31,463 matches
-
un dialog dintre Spancioc și Stroici: „Cum ți se pareâ zice unul din boierii care i-am văzut că nu iertase pe Alexandru Vodă. -Te sfătuiesc să nu te duci astăzi la dânsul la masă ...” Nu e nevoie de nici o explicație... Moartea celor 47 de boieri, rânjetul diabolic al lui Lăpușneanul, Învălmășeala În cuvinte a lui Moțoc În fața spectacolului diavolului demonstrează Încă o dată arta prozatorului. Punctul culminant al nuvelei trebuie privit dintr-o perspectivă romantică. Învingătorii și Învinșii (clasici) par să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înfăptuită, a urmat legile nescrise. De altfel În baza acestora trebuia să se infăptuiască dreptatea, animalul credincios, câinele răzbunându-și stăpânul. O altă calitate a Vitoriei Lipan o constituie sensibilitatea ei, oarecum cenzurată. Își iubește copii, mai ales pe Gheorghiță, explicația acestei relații ține de mitul oedipian, dar trebuie să dovedească față de ei o anumită asprime, pentru ca aceștia să crească În spiritul moralei păstorilor. Nichifor Lipan o iubea mai mult pe Minodora, aceeași explicație poate fi dată și aici, pe când ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își iubește copii, mai ales pe Gheorghiță, explicația acestei relații ține de mitul oedipian, dar trebuie să dovedească față de ei o anumită asprime, pentru ca aceștia să crească În spiritul moralei păstorilor. Nichifor Lipan o iubea mai mult pe Minodora, aceeași explicație poate fi dată și aici, pe când ea se Îngrijește mai mult de Gheorghiță și Îl ferește de asprimele tatălui. Minodora trebuie să facă toate treburile, așa cum le-a făcut bunica, ori mama. Dacă aceste obiceiuri nu se vor păstra, viitorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
suflet dragostea pentru Ela; ea e o componentă a ființei lui. Împăcarea a fost „o beție de dureri amare, transformată În bucurii tari, cum se schimbă drojdiile zăcătorilor În alcool. Totul, trecutul Îmi apărea acum clar, mai ales după noi explicații, mai ales după fericirea ei, acum nestăpânită”. Dar „fericirea” e scurtă: concentrat la Dâmbovicioara, eroul șiaduce soția la Câmpulung, să-i fie aproape. Aici trăiește „ultima noapte de dragoste”, zvârcolindu-se În apele tulburi, ale geloziei, pentru că atunci când se desparte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
război, Ștefan Gheorghidiu este cuprins de o liniște neobișnuită. Un bilet anonim Îi dezvăluie că nevastă-sa Îl Înșală „cu un individ Grigoriade, care e la cenzură, vezi bine”. Când aceasta vine acasă, Îi arată scrisoarea „zâmbind”. La protestele și explicațiile ei cu „platitudini Încălecate”, el ii spune cu un zambet binevoitor: „- Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu dacă ne-am despărți ?”. A doua zi s-a mutat la hotel și i-a lăsat soției „absolut tot ce e În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Camil Petrescu) a faptelor concrete, a experienței comune...” Cât privește universul antropologic, având În centru familia, „faptele concrete” și experiențele comune, fără „nimic livresc”, plecând de la „viața burgheziei bucureștene”, problemele pot fi discutabile dintr-o altă viziune estetică. Dincolo de explicația criticului și teoreticianului, reținem sintagma „concepție Înaltă despre artă”, asta Însemnând că arta Înseși trebuie să se Înscrie Într-un sistem estetic și nu „În arbitrarietate” cum se Întâmpla aiurea. Ideea este, cu siguranță, hegeliană, că filosoful german exprima ideea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea respectării „principiilor”. De ce rezistă „Enigma Otiliei” și nu se „Învechește”, este problema principală și nu e nici o exagerare dacă se afirmă că este o capodoperă. Explicația o dă autorul Într-un eseu („Echlibrul Între antiteze”) când abordează relația „tradiționalism și modernism”. Acestea devin „sub raport estetic formule inutile și oțioase”, dacă nu se realizează un raport dialectic: „ori o epocă imită servil... formele trecutului și atunci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din plin. Am discutat în altă parte pe larg despre factorii explicativi ai dificultăților tranziției (Zamfir, 2004). Pe de altă parte, lupta împotriva foștilor comuniști, securiști, mai recent a corupției pare să cadă în aceeași categorie. Aș avansa aici o explicație posibilă a unui fenomen pe care specialiștii estimează că este greu de explicat: răsturnarea opțiunilor electorale în ultimele săptămâni de dinainte de alegerile din 2004. În cazul în care, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, PSD și Adrian Năstase prezentau un suport
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat trendul dezvoltării multor țări avansate ale lumii a treia. Modelul de explicație alternativ propus de Frank este acela al relației „metropolă-satelit”. „Acest tip de relații își au originea în perioada colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe în lumea a treia cu scopul de a facilita transferul surplusului economic spre țările apusene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza capitalismului modern în Japonia”. Iată, succint, ideile lui Bellah în sinteza lui Alvin J. So. Marea transformare s-a petrecut între 1600 și 1868 - în perioada Tokugawa. În religia Tokugava, salvarea a fost raportată la acțiunea morală (ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face cu „cultura neacțiunii”, „cultura acțiunii”, „cultura pesimismului”, „cultura optimismului” etc. Exemplele se pot multiplica la nesfârșit: ceea ce nu este explicat prin educație, venit, vârstă, gen, capital etc. e atribuit culturii, „valorilor”, „normelor” ș.a.m.d. sau, mai simplu, unor explicații de genul „Așa sunt ei”. Astfel privită, cultura e redusă la un exercițiu de nominalism, prin care ceea ce nu se poate explica prin modele economice este „aruncat” în categoria cultură. Dacă am văzut care este critica antropologilor privitoare la aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și ale modului în care este structurată societatea) și neșansa socială (sărăcia e un fenomen normal în societățile moderne, care este cauzat de anumiți factori economici și sociali ce nu pot fi controlați). Cei care împărtășesc un anumit tip de explicație pentru cauzele sărăciei vor fi orientați către o anumită politică de combatere a sărăciei. Astfel, cei ce consideră că individul este vinovat pentru situația în care se află vor susține o politică socială care să ofere beneficii minime pentru săraci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred că sărăcia e produsă de structura socială vor dori ca săracii să aibă acces ușor la beneficii generoase. Adepții ultimei explicații consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor săraci, cum ar fi politicile educaționale sau garantarea accesului celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor săraci, cum ar fi politicile educaționale sau garantarea accesului celor săraci la servicii sanitare. Datele furnizate de cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație, neșansa socială, dar pe care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
săraci la servicii sanitare. Datele furnizate de cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație, neșansa socială, dar pe care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială în România postcomunistă, în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială în România postcomunistă, în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată de ajutorul insuficient oferit de stat. Explicațiile legate de neșansa individuală sau de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată de ajutorul insuficient oferit de stat. Explicațiile legate de neșansa individuală sau de cea socială nu sunt prea agreate de români. Se poate afirma că, în ochii opiniei publice, sărăcia are puțin de-a face cu lipsa de noroc, ea având cauze care țin fie de felul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mentalitate continuă să supraviețuiască și în perioada postcomunistă, dovadă fiind procentele destul de crescute pe care le obțin explicarea sărăciei prin insuficientul ajutor din partea statului și prin lipsa de efort individual. Un alt obiectiv al prezentei analize a fost explorarea dinamicii explicațiilor populare date sărăciei. Datele avute la dispoziție au permis urmărirea evoluției opțiunilor populației pentru una sau alta dintre cauzele atribuite sărăciei pe o perioadă de zece ani (1993-2003), fiind accesibile pentru analiză datele a două cercetări realizate în 1993 și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această comparație, am apelat la un artificiu și am exclus din analiză pentru datele din actualul Barometru varianta de răspuns „Pentru că nu îi ajută statul”, care nu exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de răspuns „Pentru că nu îi ajută statul”, care nu exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]