32,236 matches
-
și va participa la cel de-al doilea răboi mondial. În 1943 este demobilizat într-un spital militar din Basarabia, iar în 1944, după refacere și recuperare, revine la Chișinău, în Basarabia, unde îl prinde reocuparea Basarabiei de către armatele Uniunii Sovietice. Începînd cu anul 1945 este redactor al publicațiilor „Tinerimea Moldovei”, „Octombrie”, „Basarabia”. În deceniul dogmatic, 1950 - 1960, îi apar o serie dintre cărțile sale, așa cum sunt „Urcuș”, „Dealul Viei,” „Spre liman” și „Crugul lunilor.” Mult mai târziu, după o carieră
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
bună armată cu resursele limitate disponibile. El a ajutat la reorganizarea Departamentului de Tehnică de Luptă, punând bazele cercetării și dezvoltării, în privința producerii de arme noi. El s-a implicat în manevre militare secrete care au avut loc în Uniunea Sovietică în 1924 și în așa-numitul Plan mare pentru divizia armată 102, care a fost pregătit în 1923 și 1924. După un alt stagiu de scurtă durată la Ministerul Reichswehr, Kesselring a fost promovat la gradul de Oberstleutnant (locotenent-colonel), în
Albert Kesselring () [Corola-website/Science/330211_a_331540]
-
Stanislav Evgrafovici Petrov (; născut. 1939) este un locotenent-colonel retras al Apărării Antiaeriane Sovietice. La data de 26 Septembrie 1983, el era ofițerul responsabil al centrului de monitorizare nucleară de la Oko, sistemul centrului raportând că o rachetă nucleară a fost lansată din Statele Unite Ale Americii. Petrov a considerat avertizarea ca fiind una falsă, astfel
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
Petrov în prevenirea războiului nuclear este discutabilă, mai ales după ce reprezentanții Rusiei au declarat că pentru ca un contraatac să fie lansat, sunt necesare detecții din mai multe surse. Oarecum incidentul a expus o eroare gravă în sistemul inițial de detectare sovietică. Petrov nu a fost nici premiat nici sancționat pentru acțiunea sa. Dacă Petrov ar fi raportat rachetele Americane, superiorii săi ar putea fi lansat un contraatac împotriva Statelor Unite, provocând un răspuns nuclear din partea S.U.A. . Ulterior, s-a dovedit că Petrov
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
o inclinație pentru îndeplinirea ordinelor "ca la carte", ei ar fi raportat atacul nuclear, dacă erau de tură. Decizia lui Petrov a fost contestată de superiorii săi deși inițial fiind lăudat pentru decizia sa. Generalul Yury Votintsev, comandatul Apărării Antiaeriene Sovietice, a fost primul care a auzit raport-ul lui Petrov despre incident (și primul care a dezvăluit incidentul publicului în 1990) a declarat că "acțiunile corecte" a lui Petrov au fost "notate". Petrov a declarat că inițial a fost lăudat
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
Votintsev. Raporturile media din Widespread au crescut conștientizare publică al acțiunilor lui Petrov. Rolul militar a lui Petrov în incident este confuz. Petrov, ca individ, nu era într-o poziție din care ar fi putut lansa singur rachete din arsenalul sovietic. Singurul său rol era să monitorizeze folosind sateliții orice atac nuclear și să-l raporteze către superiorii săi, liderii Sovietici luând decizia dacă un contraatac împotriva Vestului ar fi necesar. Dar rolul lui Petrov este crucial în furnizarea de informații
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
sistem. Pentru ca acest lucru să se intâmple o confirmare era necesăra de la mai multe sistem, radare terestre, sateliți de avertizare, raporturi ale agențiilor de inteligentă, etc." Dar Bruce Blair a spus că la acel timp relațiile Stetelor Unite cu Uniunea Sovietică "s-au deteriorat la un punct unde Uniunea Sovietică ca un sistem, nu doar Kremlin-ul nu doar Andropov, nu doar KGB-ul - ci sistemul se așteptă la un atac și era pregătit de un contraatac rapid. Era deja alertă in
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
era necesăra de la mai multe sistem, radare terestre, sateliți de avertizare, raporturi ale agențiilor de inteligentă, etc." Dar Bruce Blair a spus că la acel timp relațiile Stetelor Unite cu Uniunea Sovietică "s-au deteriorat la un punct unde Uniunea Sovietică ca un sistem, nu doar Kremlin-ul nu doar Andropov, nu doar KGB-ul - ci sistemul se așteptă la un atac și era pregătit de un contraatac rapid. Era deja alertă in Uniunea Sovietică. Liderii fiind nervoși și predispuși la greșeli
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
au deteriorat la un punct unde Uniunea Sovietică ca un sistem, nu doar Kremlin-ul nu doar Andropov, nu doar KGB-ul - ci sistemul se așteptă la un atac și era pregătit de un contraatac rapid. Era deja alertă in Uniunea Sovietică. Liderii fiind nervoși și predispuși la greșeli și incidente... Alarma falsă care a apărut in tura lui Petrov ar fi putut dus la o relație mai periculoasă intre Statele Unite și Uniunea Sovietică." În acea perioadă, conform lui Oleg D. Kalugin
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
un contraatac rapid. Era deja alertă in Uniunea Sovietică. Liderii fiind nervoși și predispuși la greșeli și incidente... Alarma falsă care a apărut in tura lui Petrov ar fi putut dus la o relație mai periculoasă intre Statele Unite și Uniunea Sovietică." În acea perioadă, conform lui Oleg D. Kalugin, un fost director de KGB al departamentului de contrainformații “Pericolul era în gândirea liderilor ‘Americanii pot ataca, deci este mai bine ca noi să atacăm primii.’” Petrov a declarat că nu crede
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
Începând cu anii 1910, afișele sale au inundat străzile Budapestei. Între 1918 și 1919, a deschis împreună cu Lipót Sátori un studio de creație. În timpul primului război mondial a creat afișe de film, comerciale și propagandistice, inclusiv o lucrare despre Republica Sovietică Ungaria. După război a creat afișe de propagandă politică pentru o serie de partide (cele mai multe dintre ele reprezentând frontierele Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon). Din 1920 a trăit în România, în Transilvania, iar prezența afișelor sale a devenit o raritate
Imre Földes Feld () [Corola-website/Science/330251_a_331580]
-
următorul criteriu de departajare este durata de timp jucată, câștigător fiind cel ce a jucat mai puține minute. Premiul "Mănușa de Aur" este acordat celui mai bun portar al turneului. Până în 2010, premiul se numea "Premiul Iașin", în cinstea portarului sovietic Lev Iașin. Grupul de Studii Tehnice al FIFA determină cel mai bun portar al turneului bazându-se pe performanțele jucătorului în cadrul competiției. Deși portarii au acest premiur specific poziției lor, ei sunt eligibili și pentru Balonul de Aur, astfel în
Premiile Campionatului Mondial de Fotbal () [Corola-website/Science/330259_a_331588]
-
interpretat la premiera Concertului pentru pian în Do major, o lucrare din nou dedicată ei. Cohen a primit pentru o perioadă drepturile exclusive de a interpreta lucrarea. Cohen a interpretat și promovat muzica lui Vaughan Williams în toată Europa, Uniunea Sovietică și Statele Unite. Muzica sa a intrat acum în faza lirică matură, după cum poate fi observat în lucrările "Five Tudor Portraits", "Serenada muzicii" și Simfonia nr. 5 în Re major, pe care a dirijat-o la Proms în 1943. "Serenada muzicii
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
(Planul Est) a fost un plan militar de operațiuni al forțelor armate ale celei de-a doua Republici Poloneze dezvoltat în deceniile al treilea și al patrulea al secolului trecut ca răspuns la o posibilă agresiunea a Uniunii Sovietice. Spre deoasebire de Plan Zachód ("Planul Vest"), a fost actualizat de-a lungul întregii perioade interbelice, polonezii considerând URSS drept cea mai mare amenințare militară, capabilă să declanșeze un război devastator. Cu toată amploarea planurilor pentru apărarea frontierei răsăritene, doar
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
politică a lumii odată cu sfârșitul Primului Război Mondial, Polonia a fost implicată în războaie cu aproape toți vecinii săi (Germania și Austria, Rusia bolșevică, Ucraina, Lituanuia, Republica de la Weimar și Cehoslovacia). Dintre toți vecinii săi, Polonia considera că doar Germania și Uniunea Sovietică amenință în mod real integritate ei teritorială. De-a lungul deceniilor al treilea și al patrulea al secolului trecut, liderii polonezi și-au concentrat eforturile pentru contracararea amenințării răsăritene. Amintirile războiului cu Rusia bolșevică și a bătăliei de la Varșovia, (care
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
regiune se afla de asemenea unul dintre puținele obstacole naturale de frontieră - râul Zbruci. Cu câteva excepții, principalele centre industriale poloneze se aflau în apus. Acest fapt ar fi putut asigura condiții bune unei apărării de durată împotriva unui atac sovietic, care ar fi avut nevoie de mai multe săptămâni pentru ca să ajungă la Varșovia, Crocovia și Poznań. În timpul conceperii Planului Est, strategii polonezi au plecat de la prezumția puteau să se bazeze pe Regatul României, principalul aliat al țării în răsărit. Guvernul
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
care ar fi avut nevoie de mai multe săptămâni pentru ca să ajungă la Varșovia, Crocovia și Poznań. În timpul conceperii Planului Est, strategii polonezi au plecat de la prezumția puteau să se bazeze pe Regatul României, principalul aliat al țării în răsărit. Guvernul sovietic a subminat tratatul de pace de la Riga (semnat la încheierea războiului polono-sovietic din 1919-1921) imediat după ratificare. La începutul deceniului al treilea, autoritățile militare sovietice au organizat atacuri de gherilă asupra unor așezări poloneze de frontieră. Cel mai cunoscut a
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
prezumția puteau să se bazeze pe Regatul României, principalul aliat al țării în răsărit. Guvernul sovietic a subminat tratatul de pace de la Riga (semnat la încheierea războiului polono-sovietic din 1919-1921) imediat după ratificare. La începutul deceniului al treilea, autoritățile militare sovietice au organizat atacuri de gherilă asupra unor așezări poloneze de frontieră. Cel mai cunoscut a fost atacul împotriva orașului Stołpce din noaptea de 3-4 august 1924. Acest eveniment a dus la crearea "Korpus Ochrony Pogranicza" (Corpul pentru Protecția Frontierei). Atacurile
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
au organizat atacuri de gherilă asupra unor așezări poloneze de frontieră. Cel mai cunoscut a fost atacul împotriva orașului Stołpce din noaptea de 3-4 august 1924. Acest eveniment a dus la crearea "Korpus Ochrony Pogranicza" (Corpul pentru Protecția Frontierei). Atacurile sovietice au continuat de-a lungul deceniului al treilea și și-au redus intensitatea în deceniul următor, în special după semnarea în 1932 a tratatului polono-sovietic de neagresiune. Nu s-a păstrat nicio copie a planului inițial. Tot ceea ce se cunoaște
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
cu Armata Roșie zece ani mai târziu. Planificatorii polonezi erau conștienți că Armata Roșie era superioară din multe puncte de vedere celei poloneze. De aceea, principala idee a planului era organizarea unei așa numite „rezinstențe în mișcare” și fragmentarea atacului sovietic pe două direcții la nord și la sud de malștinile din Polesie. Unitătile armate din imediata vecinătate a frontierelor aveau sarcina să încetinească înaintarea atacatorilor, în timp ce rezervele din regiunile Brześć nad Bugiem și Lublin trebuiau să intre în luptă în
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
protejate în mod necorespunzător. S. Seidner descrie amplasarea trupelor pe frontiera de est În afară de aceste mari unități, de-a lungul frontierei se aflau formațiunile de grăniceri cu garnizoane în principalele orașe din răsăritul țării. La jumătatea deceniului al patrulea, guvernul sovietic au declanșat un program masiv de înarmare și de crearea de unități militare noi. Numărul unităților de blindate și de aviație de-a lungul graniței poloneze a crescut în mod semnificativ, sovieticii având o superioritate uriașă la toate capitolele. Planificatorii
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
Cahul) a fost un politician din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2009 până în 2014, membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. s-a născut pe 9 octombrie 1964, în satul Tigheci, raionul Leova, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. În 1982-1984 a satisfăcut serviciul militar în termen în cadrul trupelor de grăniceri. În 1984-1985 a fost polițist-șofer la Comisariatul de Poliție din Leova. Între 1985-1987 a studiat la Școala medie specială a MAI al URSS din orașul Oriol, RSFS Rusă
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
formația kieveană 7 ani, timp în care a strâns 144 de prezențe în tricoul alb-albastru și a marcat 42 de goluri. Atacant de meserie, Lobanovski a fost aproape să prindă lotul URSS la Campionatul European de Fotbal 1960, când Uniunea Sovietică a cucerit titlul, însă în locul său a fost preferat gruzinul Zaur Kaloyev, pe motiv că ar fi mai experimentat (Kaloyev avea 29 de ani, iar Lobanovski doar 21). Totuși, Lobanovski a prins de două ori echipa națională a URSS și
Valeri Lobanovski () [Corola-website/Science/330320_a_331649]
-
al formației Dinamo Kiev, formație la care avea să rămână timp de 15 ani, cu o singură întrerupere, între 1983 și 1984, când a antrenat naționala URSS. În acest răstimp, Dinamo Kiev avea să câștige de opt ori Campionatul Uniunii Sovietice, de șase ori Cupa, de două ori Cupa Cupelor și o dată Supercupa Europei. În perioada în care a antrenat Dinamo Kiev, Lobanovski a antrenat, în paralel, Naționala de fotbal a Uniunii Sovietice, în trei etape: 1975-1976, 1982-1983 și 1986-1990. În
Valeri Lobanovski () [Corola-website/Science/330320_a_331649]
-
avea să câștige de opt ori Campionatul Uniunii Sovietice, de șase ori Cupa, de două ori Cupa Cupelor și o dată Supercupa Europei. În perioada în care a antrenat Dinamo Kiev, Lobanovski a antrenat, în paralel, Naționala de fotbal a Uniunii Sovietice, în trei etape: 1975-1976, 1982-1983 și 1986-1990. În aceste perioade, a reușit performanțe notabile și cu naționala: la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, echipa de fotbal a Uniunii Sovietice, antrenată de Lobanovski, a reușit să se claseze pe locul trei
Valeri Lobanovski () [Corola-website/Science/330320_a_331649]