31,672 matches
-
fost risipite cu lipsă de prevedere. Totuși, dacă nu lupți pentru dreptate când poți câștiga ușor și fără vărsare de sânge, dacă nu lupți când victoria e sigură și nu prea costisitoare, ajungi într-un moment când va trebui să lupți având toate dezavantajele împotriva ta și doar o șansă precară de supraviețuire. Dar există o situație și mai rea. S-ar fi putut să trebuiască să lupți când nu mai este nicio speranță de victorie, doar pentru că e mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
sigură și nu prea costisitoare, ajungi într-un moment când va trebui să lupți având toate dezavantajele împotriva ta și doar o șansă precară de supraviețuire. Dar există o situație și mai rea. S-ar fi putut să trebuiască să lupți când nu mai este nicio speranță de victorie, doar pentru că e mai bine să pierzi decât să trăiești ca sclavii [6, p. 147]. ,,Războiul ciudat" După atacarea Poloniei de către Germania, guvernele Angliei și Franței, conduse de conciliatorii Neville Chamberlain și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
atenție acestui subiect. Au fost mulți francezi care, ca și de Gaulle, au văzut în Franța "țara care nu este ea însăși decât atunci când se află în primele rânduri și stă cu fruntea sus. Aceștia, în momentul prăbușirii Franței, au luptat să-și readucă țara din nou la strălucirea pe care a avut-o" [8, p. 68]. Deși la cârma Franței, spune De Gaulle, au venit multe personalități de valoare, "jocul regimului îi consuma și îi paraliza, îi împiedica să se
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
guvernul acesta face tot ce-i stă în putere să pună la dispoziția guvernelor Aliate materialele pe care ele le cer cu atâta urgență și ne dublăm eforturile ca să facem mai mult. Aceasta din cauză că avem încredere în idealurile pentru care luptă Aliații și le sprijinim. Minunata rezistență a armatelor franceză și britanică a impresionat profund poporul american. Personal sunt impresionat de declarația dumitale că Franța va lupta în continuare pentru democrație, chiar dacă aceasta înseamnă retragere lentă, chiar și în Africa de Nord și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
dublăm eforturile ca să facem mai mult. Aceasta din cauză că avem încredere în idealurile pentru care luptă Aliații și le sprijinim. Minunata rezistență a armatelor franceză și britanică a impresionat profund poporul american. Personal sunt impresionat de declarația dumitale că Franța va lupta în continuare pentru democrație, chiar dacă aceasta înseamnă retragere lentă, chiar și în Africa de Nord și în Atlantic..." [1, p. 299]. Franța după capitulare După capitulare, pe o parte din teritoriul Franței s-a construit ceea ce s-a numit regimul de la Vichy
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
mâna celor vinovați de dezastru și de tărăgănări în mâna celor care erau pentru continuarea războiului și într-o zi aveau să obțină victoria" [8, p. 88]. Eforturile lui De Gaulle, ale "Franței Libere" au fost importante; mulți francezi au luptat sub organizarea "Franței Libere". Dimensiunile efortului lui De Gaulle și ale colaboratorilor lui au crescut, de aceea el a propus ca organismul condus de el să se numească Franța Combatantă. Mulți francezi însă luptau sub alte forme de organizare și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
au fost importante; mulți francezi au luptat sub organizarea "Franței Libere". Dimensiunile efortului lui De Gaulle și ale colaboratorilor lui au crescut, de aceea el a propus ca organismul condus de el să se numească Franța Combatantă. Mulți francezi însă luptau sub alte forme de organizare și nu recunoșteau autoritatea sa [8, p. 265]. Din 1939, când Germania a început războiul atacând Polonia, timp de doi ani nicio țară n-a putut rezista atacurilor sale. Franța însăși a capitulat în patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Acest plan a fost elaborat și a "dormitat" până după căderea Franței. Prezentat lui Hitler, acesta nu s-a decis imediat să-l aplice, prefera oferta de pace a Marii Britanii. Întrucât aceasta nu putea veni, deoarece Marea Britanie era decisă să lupte până la sfârșit împreună cu Aliații pentru valorile civilizației, Hitler și comandanții militari germani au continuat elaborarea diferitelor variante de debarcare, totul fiind subordonat câștigării bătăliei aeriene care deja începuse. Hitler a amânat de mai multe ori începerea invaziei deoarece condiția asigurării
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
datorat bombardării puternice a fabricilor de armament de pe teritoriul Germaniei. Armatele aliate depuneau efort să înainteze cât mai rapid pentru a ocupa localitățile unde se aflau fabricile de armament germane. În cursul lunii iulie s-au desfășurat pe întregul front lupte care s-au numărat printre cele mai înverșunate din tot războiul. În anumite zone n-a fost posibilă decât speța cea mai păcătoasă de luptă lupta corp la corp. La mijlocul lunii iulie, Armata 1 americană a atins în sectorul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
fabricile de armament germane. În cursul lunii iulie s-au desfășurat pe întregul front lupte care s-au numărat printre cele mai înverșunate din tot războiul. În anumite zone n-a fost posibilă decât speța cea mai păcătoasă de luptă lupta corp la corp. La mijlocul lunii iulie, Armata 1 americană a atins în sectorul ei aliniamentul Saint-Lô coasta de vest a Peninsulei Cotentin, de pe care putea lansa un puternic asalt. Asigurarea materială a fost esențială. Serviciile s-au preocupat de nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
și nevoia de securitate sunt profund exploatate de politicianul modern în propagandele sale. Evident că intelectualii ar trebui să se țină departe de aceste moduri propagandistice de a fi în social și în politic. În munca lor persuasivă, politicienii moderni luptă pentru reprezentare. Ei sunt păstorii turmelor lor, autoritățile amenințătoare și ocrotitoare, sistemul simbolic asupra vieții cotidiene. Cei care nu se supun stăpânirii Simbolurilor sunt anatemizați! Acest principiu al reprezentării ar fi unul util și eficient dacă nu ar crea atâtea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să spună (intențiile sale). Vizibilitate a ceea ce alții au spus, iar gânditorul născut la Poitiers, a completat, analizat, destructurat, criticat, apreciat, (re)configurat în alte semne, semnificații, raporturi semnificante. Precum Jeanne d'Arc la Orléans, la Poitiers, istoricul nostru se luptă cu greii lumii lingvistico-filosofice (anglo-saxone), cu toți cei pentru care "elementul lingvistic" și discursul au devenit principala lor măestrie de politică academică. O politică în detrimentul civililor... Politicile academice ale distribuției dreptului la Cuvânt pot muri în autoritarismul lor simbolic de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Puterea- cunoaștere nu are o direcție prestabilită. Puterea-cunoaștere nu funcționează după principiul marxist ("ea este a claselor conducătoare, a elitelor!"). Foucault mai vrea să spună că toate acele lupte între două sau mai multe forțe adverse creează puterea-cunoaștere. Lupte discursive, lupte de idei, lupte cu "marii" stăpâni ai discursului public și cu grupurile intelectualo-mediatice dominante și arogante ale unei "puteri" și ale unor cunoașteri, ce sunt folosite drept "arme" în descalificarea publică a "potențialilor" adversari sau "concurenți" într-un domeniu dat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sale de guvernare, dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat și incomod nu are nicio șansă împotriva unui asemenea sistem totalitar 88. Totuși el are singura șansă de a lupta printr-o reciprocitate de forme de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie" și la cei care au instrumentalizat-o. Numai printr-o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcționalități și prin diverse moduri. Contrar scepticismului foucauldian, individul modern poate distruge sistemele arbitrare de putere politică, formarea lor socială pe o serie de nedreptăți, derivele lor de sens social și politic. Individul modern dispune de multiple posibilități de a lupta împotriva unei contra-puteri, împotriva unui regim social-politic, împotriva unei întregi ramificații social-politice transfrontaliere. Singura șansă de supraviețuire a individualității moderne sunt aceste posibilități ca individul să lupte împotriva unor contra-puteri politice pentru: 1) demnitatea sa; 2) drepturile sale; 3) să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de sens social și politic. Individul modern dispune de multiple posibilități de a lupta împotriva unei contra-puteri, împotriva unui regim social-politic, împotriva unei întregi ramificații social-politice transfrontaliere. Singura șansă de supraviețuire a individualității moderne sunt aceste posibilități ca individul să lupte împotriva unor contra-puteri politice pentru: 1) demnitatea sa; 2) drepturile sale; 3) să lupte împotriva unor ramificații cameleonice de relații social-politice arbitrare. Întotdeauna pentru un fighting spirit... Concepția lui Foucault despre raportul individ modern sistem social-politic contrastează puternic cu acțiunile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
împotriva unei contra-puteri, împotriva unui regim social-politic, împotriva unei întregi ramificații social-politice transfrontaliere. Singura șansă de supraviețuire a individualității moderne sunt aceste posibilități ca individul să lupte împotriva unor contra-puteri politice pentru: 1) demnitatea sa; 2) drepturile sale; 3) să lupte împotriva unor ramificații cameleonice de relații social-politice arbitrare. Întotdeauna pentru un fighting spirit... Concepția lui Foucault despre raportul individ modern sistem social-politic contrastează puternic cu acțiunile și faptele istorice ale unor personalități istorice (Washington, Napoleon, Bismarck, Lenin, Stalin, Hitler, Mussolini
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exercita putere. După Tratatul de la Westfalia (1648), statul ca idee și construcție politică în exercițiu nu se mai poate afirma decât într-un spațiu al concurenței politice și economice 119, iar formarea sa depinde de această competiție internă și externă. Luptă între jockey cu "efecte colaterale": limitarea prosperității civililor! În acest context politic, filosofia morală a lui Adam Smith (1723-1790), viitoarea economie politică, se poate afirma, iar concurența și profitul devin factorii providențiali ai unui sistem economic și politic în curs
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pierdute înainte de a fi inițiate. Câte lupte nu s-au dat de către Inchiziție pentru arderea cărților eretice, de către regimul nazist pentru distrugerea unor idei/cunoașteri contrare politicii NSDAP, iar acele idei s-au menținut din simplu motiv că nu poți lupta cu forța brută împotriva unui "dușman ideatic și/sau ideologic". La ora actuală regimurile politice, în speță cele cu trăiri totalitare, s-au înconjurat de o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
educa și a oferi multiple posibilități de gândire originală, în ciuda faptului că istoria este un "a fost..." un "făcut" de alții actorii istoriei. Pentru că omul are o natură războinică, istoria scrisă îl urmărește îndeaproape. Evident că istoria nu prezintă doar lupte și "relații de putere", ci și alte aspecte dincolo de conflictele umane. Istoria e dinamică social-politică, pe urmă mod de a scrie, mod de a meșteșugi poveștile. A fi încremenit în idolatria scrisului istoric nu e o modalitate de a înțelege
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceva insidios în structura omului modern, în gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități ideologice. Istoria îți arată, îți oferă (strategii și tehnici de luptă), dar nu te îndeamnă niciodată să te lupți, să îți "precizezi opțiunile" această deviză totalitară. Precizarea opțiunilor ideologice este unul dintre elementele-cheie ale gândirii totalitare, care ne duce cu gândul spre acel stalinist Cine nu e cu noi este împotriva noastră! Acest dicton se află în miezul dialecticii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
devenit instrumente pentru distinși universitari români. Sunt două regimuri în care se manifestă cunoașterea umană: 1) regimul unei cunoașteri bazată pe istorie (mă refer aici la tot ceea ce se dezvoltă drept "cunoștințe" despre oameni, lucruri, idei, evidențe, căutări, reluări, procese, lupte); 2) regimul unei cunoașteri care a devenit, de la sfârșitul secolului Luminilor, o muncă între limbaje (cunoașterile între ele, împrumuturi, analogii, tehnici de re- și configurare, schimbări de concepte, modificări de sensuri, includerea unor raporturi semnificante în câmpul cunoașterii, opinii, atitudini
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discurs ale lui Foucault sunt arme și strategii în luptă. Ele nu sunt gratuite, nu sunt inocente, nu vizează, în mod explicit, descoperiri, nu sunt preocupate nici dacă sunt obiective sau subiective, dacă sunt fictive sau reale. Aceste istorii sunt lupte pentru o altfel de realitate. La ce bun istoria scrisă, dacă realitatea în care trăim nu se schimbă pentru altfel de condiții existențiale? Dacă în societățile medievale relațiile de putere se stabileau prin intermediul confruntărilor deschise, prin dueluri, turniruri și alte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituțiilor politice. Discursurile din societățile moderne țin loc artificial de dueluri și de lupte deschise. Această concepție a utilizării istoriei în luptele social-politice este validă doar atunci când ele nu urmăresc interese subiective, personale sau susținerea unor partizanate. Foucault nu a luptat pentru un interes mărunt, al său sau al unui grup, ci pentru altfel de practici, altfel de discursuri în societatea contemporană. Luptele lui Foucault nu se înscriu nici în "a doua stângă", nici în formarea unei "noi stângi internaționale". Gândirea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorii sunt mistificate lingvistic, sub raport epistemologic, și mitizate politic, prin tehnicile discursive ale guvernării. Arhivele i-au conferit o bază istorică "operei" lui Foucault. Ele sunt cartierul general de unde Foucault își pregătește "strategiile" pentru luptele sale prezente și viitoare; lupte ce spun atât gândirea profesorului de la Collège de France, cât și istoria problemelor pe care le-a cercetat și pe care o anumită ierarhie politică le-a spus într-un mod convenabil ei sau nu le-a spus deloc! Două
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]