35,725 matches
-
Biserica „Sfânta Elisabeta” din Ițcani este o biserică romano-catolică din municipiul Suceava, care a fost construită în anul 1902 în satul Ițcani (astăzi cartier al Sucevei). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 13, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Acest lăcaș de cult are hramul "Sfânta Elisabeta a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Ițcani (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, satul Ițcani era localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României, aici locuind mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de Gara Ițcani (gară de frontieră aflată pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Ungariei” (sărbătorit la 17 noiembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcani-Gară locuiau 534 credincioși romano-catolici (31
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt favorizat printre altele și de a anumită echipare turistică. Pe lîngă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau posibilitatea practicării conjugate a turismului auto cu drumeția. Întrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte poteci, iar noi
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cu același nume din landul Renania de Nord-Westfalia fiind așezat între orașele Aachen și Köln, fiind traversat de râul Rur, numărul locuitorilor orașului depășește cifra de 93.000. Orașul este amplasat la poalele părții nordice a munților Eifel fiind în apropierea Autostrăzii A-4 ce asigură o bună comunicare cu orașele mari Köln, Düsseldorf și Aachen. Orașul ocupă o suprafață de 85 km², având o lungime pe direcția nord-sud 12,5 km, iar pe direcția est-vest 10 km.Perimetrul orașului însumează
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
întinde și pe malul drept al Dâmboviței; în partea de vest se întinde până în zona Cișmigiu iar în est până la intersecția "Căii Moșilor" cu "Hristo Botev" de astăzi . În 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul "bazar"), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești. Zece ani mai tîrziu, în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înființează la mănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din București.<br> În septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești iar în 1594 începe lupta antiotomană. La
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Ortodoxă Georgiană, deja în 326). Sfătuit de sfânta Nino, regele a trimis soli la curtea lui Constantin cel Mare și a solicitat prin ei trimiterea de preoți creștini în Iberia. Sfânta Nino și-a petrecut sfârșitul vieții ca pustnică în apropierea unei mănăstiri cappadociene. În anul 361 ea s-a îmbolnăvit la întoarcerea dintr-o călătorie în Tușeția, o regiune din estul Georgiei, și a murit în preajma localității Bodbe în regiunea Kaheția. Regele Mirian a întemeiat deasupra mormântului ei în Bodbe
Nino () [Corola-website/Science/306149_a_307478]
-
doar două decenii din secolul al XX-lea. prezintă aceleași particularități geologice și ecologice cu restul Tatrei Înalte, dar furnizează un mediu propice și pentru biologi, fiind cel mai înalt vârf din Europa de la nord de paralela care trece prin apropierea orașelor München, Salzburg, și Viena. Muntele a fost apreciat ca fiind cel mai impunător punct de ascensiune de către cehi, est-germani, maghiari, polonezi și slovaci în perioada restricțiilor de călătorie din timpul Războiului Rece. El continuă să atragă numeroși vizitatori, deși
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
în California de Nord, împreună cu amerindieni și așanumiții "Californio" (californieni vorbitori de spaniolă). Zvonurile despre Goana după Aur s-au răspândit lent la început. Primii căutători de aur care au ajuns în California în 1848 erau oameni care locuiau în apropiere de California, sau care auziseră vestea de la echipajele vaselor de pe rutele cele mai rapide din California. Primul mare grup de americani care a sosit a fost cele câteva mii de oregonieni care au sosit pe drumul Siskiyou. Apoi au urmat
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
de mineri au progresat la folosirea unor utilaje mai complexe („leagăne” sau „rockers” sau „long-toms”) pentru a procesa volume mai mari de prundiș. În cele mai complexe tehnici, grupuri de prospectori deviau cursul unui râu pe un jgheab aflat în apropiere, și săpau după aur în albia râului. Unele estimări moderne realizate de United States Geological Survey arată că peste 370 de tone de aur au fost extrase în primii cinci ani ai Goanei după Aur (aur în valoare de aproximativ
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
și corespondența plecau cu trenul de-a latul Istmului și urcau pe vapoare care se îndreptau spre Coasta de Est. O călătorie a navei S.S. "Central America" s-a terminat dezastruos când nava s-a scufundat într-un uragan în apropierea coastelor Carolinelor în 1857, cu aproape trei tone de aur californian la bord. La câțiva ani după sfârșitul Goanei după Aur, în 1863, la Sacramento a avut loc ceremonia de inaugurare a construcției aripii vestice a . Terminarea liniei, șase ani
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
Viața printre modoci"), și mulți alții. Astăzi, Drumul statal California 49 trece pe la poalele munților Sierra Nevada, legând multe orașe din vremea Goanei după Aur cum ar fi Placerville, Auburn, Grass Valley, Coloma, Jackson și Sonora. Această șosea trece prin apropierea Parcului Istoric Statal Columbia, o regiune protejată cuprinzând districtul istoric al orașului Columbia; parcul a păstrat multe clădiri din vremea Goanei după Aur, ocupate astăzi de unități turistice. Oamenii de știință consideră că forțe globale, de-a lungul a sute
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
război Franței, l-a convins pe Garibaldi să-și concentreze forțele pe rebeliunea siciliană. La data de 06 mai 1860, Garibaldi își ia aproximativ o mie de voluntari italieni, și după o oprire în Talamone la 11 mai debarcat în apropierea Marsalei pe coasta de vest a Siciliei. Lângă Salemi, armata lui Garibaldi a atras benzi risipite de rebeli, iar forțele combinate au învins armata care se opuse la Calatafimi. În termen de trei zile, forța invadatoare au crescut la 4
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
s-a deplasat la Moscova cu un avion IL 14. Datorită condițiilor meteorologice dificile, în jurul orei 18, în momentul aterizării pe aeroportul Vnukovo, ca urmare a unei greșeli de pilotaj, avionul s-a agățat de vârfurile copacilor din pădure din apropiere, s-a prăbușit și a luat foc. În accident și-au pierdut viața Grigore Preoteasa și trei membri ai echipajului sovietic: comandantul aeronavei, lt.maj. V.N. Șliahov, navigatorul, cpt. I.I. Hriukalov, și tehnicianul de bord, N.Z. Pavlikov. Ceilalți pasageri și
Grigore Preoteasa () [Corola-website/Science/306202_a_307531]
-
și este căsătorită cu omul de afaceri libanez Jimmy Thome. Nașul de botez al lui Răzvan Niculescu-Mizil a fost Nicu Ceaușescu. Director la compania de telefonie mobilă Zapp, el a decedat pe 2 mai 2005, într-un accident rutier, în apropierea localității Săftica. Răzvan Mizil conducea motocicleta personală cu viteză excesivă și a pierdut controlul acesteia, izbindu-se de balustrada de protecție a DN1. La înmormântare au participat mulți membri ai nomenclaturii comuniste și copii ai acestora, precum nepoții lui Nicolae
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
β Lep (Nihal) - au o magnitudine aparentă mai mică de 3. În Iepurele se găsește și roiul stelar globular trecut în Catalogul Messier cu denumirea M79. Iepurele este o constelație veche. Astronomii egipteni o considerau drept „Barca lui Osiris” (ajuta apropierea Eridanului, care reprezenta Nilul). Denumită, pentru prima oară, „Iepurele” de către Eudoxus din Knidos, în secolul al IV-lea î.Hr., a fost una dintre constelațiile repertoriate de Ptolemeu în Almageste. Este posibil să reprezinte un iepure vânat de Orion. Această constelație
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
staroveri) din Iași, care a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat anterior o biserică mai veche, din bârne. Biserica lipovenească se află pe Splai Bahlui nr. 4, pe malul stâng al râului Bahlui, în apropiere de Podu Roș. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În această listă nu se specifică care este confesiunea bisericii și este trecut anul
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
fost introduse de Johann Bayer în textul din 1603 al lucrării sale "Uranometria", sub numele de "Albina". Mai târziu, Nicolas-Louis de Lacaille a redenumit-o "Musca australă", pentru a o diferenția de "Musca boreală", o constelație acum dispărută situată în apropiere de Berbecul. Suprimarea acestei constelații a permis redenumirea constelației australe în "Musca".
Musca (constelație) () [Corola-website/Science/306253_a_307582]
-
și-a însoțit tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman). Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia. În Roman, locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași. Profesorul C. Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. 1915: Scriitorul se mută
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
înalt fiind Pico de Aneto, 3.404m). Cordiliera Penibetică se întinde dinspre cea mai sudică parte a Spaniei peninsulare către nord est, mergând paralel cu zona de coastă, până când se unesc cu cea mai sudică parte a Munților Iberici, în apropierea râului Jucar. Sierra Nevada, parte a Cordilierei Penibetice și care se întinde la sud de Granada, are și cel mai înalt vârf de pe teritoriul întregii peninsule Iberice: Vf. Mulhacen, 3.479m. Alte vârfuri din regiune trec de asemenea de 3
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
Andaluziei este în esența o vale largă ce se întinde de-o parte și de cealaltă a râului Guadalquivir. Aceasta vale crește în lărgime dinpre est spre vest (pe direcția de curgere a râului), atingând cea mai largă poțiune în apropierea golfului Cadiz. Câmpia Andaluziei este mărginită în nord de Sierra Morena, iar în sud de Cordiliera Penibetică, îngustându-se mult către est, unde cele două lanțuri montane se unesc. Bazinul râului Ebro, sau Câmpia Aragonului este format din valea râului
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
extinse astfel de fâșii se întâlnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde Câmpia Andaluziei se unește cu cea litorală. Cea mai îngustă zonă de câmpie litorală șe găsește de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabrică se termină brusc în apropierea țărmului. Cele mai importante dintre insulele ce aparțin Spaniei sunt cele Baleare (localizate în Marea Mediterană) și cele Canare (localizate în Oc. Atlantic). La fel ca și hidrografia oricărei alte țări, cea a Spaniei este determinată de două tipuri principale de
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
scop de apărare în fața amenințării otomane. a rămas sub administrație militară imperială (austriacă) chiar și după cedarea Banatului către Ungaria, până la desființarea sa, în 1872. În 1783 a fost inclus în granița militară și orașul Caransebeș, împreună cu 12 sate din apropiere.
Granița militară bănățeană () [Corola-website/Science/304725_a_306054]
-
erau întotdeauna darnici, lucru care a dus repede la lupte și conflicte. Coborând pe Dunăre, adepții lui Petru au jefuit teritoriul maghiar și au fost la rândul lor atacați de aceștia, de bulgari, și chiar de o armată bizantină în apropiere de Nis. Aproximativ un sfert din participanții la cruciadă au fost uciși, însă restul au ajuns la Constantinopol în august. Orașul era mare pentru Europa acelei perioade, însă mare era și "armata" lui Petru, iar diferențele culturale, și reticența de
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
timp. Pe aceste pământuri, omul a pășit în epoca diluvială, în urmă cu 10.000 de ani când, prin acele păduri și băltoace au circulat mamuții. Feliks Milleker spune în „Cronicile comunelor dunărene” că, cu ocazia săpării Canalului Morăvița, în apropiere de Mărghita, între anii 1878-1901 s-a aflat rămășițele unui schelet de mamut care acum se păstrează la Muzeul din Vârșeț. Pe 27 iulie 1552 turcii trec Dunărea și ocupă Timișoara și toată regiunea. Sub asuprirea lor, viața devine foarte
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
adăugăm că ocupația de bază, în ambele Sărcii, a fost agricultura. Odată cu construirea fabricii de zahăr de la Zrenjanin, locuitorii s-au orientat tot mai mult pentru cultivarea sfeclei de zahăr. Este cunoscut faptul că localitatea Sărcia s-a aflat în apropierea satului Șurijan, că au avut o parohie comună și au aparținut Protopopiatului Ciacova. Slujbele religioase s-au oficiat în limba slavonă de către preoții Simeon Adamovici și Nicodim Lansovici într-o casă închiriată. Prin anii 1760 Sărcia s-a aflat încă
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]