduri. Satul vechi a fost așezat într-un hârtop din dreapta văii râului Cula. Satul nou - pe culmea dealului ce duce spre Călărași și are o climă caldă, temperată, influențată de clima Carpaților estici și a Câmpiei Ucrainene. Era pe vremea, când vestea despre bogăția și frumusețea acestor pământuri trecea cu încântare hotarele țării. Întro-o după amiază de vară, pe când soarele cobora spre chindii, domnitorul, cu câțiva oameni
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este legat de trup și de sănătatea trupească. Totodată, roșul este asociat pământului și rodniciei lui. El simbolizează viața, curajul, voința, dragostea, ardoarea, energia, forța, avântul, spiritul vioi, tragerea
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este legat de trup și de sănătatea trupească. Totodată, roșul este asociat pământului și rodniciei lui. El simbolizează viața, curajul, voința, dragostea, ardoarea, energia, forța, avântul, spiritul vioi, tragerea de inimă, jertfelnicia și abnegația, succesul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe teritoriul satului Tartaul circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată, dar pătrunde și aer uscat,înfierbîntat, ce provoacă vara de multe ori arșiță și secetă.Iarna curenții de aer arctic provoacă adesea schimbarea
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
acțiunile sale nechibzuite: aratul incorect, cultivarea fără rotație a unor culturi agricole etc., care duc la degradarea continuă a terenurilor arabile. Pe lîngă om o mare contribuție în acest sens o are și natura, și anume: ploile torențiale din perioada caldă a anului, care spală stratul de sol, înghețurile de primăvară și toamnă. O altă problemă cu care se confruntă autoritățile locale este cea a defrișării pădurilor. Satul dispune de un procent foarte mic de păduri, însă oamenii nu înțeleg că
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
10-11 m, adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
influențează semnificativ natură teritoriului. Munții Carpați modifică într-o anumită măsură deplasarea și caracterul maselor de aer dinspre vest și nord-vest și determină creșterea cantității de precipitații atmosferice. Deschiderea Câmpiei Europei de Est determina pătrunderea liberă a maselor de aer cald dinspre sud iar dinspre nord a aerului arctic rece. Îndepărtarea de oceanul Atlantic la aproximativ 2.000-2.800 km determina o influență oceanica mai redusă decat în Europa de Vest. De pe Atlantic vin mase de aer oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
dinspre sud iar dinspre nord a aerului arctic rece. Îndepărtarea de oceanul Atlantic la aproximativ 2.000-2.800 km determina o influență oceanica mai redusă decat în Europa de Vest. De pe Atlantic vin mase de aer oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
circulația generală a atmosferei se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se deplasează spre est mase de aer temperat-maritim. Vară aceste mase determina o vreme mai răcoroasă și precipitații, deseori sub formă de averse. Aerul tropical-maritim venit dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterana aduce vreme caldă și
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se deplasează spre est mase de aer temperat-maritim. Vară aceste mase determina o vreme mai răcoroasă și precipitații, deseori sub formă de averse. Aerul tropical-maritim venit dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterana aduce vreme caldă și umedă. Din direcția estică pătrund mase de aer temperat-continental, care condiționează o vreme uscată, vara-călduroasă, iar iarna-foarte rece. În sezonul cald uneori pătrund din nordul Africii sau dinspre Asia de Vest mase de aer tropical-continental, provocînd o vreme foarte
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
mai răcoroasă și precipitații, deseori sub formă de averse. Aerul tropical-maritim venit dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterana aduce vreme caldă și umedă. Din direcția estică pătrund mase de aer temperat-continental, care condiționează o vreme uscată, vara-călduroasă, iar iarna-foarte rece. În sezonul cald uneori pătrund din nordul Africii sau dinspre Asia de Vest mase de aer tropical-continental, provocînd o vreme foarte călduroasă și secetoasa. În perioada rece a anului, dinspre nord și nord-est se produc invazii de aer arctic, foarte rece și uscat
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]