32,222 matches
-
constituțional, acest principii putând fi aplicate doar în cadrul unui context istoric. El reușește să definească două epoci istorice din punctul de vedere al dreptului internațional: Pentru înțelegerea viziunii lui Carl Schmitt, trebuie avut în vedere că viziunea lui este în esență dinamică. De aceea, noțiunile pe care le utilizează, de exemplu cea de stat sau de superspațiu, nu vor fi întâlnite ca atare în viața reală, în forma teoretică în care le definește, ci vor conține unele componente, istoric mai vechi
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
exemplu, dacă se acceptă viziunea lui Schmitt, tratatele de pace prin care se încheiau toate campaniile din perioada Napoleoneană nu consfințeau o stare de echilibru, încheierea de pace a acelei perioade fiind Congresul de la Viena. Omogenietatea, care pentru Schmitt constituie esența democrației, presupune totdeauna existența unei heterogeneități la un nivel superior. Unitatea există numai ca o delimitare în cadrul unei multitudini. În consecință, orice popor organizat democratic se poate realiza exclusiv în opoziție cu alte popoare. Conform acestei concepții există totdeauna un
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
niciuna din cele două forme nu era pe deplin satisfăcătoare, Schmitt a adăugat o a treia formă: o uniune neconsolidată de state. Această categorie permite mai bine o descriere a unei structuri multistatale în evoluție, ca Uniunea Europeană. După Carl Schmitt esența unei uniuni federale o reprezintă conflictul nerezolvat dintre uniune (ca centru al unei uniuni de durată a unor state) și statele membre. Uniunea ar trăi printr-o juxtapunere a două existențe politice la fel de îndreptățire și prin neclaritățile referitoare la problema
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
interpretate de reprezentanții școlii neokantiane din Marburg, pentru ca mai târziu să critice pozitivismul rațional al acestora în doctrina sa cu privire la alcătuirea realității pe baza unei construcții spirituale, existența realității fiind independentă de capacitatea înțelegerii. Cunoașterea umană nu poate sesiza niciodată esența realității, fiind ea însăși o parte a acesteia. În teoriile sale asupra ontologiei critice, Hartmann dezvoltă un model "stratificat" al existenței. Cât privește etica, care ocupă un loc central în opera sa filosofică, Hartmann se apropie de ideile antropologice ale
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]
-
mesteceni din Europa și Asia sunt: Mestecenii sunt copaci multilaterali. Sucul, coaja, frunzele, lemnul, crenguțele și rădăcina sunt folosite pentru materiale de construcție, tobe, tratamente medicale naturiste, uleiuri și alte aplicații practice. Deoarece lemnul de mesteacăn are fibre scurte, această esență este folosită în industria hârtiei. În India, cojile subțiri și albe care pot fi colectate iarna, sunt folosite ca suport de scris care se păstrează foarte bine în timp. Denumirea hârtiei este "Bhoorj Patra". "Bhoorj" este denumirea în sanscrită a
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
păcate, se păstrează doar ecoul trecutului. Acestor surse literare li s-a adăugat un document de mare importanță editat de Paul Meyer, Papyrus Giessen, grav avariat și despre care s-a stabilit că este traducerea în limba greacă a Constituției. Esența edictului a constituit-o faptul că locuitorii Imperiului au fost făcuți cetățeni romani (“...in Orbe Romano qui sunt ex constitutione imperatoris Antonini cives Romani effect sunt “). Paul Meyer a publicat Papirusul, interpretându-l și concluzionând că cei care erau lipsiți
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
profesor de filosofie este Roscelin, un nominalist irecuperabil, care avea o școală în Bretania. Al doilea profesor al lui Abélard, Guillaume (lat. Guilelmus) din Champeaux, Arhidiaconul școlii catedrale din Paris, a fost realist, având deci încredințarea că universaliile sunt însăși esența existenței. Între aceste două poziții extreme, Abélard a încercat să afirme o opțiune proprie, exprimată însă în cadrul unor polemici aprinse și, din acest motiv, formulată oscilant, insuficient de clar. Filosofia sa este de altfel o veșnică polemică, simțul său critic
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
îl determină (Abélard având doar vreo 25 de ani) să-și revizuie doctrina despre universalii în asemenea măsură încât acesta renunță cu totul la a mai susține realismul clasic, trecând la o poziție diferită care afirma diferența de manifestare a esenței în lucruri. Practic, dificultatea în care este pus de către incisivitatea elevului său constă tocmai în transformarea cursului său de dialectică într-un fel de monolog axat exclusiv pe problema universaliilor, ceea ce îi prilejuiește, din nou, lui Abélard, o observație sarcastică
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
defini păcatul în mod riguros: este altceva decât viciul și altceva decât fapta rea. Înțelegem astfel că păcatul nu aparține naturii și nici corporalității. El trebuie înțeles ca o consimțire față de ceva ce, fiind un propriu, nu aparține naturii sau esenței noastre. Există prin urmare o deficiență proprie omului nu ca natură în sine ci ca natură căzută. Aceasta este o condiție dată, o precaritate cu care ne naștem ca indivizi și care se numește viciu. Față de ceea ce ar trebui să
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
referă la originea unor fenomene, ritualuri, instituții, etc. (ex. mitul Pandorei, care încearcă sa explice originea răului). Rapsoziin populari și ulterior artiștii culți s-au abătut adeseori de la spiritul mistic, religios, lăsând să se reflecte în mituri tendințe care în esență sunt profane (ex. mitul lui Promoteu). Unele dintre cele mai frumoase mituri cântă sentimente etern umane: dragostea nețărmurită (ex. mitul lui Orfeu și Euridice), prietenia (mitul lui Oreste și Pilade), dorul neîmplinit (mitul lui Eros și Psyche), etc. Datorită caracterului
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
o mașină ori chiar un avion, într-o astfel de ipotetică lume, forma cea mai evidentă, și poate cea mai importantă de inegalitate ar fi dispărut. Până la urmă, o societate ierarhizată, nu este posibilă decât bazată pe sărăcie și ignoranță. [...] esența războiului constă în distrugere.” (pag. 233-236) „Scopul Nouvorbei nu este doar acela de a oferi un mijloc de exprimare a concepției despre lume și obiceiurile mentale proprii adepților devotați ai SOCENG-ului, ci, în același timp, de a face imposibil
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
Constituția U.R.S.S.. După acest principiu s’a călăuzit poporul muncitor sovietic în munca sa titanică de a duce și susține războiul sfânt pentru apărarea Patriei”. Atitudinea critică, influențele reciproce dintre membrii grupurilor, tradițiile, cultura sunt toate eludate, eliminate. În esență, folosirea propagandei prin presă este un "„viol psihic”", iar în acest caz, presa acționează ca un declanșator infailibil de comportament social programat și poate determina orientarea în direcția dorită, a atitudinii și comportamentului publicului. În societatea comunistă, mai ales în
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
invizibilului; este aici, în toate, în cele mai mici din acele miniaturi care par că reiau caligrafia vechilor miniaturiști și până la lucrările mari. Nu numai în simbolistica crucii, ci în toate lucrările, în care plouă cu aur - culoarea sacrală - vedem esența icoanei, care este prezența sacrului, pentru că icoana nu numai figurativ figurează, produce chipul sacru, ci ne aduce prezent transcendentul, sacrul”. (Nicolae Balotă) „Îmi place pictura lui Oravitzan pentru unitatea ei de concepție, cu o bază evident creștină, de credință profundă
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
povestesc, în «limba» lor esențializată, odiseea hipostazierii în lume a Celor de Sus. Exil, kenoză, împrăștiere, cădere ori chiar labirint, pe de o parte. Dar și epifanie, suiș, credință, rugăciune, centralitate, pe de altă parte. În câmpul simbolizării verticale, nonfigurative, esența mesajului și a materiei transfigurate este Lumina”. (Marcel Tolcea) „Am luat contact cu arta lui Silviu Oravitzan relativ târziu, în urmă cu câțiva ani când am primit cadou un album al artistului. A fost însă o încântare vecină cu revelația
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
relativ târziu, în urmă cu câțiva ani când am primit cadou un album al artistului. A fost însă o încântare vecină cu revelația. Albumul respectiv îmi descoperea un artist cu pasiunea formelor esențiale, brâncușian prin capacitatea de a merge la esențe într-un mod paradoxal, reunind tradiționalul și modernul într-o formula unică prin descărcarea de pitoresc a celui dintâi și umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel ca in pofida caracterului ei abstract, arta
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
și abstract. Acest balans susține în fapt mișcarea și conferă sens unei materialități fruste prin spiritualizare. În creuzetul acestor succesive căutări, măsura și cutezanța se întîl- nesc spre a genera energia vitală a unui discurs proteic. Distanța dintre aparență și esență, dintre, altfel spus, coaja și miezul lucrurilor și fenomenelor, cu tot gradul ei de ambiguitate și echivoc este tratată ca spațiul de manifestare al enigmei. Orice artist modern, cu cît are acces mai profund către miezul imanent al fenomenelor, cu
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Orice artist modern, cu cît are acces mai profund către miezul imanent al fenomenelor, cu atît se învăluie voluntar în propria enig- mă. Tabloul însuși nu este altceva decît expresia vizuală a unei dezbateri fără cuvinte, o căutare înfrigurată a esenței ce mai întotdeauna ne scapă. Prin idee ne apropiem cu pași mărunți de teritoriile ei, prin exprimare ne îndepărtăm ireversibil. Ipoteza incită, demonstrația stabilește ordinea. Inefabilul generează un echilibru fragil și efemer iar starea de beligeranță cu limitele conferă peratologiei
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
suferințelor umane. Tot astfel, dinco- lo de aparența ludică a tratării personajelor impresia ansamblului restituie dimensiunea umană unde se simte suspinul înăbușit, eșecul unei existențe. Umbra arlechinilor- clovnilor lui Tonitza potențează în registru tragic ireconcilia- bila relație dintre aparența și esența lumii. O față rîde, o alta plînge, ziua succede nopții, lumina, întunericului și caruselul lumii se învîrte și rostul acestei halucinante rotiri ne scapă încă... Nu cred că în astfel de opere poate fi vorba de tratarea unei depresii personale
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
decu- pate pe fundaluri omogene cromatic, paginate ironic unde o vagă tandrețe nu lipsește. Juxtapunerea unor mari suprafețe vibrate cromatic ține de o insolită arhitectură Pla- nurile nu se dezvoltă decît în fața unei iluzorii cortine. Mon- tajul grafic are, în esență, gravitate și un remarcabil potențial dramatic. Gurile disperării urlă haotic și halucinant, crispate și devoratoare. Mestecă deziluzii mai vechi și mai noi și se închid la fel de repede cum s-au deschis. Păcat... Aceste replieri în spațiile de expresivitate ale unei
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Henry James Sr. și Johnny Appleseed. Scrierile lui Swedenborg sunt considerate de adepți un al treilea testament al Bibliei. După moartea sa, Robert Hindmarsch a fondat la Londra, în 1787 Biserica Swedenborgiană sau Biserica Nouă, a cărei doctrină era cunoașterea esenței supranaturalului, prin intermediul unei iluminări sau al unei anumite intuiții. Biserica Nouă reprezintă o biserică ai cărei adepți urmează învățăturile lui Emanuel Swedwnborg. Această biserică încă există în prezent în Suedia, Anglia, Germania, Cehia, Elveția, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii. Prima
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă și tinde a se uni cu divinitatea. Teosofiile antice și cele actuale nu pun accentul pe credință sau
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
lupta dintre partid și stat, în Italia a fost favorizat statul.Mussolini spunea în 1919 că fascismul înseamnă că totul este în stat și nimic omenesc nu este în afară statului, din acest punct de vedere fascismul este totalitar. Este esență totalitară a fascismului. Diferența față de cealaltă formă a sistemului capitalist, liberalismul (esențială este persoană; statul trebuie să fie un minim de organizare, pentru că este doar un rău necesar care trebuie să asigure siguranță cetățenilor, stabilitatea economică).Totalitarismul însă implică statul
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a Sfântului Grigorie în calitatea sa de scriitor rezidă în faptul că ne constrânge să ne punem aceleași întrebări despre caracterul său literar, originalitatea și consecvența sa, pe care ni le punem în fața oricărui autor mare. Ne întrebăm, care este esența lui, ce îl distinge de alți autori ai aceleiași perioade sau ulterioare și, în ultimă instanță, cea mai dificilă întrebare, de ce este important sau interesant pentru noi acum? Sfântul Grigorie aparține, într-adevăr, unei lumi și unui climat intelectual foarte
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
a mutabilității morale, ne conduce la climaxul reaprecierii maximiene a noțiunii Sfântului Grigorie de progres perpetuu în contextul anti-origenist. După cum s-a indicat anterior, Sfântul Maxim afirmă, o dată cu predecesorul său capadocian, că mișcarea eternă în jurul Divinului ia naștere din chiar esența sufletului, ca o constitutivă. Sfântul Maxim a căutat să stabilească existența unei staze finale, sau al unui repaus, al mișcării morale a sufletelor, care trebuie atinsă, dar că aceasta trebuie să fie o fixare autentică, imperturbabilă în Dumnezeu - adică, nu
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
limitări ale comportamentului unui guvern la o dată necunoscută în viitor, în fața unei situații neprevăzute.”" (George Kennan) Principalul risc care definește participarea la o alianță este acela că statul își asumă o obligație care poate deveni mai târziu dezavantajoasă: Entanglement. În esență, în SUA, alianțele sunt văzute ca fiind dezavantajoase. Alianțele pot fi periculoase: Când vorbim despre alianțe, în mod inevitabil, la pachet cu ele, este echilibrul puterii. Există această conștiință a faptului că poți avea pace atâta vreme cât puterea în sistem este
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]