31,773 matches
-
pachet de acțiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD. Un alt punct al programului de privatizare este îndeplinit în noiembrie 1999, prin intrarea în structura acționariatului Băncii Române pentru Dezvoltare, ca investitor instituțional, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care cumpără un pachet reprezentând 4,99% din acțiuni. În anul 2001, BRD a fost listata la Bursă de Valori București, în prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacționate societăți. În urma
BRD - Groupe Société Générale () [Corola-website/Science/308306_a_309635]
-
Interacțiunea dintre cultura nou-veniților, tradițiile lor de cete războinice, rămășițele culturii antichității clasice și influențele creștine a creat un nou model de societate, bazat parțial pe obligațiile feudale. Sistemele administrative centralizate ale romanilor nu au făcut față schimbărilor, și sprijinul instituțional pentru sclavie a dispărut aproape complet. Lombarzii, care au intrat pentru prima oară în Italia în 568 sub Alboin, au creat un stat în nord, cu capitala la Pavia. Inițial, ei nu au reușit să cucerească Exarhatul de Ravenna, "Ducatus
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
trivium", sau educația literară (gramatică, retorică și dialectică) și "quadrivium", sau educația științifică (aritmetică, geometrie, astronomie și muzică). Începând cu anul 787, au început să fie emise decrete, recomandând resuscitarea vechilor școli și fondarea altora noi. Din punct de vedere instituțional, ele erau în mâinile unei mănăstiri, catedrale sau curți nobiliare. Semnificația acestor măsuri nu va fi simțită decât secole mai târziu. Predarea dialecticii (o disciplină care corespunde logicii de astăzi), a provocat creșterea interesului în cercetări speculative; de aici a
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
mai avut loc. Totuși, planurile de reorganizare a provinciilor olandeze au devenit în ultimii 30 de ani un subiect constant al agendei administrației publice. Cele 12 provincii își au propriile parlamente provinciale și guverne provinciale alese direct. Statutul legal și instituțional al provinciilor și cel al municipalităților sunt în mare parte similare. Aceasta se datorează faptului că ambele nivele au fost create în urma unuia și aceluiași amendament la Constituția olandeză. Și tot aceasta a constituit o idee de bază în implementarea
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
morfologia peisajului - Tipul zonei - urbană, - suburbană, - rurală, - Caracterizarea zonei - rezidențială, - comercială, - industrială, - agricolă, - naturală, - Numărul de locuitori ai zonei. 3. Sursele principale de emisii - producere de energie electrică, cogenerare și termoficare zonală, - arderi în instalații de încălzire de tip comercial, instituțional și rezidențial, - arderi în procese industriale, - procese de producție, - extracția și distribuirea combustibililor fosili, - utilizarea solvenților, - transportul rutier, - alte surse mobile și utilaje (a se specifica), - tratarea și depozitarea deșeurilor, - agricultură, - natură. 4. Caracterizarea traficului (doar pentru stațiile care au
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
Comunitățile Europene au reprezentat nucleul Uniunii Europene, instituită prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992. Deși cele trei Comunități prezentau caractere generale comune, acestea au fost instituite prin tratate distincte, fiecare având propriul său regim juridic. În ceea ce privește sistemul instituțional, Tratatul CECO a creat instituții majoritar supranaționale: Ĩnalta Autoritate, Consiliul de Miniștri , Adunarea parlamentară și Curtea de Justiție. Asemeni modelului federalist, sistemul instituțional era format din organe superioare celor din statele membre, având competența de a reglementa direct situația juridică
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
generale comune, acestea au fost instituite prin tratate distincte, fiecare având propriul său regim juridic. În ceea ce privește sistemul instituțional, Tratatul CECO a creat instituții majoritar supranaționale: Ĩnalta Autoritate, Consiliul de Miniștri , Adunarea parlamentară și Curtea de Justiție. Asemeni modelului federalist, sistemul instituțional era format din organe superioare celor din statele membre, având competența de a reglementa direct situația juridică a statelor și a întreprinderilor din industria siderurgică. CEE și CEEA erau dotate cu un sistem instituțional propriu, format din câte un Consiliu
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
de Justiție. Asemeni modelului federalist, sistemul instituțional era format din organe superioare celor din statele membre, având competența de a reglementa direct situația juridică a statelor și a întreprinderilor din industria siderurgică. CEE și CEEA erau dotate cu un sistem instituțional propriu, format din câte un Consiliu, o Comisie, o Adunare și o Curte de Justiție. Anumite instituții, respectiv Curtea de Justiție a Comunităților Europene și Adunarea parlamentară deveneau comune CECO, CEE și CEEA. Fiecare comunitate avea însă propria Comisie și
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
cooperare și politice prevăzute de tratat. UE era o construcție pe trei piloni: Comunitatea Europeană, Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) și cooperarea în materie de justiție și afaceri interne ( JAI) , însă coerența și unitatea erau asigurate prin cadrul instituțional unic. Tratatul deschide o nouă etapă în integrarea europeană, consolidând legitimitatea democratică a instituțiilor și dimensiunea socială a Uniunii, permițând lansarea integrării politice: instituie cetățenia europeană, generalizează principiul subsidiarității și al proporționalității, ca principii funcționale ale Uniunii Europene, rolul Parlamentului
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
etapă în integrarea europeană, consolidând legitimitatea democratică a instituțiilor și dimensiunea socială a Uniunii, permițând lansarea integrării politice: instituie cetățenia europeană, generalizează principiul subsidiarității și al proporționalității, ca principii funcționale ale Uniunii Europene, rolul Parlamentului este consolidat, tot în plan instituțional Tratatul ridică Curtea de Conturi la rang de instituție. În procesul evolutiv al integrării europene, adoptarea Tratatului de la Amsterdam (1997) se înscrie ca un moment important, care aduce elemente semnificative în reforma instituțiilor comunitare în adâncirea integrării, în perspectiva extinderii
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
extinderii comunităților prin primirea de noi state, în special din centrul și estul Europei, lăsând însă în urmă teme importante care vor fi soluționate de următorul Tratat. Aportul esențial al Tratatului de la Nisa (2000) a fost dat de reformarea cadrului instituțional al Uniunii, fapt ce a făcut posibilă extinderea Uniunii la un număr impresionant de state. Un alt moment ce ar fi putut deveni esențial pentru evoluția Uniunii Europene era adoptarea Constituției Europene, această idee a fost însă abandonată , respectând dorința
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
dorește a fi unitară. Realizările Tratatului de la Lisabona pot fi sintetizate în patru elemente: o Europă mai democratică și mai transparentă prin sporirea puterii Parlamentului European (extinderea procedurii codeciziei) și a cetățenilor (inițiativa cetățenească), o Europă mai eficientă grație modificărilor instituționale, o Europă a drepturilor și valorilor, a libertății, solidarității și securității (includerea Cartei Drepturilor Fundamentale în legislația europeană primară), Europa ca și actor pe scena globală (instituirea funcției de Ĩnalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Securitate Comună
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
Uniunii Europene. Tema filmului fusese tratată anterior de Mungiu într-o lucrare academică. În 2010 a apărut la Editura Hurst culegerea de texte "Ottomans into Europeans: state and institution-building in southeast Europe" [traducere aproximativă: "Din otomani europeni: construcție statală și instituțională în Europa de Sud-Est"], editată de Wim van Meurs și Mungiu-Pippidi. Culegerea este caracterizată de accentul pus în analiza statelor balcanice pe instituții, în dauna altor factori explicativi, precum cultura politică. Recenzentul Alex Drace-Francis, deși de acord cu critica lui
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
Meurs și Mungiu-Pippidi. Culegerea este caracterizată de accentul pus în analiza statelor balcanice pe instituții, în dauna altor factori explicativi, precum cultura politică. Recenzentul Alex Drace-Francis, deși de acord cu critica lui Mungiu-Pippidi la adresa paradigmelor culturale, considera că pe lângă explicații instituționale este totuși și loc pentru o tratare „identitară”, astfel spus, chiar dacă cultura politică este un concept nefolositor, istoria culturală și antropologia nu sunt inutile. Un alt recenzent, Isa Blumi, considera cartea a fi inconsistentă, nereușind să-și atingă scopul inerent
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
revoluției române, a fost un punct de cotitură în dezvoltarea universității. Aceasta a condus la condițiile de astăzi. O schimbare esențială de mentalitate a avut loc în percepția instituției academice, urmând modelul instituților democratice similare din vest. O amplă reformă instituțională a avut loc, începând cu redefinirea misiunii universității, prin stabilirea obiectivelor de urmat pentru realizarea misiunii. În 2011 a fost clasificată în a doua categorie din România, cea a universităților de educație și cercetare științifică. Asociația Studenților în Stiințe Exacte
Universitatea de Vest din Timișoara () [Corola-website/Science/302256_a_303585]
-
juridice" reprezintă un ansamblu unitar de norme juridice legate între ele prin obiectul reglementării și finalitatea lor. Chiar dacă de-a lungul istoriei familia și implicit căsătoria au fost considerate fundamentul pe care este construită ordinea socială din punct de vedere instituțional, ea nu este foarte bine înțeleasă de multe ori. Instituția căsătoriei înglobează atât reguli formale cât și reguli informale. Pe parcursul istorie, occidentale cel puțin, se poate observa o oarecare trecere în plan secund a regulilor informale (religioase și tradiționale) din cadrul
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
instituțiile sunt într-o permanentă schimbare și adaptare la nevoile societății. Familia și căsătoria sunt două instituții care sublinează foarte bine interdependența dintre cultură și regulile care guvernează societatea. Existența unui feedback între instituții și cultură are drept rezultat schimbarea instituțională și chiar schimbarea opticii asupra căsătoriei și familiei. Bunăoară elementele care stau la baza instituției căsătoriei sunt subiect de discuție și controversă. Vezi căsătoria între persoane de același sex. O abordare instituțională contemporană a familie și căsătoriei este aceea din
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
între instituții și cultură are drept rezultat schimbarea instituțională și chiar schimbarea opticii asupra căsătoriei și familiei. Bunăoară elementele care stau la baza instituției căsătoriei sunt subiect de discuție și controversă. Vezi căsătoria între persoane de același sex. O abordare instituțională contemporană a familie și căsătoriei este aceea din "The New World Of Economics" scrisă de McKenzie și Gordon Tullock. Conform acestora căsătoria este un contract între un bărbat și o femeie (sau între două părți de același sex), motiv pentru
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
tabuuri, etc. Nerespectarea acestor instituții atrage pedepse informale, sub forma oprobriului public. W. Richard Scott consideră că ar fi eficientă o anumită sistematizare a instituțiilor. Identificarea presupozițiilor, a mecanismelor și a indicatorilor precum și prezentarea caracteristicilor instituțiilor care generează diverse teorii instituționale este aspectul pozitiv al clasificării și are ca rezultat identificarea erorilor teoretice care ar putea apărea în viitor. Această sitematizare are la bază „cei trei piloni ai instituțiilor” văzuți ca: "sisteme de reglementare", "sisteme normative" și "sisteme cultural-cognitive". Instituțiile constrâng
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
Instituțiile constrâng și reglementează comportamentul actorilor la viața socială. Capacitatea instituțiilor de a reglementa comportamentul este un proces complex și se face printr-o serie de activități explicite: "activități de stabilire a regulilor", "de monitorizare" și "sancționare". Procesele de reglementare instituțională însumează aspectele care privesc stabilirea unor reguli, capacitatea de verificare a acestora și puterea de a sancționa sau de a oferi stimulente. Ideea de normativitate în analiza instituțiilor are în centrul atenției valorile și normele însumate în perspectivele comune ale
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
individului. Instituțiile sunt reprezentate prin modele mentale. Ceea ce oferă instituțiilor acest statut sunt valorile socio-culturale existente în comunitate sau societate și însușite de indivizi. Orice discuție despre instituții trebuie să aibă în vedere problema libertății. De ce avem nevoie de constrângeri instituționale? este una din întrebările la care trebuie să răspundă o teorie a instituțiilor. Noul instituționalism are în vedere comportamentul uman și influența pe care o au instituțiile asupra acestuia, dar și asupra costurilor de tranzacție și a producției de bunuri
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
vedere comportamentul uman și influența pe care o au instituțiile asupra acestuia, dar și asupra costurilor de tranzacție și a producției de bunuri. Ronald Coase și Douglass North au în vedere elementele amintite anterior în analizele lor. Pentru North cadrul instituțional are un rol major în performanța economică. Existența costurilor tranzacției face necesară existența unor constrângeri în schimburi. Douglass North consideră că fără constrângeri instituționale comportamentul egoist al indivizilor face dificil schimbul complex deoarece o parte implicată într-un schimb nu
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
Coase și Douglass North au în vedere elementele amintite anterior în analizele lor. Pentru North cadrul instituțional are un rol major în performanța economică. Existența costurilor tranzacției face necesară existența unor constrângeri în schimburi. Douglass North consideră că fără constrângeri instituționale comportamentul egoist al indivizilor face dificil schimbul complex deoarece o parte implicată într-un schimb nu are siguranța că cealaltă parte va respecta contractul. North consideră că instituțiile comportamentale rezolvă problemele de coordonare între indivizi. Existând anumite costuri de schimb
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
nici măcar suportul militar american nu era o certitudine, după cum se dovedise în Criza Suezului, este deci puțin probabil ca Statul Major israelian să fi inițiat cu de la sine putere ocuparea Cisiordaniei și a Peninsulei Sinai. În orice caz, în realitatea instituțională din Israel, nu armata ci guvernul civil este factorul care a luat deciziile politice și strategice. Israelul nu a efectuat mișcări de trupe în acest sens, dar mobilizarea forțelor de rezerviști putea fi efectuată în scurt timp. Totuși, la 13
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
ecumenic), care conține condamnarea lui Fotie, a însemnat o mare ruptură între cele două Tradiții creștine: Răsărit și Apus (Bizanț și Roma). De altfel, Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) nici măcar nu-l recunoaște ca fiind Ecumenic. Conciliile s-au confruntat cu probleme instituționale, au dictat reguli morale pentru cler și pentru popor, au intervenit în disputele privitoare la raportul Biserică-Papă-Împărat-putere laică, au tratat și tematici teologice(de ex. condamnarea Dualismului Cathar). Cle două Concilii din secolul al XV-lea au dezbătut raportul dintre
Sinod () [Corola-website/Science/302566_a_303895]