31,463 matches
-
se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene, deoarece aceste state au trecut printr-o recesiune economică, iar oamenii au trăit direct sau indirect experiența sărăciei. O experiență asemănătoare au trăit și românii în anii tranziției. După 1989 sărăcia a început
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și persoanelor de vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social și dezvoltare este anticipată de studiul extrem de influent al lui Banfield (1958) asupra satului Montegrano din sudul Italiei. Banfield a explicat dezvoltarea redusă a satului prin capacitatea redusă a comunității locale de a se organiza pentru producerea bunurilor publice. Explicația este clădită în jurul a ceea ce autorul denumește „amoralism familial”: lipsa de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variabile ce sunt legate direct de implicarea individuală în acțiunea colectivă: condițiile psihologice, factorii culturali, caracteristicile microstructurale ale colectivităților și resursele disponibile pentru participare, pe care le voi dezvolta pe scurt. Teorii psihologice Unele abordări ale mișcărilor sociale au propus explicații ale activismului care sunt reductibile la stări psihologice sau la trăsături de personalitate ale individului. McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră autoritarismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. A fost utilizat pentru explicarea mișcărilor studențești chiar și un conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social sau leadership ori, invers, pasivitatea și retragerea sunt specifice ethosului unei clase sau al alteia. Dacă această ipoteză găsește susținere în Occident, cum poate fi explicată respingerea ei în cazul nostru, fără a apela la eventuale erori metodologice? O explicație simplă pentru rezultatul nostru este răsturnarea radicală a sistemului de stratificare socială din România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială în familie și în comunitate a blocat funcția de prevenție și reinserție socială. Acest fapt susține explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării, în ciuda eforturilor costisitoare de dezinstituționalizare făcute în ultimul timp; • lipsa cronică a serviciilor de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de droguri, copiii străzii, asistența socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
europene, cele două opțiuni de schimbare ar fi fost: modelul actual de tip Bismark prezent azi în Germania, Austria și Franța, bazat pe asigurări, și modelul de tip Beveridge din Anglia, Italia și Suedia, bazat pe impozite generale. Una dintre explicațiile specialiștilor ar fi că modelul ales era mai aproape de realitatea româneacă interbelică și reprezenta o cale de mijloc între două opțiuni susținute de două tabere: suporterii pieței libere pentru funcționarea sistemului de sănătate și suporteri ai planificări guvernamentale (Vlădescu, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inegalităților de venit. Acest lucru a fost valabil pentru țările Americii Latine (Argentina, Chile, Columbia, Costa Rica, Mexic, Uruguay) la sfârșitul anilor ’70, dar nu și în cazul țărilor Asiei de Est (Coreea, Singapore, Taiwan) în urma liberalizării de la sfârșitul anilor ’60. Explicația acestei inconsistențe, cred cercetători precum A. Wood (1967, apud Williamson, 2002), rezidă în specificul contextului internațional la momentul la care țările optează pentru deschiderea economiei, respectiv intensitatea competiției pe segmentul de piață pe care acestea intră. Din perspectiva paradigmei neoliberale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între trei și cinci kilometri, respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul indicelui dezvoltării umane, de exemplu, ideea centrală de „lărgire a sferei de oportunități individuale” este reflectată insuficient de indicatorii selectați. Una dintre explicații ar putea fi faptul că măsurarea dezvoltării sociale se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Orientarea generalizată către măsurarea rezultatelor acțiunilor generează o presiune puternică pentru adecvarea mijloacelor, pentru planificarea atentă a programelor, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește propria bunăstare”, iar 10 reprezenta susținere puternică pentru afirmația „Statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru asigurarea bunăstării fiecăruia”. Varianta de răspuns „Pentru că provin dintr-o familie săracă” este un indicator pentru explicația structurală a sărăciei și, de aceea, a fost unită cu varianta de răspuns „Din cauza nedreptății din societatea noastră”. Pentru realizarea comparației longitudinale au fost folosite datele cercetărilor European Values Survey din 1993 și 1999 (prescurtat EVS 1993 și EVS 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele care o pot și frâna atunci când conduc la expansiunea neobișnuită a „economiei darului” în detrimentul celei contractuale. Celelalte alegeri posibile erau „destul de importante”, „puțin importante”, „neimportante”. Mai mulți colegi (Gheorghe Socol, Mihai Surdu etc.) mi-au propus sărăcia populației drept explicație alternativă pentru România. Atrag atenția că frecventarea prietenilor nu înseamnă în mod necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest subiect fiind insignifiante din punct de vedere cantitativ 87. O posibilă explicație pentru acest neajuns ar putea fi reprezentată de absența cercetărilor în arhivele militare române, dat fiind faptul că, așa cum relevă inclusiv documentele incluse în prezentul volum, munca obligatorie a evreilor din România a fost organizată și coordonată în bună măsură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în lagăre. Am comunicat Inspectoratului de Poliție și Chesturei de Poliție Galați pentru a lua măsuri contra celor de mai sus. *) Adnotări: "Regimentul 3. Jandarmi Dunărea de Jos"; "Dosar 6"; "8/6/941 Secția 2 ss. indescifrabil"; "Biroul 2"; "Evreii"; "Explicații". Arhivele Militare Române Pitești, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 753, f. 75 (În continuare se va cita AMR). Documentul nr. 2 Divizia 8-a Stat Major Biroul 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 18 Nr. 30.638 din 16
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea subiectivă a cercetătorului în prezentarea și explicarea unui eveniment; valorile și interesele cercetătorului, ecuația sa personală determină cursul analizei istorice. Simplificarea datelor istorice și generalizarea unor explicații cauzale constituie capcane în cercetarea istorică, la acestea adăugîndu-se erorile de identificare a faptelor și a situațiilor relevante în opoziție cu cele irelevante. Sursele primare de informații sînt deseori dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare și cronofagă. Datorită
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetarea este nevoită să facă și drumul în jos, de la întreg spre înțelegerea unui fapt izolat. De cele mai multe ori, acest lucru se întîmplă atunci cînd faptul izolat constituie ceea ce se numește un fapt crucial, un eveniment care poate schimba complet explicația unui fenomen sau a altuia. Desigur, nu prea i se întîmplă unui cercetător începător să se afle în asemenea situații privilegiate, dar nu-i dăunează să știe că acestea există! Nu în puține cercetări, interpretarea înseamnă un fel de permanent
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
democratice și antifasciste. El le-a garantat lui Harriman, Kerr și Vîșinski că regimul său asigură poporului român libertatea presei, a religiei, cea de exprimare și de asociere 314. A doua zi, Kerr și Harriman i-au solicitat lui Groza explicații suplimentare în legătură cu alegerile, iar acesta le-a dat toate informațiile necesare. La alegeri puteau participa toate partidele politice din guvern, prin vot secret, și aveau drepturi egale privind difuzarea, tipărirea și distribuirea de materiale 315. Întrucît aceste asigurări răspundeau cerințelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abdice. Prima alternativă o refuzase, iar a doua s-ar fi soldat, probabil, cu închisoarea. Așadar, a întrebat dacă poate veni în SUA pentru a face o proclamație către poporul român, prin care să-și explice plecarea. Îi datora o explicație poporului său397. Urmînd indicațiile Washingtonului, Douglas s-a întîlnit cu regele Mihai pe data de 25. El îl asigura pe rege că nu există nici o problemă în legătură cu venirea sa în SUA, însă "ar fi nepractic să emiți o proclamație din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Battle. Legația sugera că Italia acceptase să importe grîu și să exporte laminoare, mașini de țesut și un polizor pentru a înlesni eliberarea unui membru al Legației Italiene, arestat în București 722. După cum arătam mai sus, președintele american a acceptat explicația Legației și a refuzat să impună Italiei sancțiunile prevăzute de Legea Battle 723. România a încercat să convingă și celelalte țări occidentale să facă schimb de materiale industriale cu ea. În ianuarie 1952, în România a apărut un nou ziar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alte teritorii 913. Gheorghiu-Dej a continuat să-i someze să-și retragă trupele și în cele din urmă, pe 24 mai, Moscova a acceptat 914. Motivele pentru care sovieticii au acceptat s-o facă rămîn încă obscure, dar există cîteva explicații. Această retragere nu a periclitat nicidecum securitatea națională a Uniunii Sovietice și nici nu i-a redus capacitatea de a efectua o intervenție militară în România. Ba chiar a dat campaniei pacifiste a Moscovei o mai mare credibilitate în fața Occidentului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mare credibilitate în fața Occidentului. Poate că această concesie a lui Hrușciov voia să pară un gest prietenesc față de guvernul român, care să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de Est915. O altă explicație ar fi aceea că guvernul sovietic credea că retragerea trupelor avea să dea partidului și guvernului român mai multă legitimitate în ochii poporului. Și aceasta ar fi atenuat acel gen de ostilitate care dusese la revolta din Ungaria 916. A
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spunînd că această retragere a trupelor, epurarea politică din 1952 și desființarea sovromurilor din 1956 au fost cele trei semne de schimbare din România pe care Statele Unite le-au scăpat din vedere 917. A patra și cea mai puțin plauzibilă explicație îi aparține lui Ion Pacepa. În Orizonturi roșii, acesta sugerează că Gheorghiu-Dej i-a cedat Uniunii Sovietice schițe pentru un laminor care producea aliaje ultragrele necesare rachetelor spațiale, pentru ca Hrușciov să-și retragă trupele 918. Oricare ar fi fost motivul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]