31,723 matches
-
inițială prin ridicarea ramurii manometrului care nu se află în legătură cu rezervorul sau prin adăugarea de mercur dintr-un rezervor auxiliar. Temperatura formula 1 se deduce din relația: unde formula 3 este presiunea măsurată, formula 4 este presiunea la temperatura formula 5, iar formula 6 este coeficientul de variație a presiunii gazului cu temperatura. La termometrele cu presiune constantă, folosite mai rar, se menține aceeași diferență de presiune în cele două coloane de mercur și se citesc pe o scală alăturată variațiile de volum al gazului. Temperatura
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
diferență de presiune în cele două coloane de mercur și se citesc pe o scală alăturată variațiile de volum al gazului. Temperatura se determină din relația: unde formula 8 este volumul măsurat, formula 9 este volumul la temperatura formula 5, iar formula 11 este coeficientul de dilatare termică a gazului la presiune constantă. Pentru ambele tipuri de termometre, dacă gazul termometric se comportă ca un gaz ideal, temperatura se poate calcula din ecuația de stare a gazului ideal: unde formula 13 este masa gazului, formula 14 este
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
figurii alăturate. Volumul se aduce la valoarea prescrisă cu ajutorul limnimetrului de jos poziționând rezervorul de mercur, iar înălțimea exactă a coloanei de mercur se citește poziționând barometrul cu ajutorul limnimetrului de sus. Termometrul cu gaz prezintă avantajul că gazele au un coeficient de dilatare termică mare, ca urmare sunt foarte sensibile, dar au dezavantajul că timpul de răspuns este mare și necesită rezervoare de măsurare cu un volum prea mare pentru măsurători curente. Termometrele cu gaz se folosesc la etalonarea altor termometre
Termometru cu gaz () [Corola-website/Science/320493_a_321822]
-
mediu continuu" și un "mediu discret" este dată de numărul Knudsen. În mod uzual, ecuațiile Navier-Stokes sunt scrise pentru fluidele cunoscute sub numele de fluide Newtoniene. Aceste fluide au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ numindu-se vâscozitate. Desigur, există și fluide care nu au această proprietate, ele numindu-se "fluide nenewtoniene", fluide la care legile dintre tensiunele tangențiale și viteza de deformație au forme neliniare. Deducerea ecuațiilor Navier-Stokes începe prin aplicarea
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
viteza sunetului are ca efect principal apariția compresibilității fluidului. Descrierea acestui fenomen conduce la o formă mai complicată a ecuațiilor Navier-Stokes. Dacă se presupune că vâscozitatea "μ" este constantă, fluidul fiind Newtonian, ecuațiile Navier-Stokes capătă forma: în care, formula 83 este coeficientul de vâscozitate volumică, cunoscut și sub numele de "al doilea coeficient de vâscozitate". De data aceasta, problema mișcării mecanice nu mai poate fi trată separat de cea a câmpului de temperaturi, deoarece densitatea "ρ" a fluidului depinde de temperatură prin intermediul
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
fenomen conduce la o formă mai complicată a ecuațiilor Navier-Stokes. Dacă se presupune că vâscozitatea "μ" este constantă, fluidul fiind Newtonian, ecuațiile Navier-Stokes capătă forma: în care, formula 83 este coeficientul de vâscozitate volumică, cunoscut și sub numele de "al doilea coeficient de vâscozitate". De data aceasta, problema mișcării mecanice nu mai poate fi trată separat de cea a câmpului de temperaturi, deoarece densitatea "ρ" a fluidului depinde de temperatură prin intermediul ecuației de stare și a ecuației energiei. Ecuația energiei în acest
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
separat de cea a câmpului de temperaturi, deoarece densitatea "ρ" a fluidului depinde de temperatură prin intermediul ecuației de stare și a ecuației energiei. Ecuația energiei în acest caz se scrie: în care, e este energia unei particule de fluid, k coeficientul de transmisibilitate a căldurii, T temperatura, iar Φ funcția de disipație, care vectorial se scrie: în care λ = -2μ/3 + μ″. Această formă vectorială este utilă pentru exprimarea funcției de disipație și în alte sisteme de coordonate. Ecuațiile Navier-Stokes, chiar
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
mult studiate între anii 1950 și 1960, cu contribuțiile notabile ale lui René Thom, John Milnor și Stephen Smale. O piedică în calea unor astfel de extinderi o reprezintă grupul Abelian finit Γ, de fapt "grupul sferelor torsionate", definit drept coeficientul grupului component Abelian al grupului difeomorfic prin subgrupul extinderii claselor la difeomorfismele sferelor "B". Este ușor de găsit un homeomorfism care nu este difeomorfism, dar este mai dificil de a găsi o pereche de mulțimi homeomorfe care nu este difeomorfic
Difeomorfism () [Corola-website/Science/317949_a_319278]
-
raportat la standardele dinainte de Schimbare. El preia frâiele fermei la care lucrase și, cu ajutorul câinelui (care acum înțelege limbajul de bază al omului) și a unor animale scăpate de la circ (doi cimpanzei și un elefant), o conduce cu succes. Deși coeficientul lui de inteligență a crescut de cinci ori, la fel s-a întâmplat și cu ceilalți oameni, ca atare el este considerat un om destul de simplu. Când aproape toți oamenii aleg să părăsească Pământul, el decide să rămână conducătorul coloniei
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
probleme psihice. Povestea ei este similară cu a multora dintre cei prezentați în carte, care nu își dădeau seama înainte de Schimbare cât de rău stăteau lucrurile. Ea intră în laboratorul soțului și își distruge o parte din creier, aducându-și coeficientul de inteligență la 150, cu care se simte mai bine. În final, îl părăsește pe Peter și pleacă la ferma lui Archie Brock. Cercetător în domeniul fizicii care și-a petrecut o scurtă perioadă din viață la Los Alamos, în timpul
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
luptă emoțională între a-i rămâne loial soției și a o părăsi în favoarea alteia, pe care o iubește. Ulterior, devine pilot pe o navă spațială și pornește în explorarea galaxiei, ajungând să treacă printr-un câmp energetic care îi diminuează coeficientul de inteligență. Vecinul familiei Corinth, înainte de Schimbare era un secretar executiv evreu al unui sindicat local. Are 50 de ani și, ulterior, devine un fel de "conducător executiv al lumii". Unii au comentat că această carte e prea scurtă, lucru
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
criminologiei penitenciare , precum și conceptul de securitate criminologică . Este primul dintre cercetătorii autohtoni care într-o teză de doctorat a abordat problema esenței criminalității organizate . Lansează în circuitul criminologic o legitate criminologică , noțiunile: forme de manifestare a infracționalității de grup , un coeficient al violenței și un coeficient al destructivității criminale . De altfel, interesele criminologului se răsfrâng asupra întregii problematici criminologice, în cele mai frecvente cazuri antrenați fiind și discipolii săi. Aria intereselor savantului a depășit criminologia, Valeriu Bujor realizînd o serie de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
securitate criminologică . Este primul dintre cercetătorii autohtoni care într-o teză de doctorat a abordat problema esenței criminalității organizate . Lansează în circuitul criminologic o legitate criminologică , noțiunile: forme de manifestare a infracționalității de grup , un coeficient al violenței și un coeficient al destructivității criminale . De altfel, interesele criminologului se răsfrâng asupra întregii problematici criminologice, în cele mai frecvente cazuri antrenați fiind și discipolii săi. Aria intereselor savantului a depășit criminologia, Valeriu Bujor realizînd o serie de studii în dreptul penal și teoria
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
matematică, geodezie. În anul 1931, Krîlov a publicat o cercetare matematică, cunoscută în prezent sub denumirea de "subspații Krîlov". Lucrarea tratează probleme de aflare a valorilor proprii ale unei matrici, respectiv a vectorilor proprii, și prezintă metode de calcul ale coeficienților polinomului caracteristic asociat unei matrici. El s-a preocupat de elaborarea unor tehnici de calcul eficiente, metoda rezultată fiind încă utilizată pe scară largă. Ulterior, s-au dezvoltat o serie de metode numerice iterative îmbunătățite pentru rezolvarea problemelor legate valorile
Alexei Krîlov () [Corola-website/Science/319415_a_320744]
-
poate fi descrisă satisfăcător de legile gazului ideal. Abaterea de la idealitate se datorează acțiunii forțelor intermoleculare și volumului propriu al moleculelor, elemente neglijate sau presupuse neglijabile de modelul gazului ideal. Abaterea de la comportamentul gazului ideal se poate exprima cantitativ prin coeficientul denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
moleculelor, elemente neglijate sau presupuse neglijabile de modelul gazului ideal. Abaterea de la comportamentul gazului ideal se poate exprima cantitativ prin coeficientul denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
Factorul de compresibilitate (Z), este un coeficient adimensional folosit la modificarea ecuației termice de stare a gazului ideal pentru a corespunde comportării unui gaz real. În acest sens, factorul de compresibilitate poate fi interpretat ca fiind o proprietate fizică a gazelor, valoarea sa depinzând de presiune, temperatură
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
gaze se folosesc în acest caz presiuni și temperaturi reduse convenționale: Forma virială a ecuației este utilă pentru descrierea cauzelor abaterii de la gazul real la nivel molecular (foarte puține gaze sunt monoatomice) și este obținută direct din mecanica statistică: unde coeficienții de la numărător se numesc coeficienți viriali și sunt funcții de temperatură. Coeficienții viriali indică interacțiunile între diversele grupuri de molecule. Coeficientul "B" indică interacțiunile între perechile de molecule, "C" între grupuri de trei molecule etc. Deoarece interacțiunile între un număr
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
caz presiuni și temperaturi reduse convenționale: Forma virială a ecuației este utilă pentru descrierea cauzelor abaterii de la gazul real la nivel molecular (foarte puține gaze sunt monoatomice) și este obținută direct din mecanica statistică: unde coeficienții de la numărător se numesc coeficienți viriali și sunt funcții de temperatură. Coeficienții viriali indică interacțiunile între diversele grupuri de molecule. Coeficientul "B" indică interacțiunile între perechile de molecule, "C" între grupuri de trei molecule etc. Deoarece interacțiunile între un număr mai mare de molecule sunt
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
virială a ecuației este utilă pentru descrierea cauzelor abaterii de la gazul real la nivel molecular (foarte puține gaze sunt monoatomice) și este obținută direct din mecanica statistică: unde coeficienții de la numărător se numesc coeficienți viriali și sunt funcții de temperatură. Coeficienții viriali indică interacțiunile între diversele grupuri de molecule. Coeficientul "B" indică interacțiunile între perechile de molecule, "C" între grupuri de trei molecule etc. Deoarece interacțiunile între un număr mai mare de molecule sunt rare, ecuația virială este de obicei trunchiată
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
de la gazul real la nivel molecular (foarte puține gaze sunt monoatomice) și este obținută direct din mecanica statistică: unde coeficienții de la numărător se numesc coeficienți viriali și sunt funcții de temperatură. Coeficienții viriali indică interacțiunile între diversele grupuri de molecule. Coeficientul "B" indică interacțiunile între perechile de molecule, "C" între grupuri de trei molecule etc. Deoarece interacțiunile între un număr mai mare de molecule sunt rare, ecuația virială este de obicei trunchiată după al treilea termen. Factorul de compresibilitate e legat
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
de compresibilitate e legat de potențialul Fi al forțelor intermoleculare prin relația: r fiind distanța dintre molecule. Alte modele teoretice care permit calcularea factorului de compresibilitate urmează a fi expuse în articolul gaz real. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula: Una dintre principalele aplicații este determinarea exactă a cantităților de gaz natural livrate, unde este obligatoriu să fie luat în considerare factorul de compresibilitate. Metodele oficiale de calcul ale factorului de compresibilitate al gazului natural pe
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]