314,502 matches
-
Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate universului imaginar plăsmuit de prozatorii contemporani (Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia Stancu și Laurențiu Fulga). Cartea conține patru comentarii ample: „Grădinarul melancolic (Tudor Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au urmat monografii dedicate prozei lui Tudor Arghezi (1981) și operei literare a lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
anii 2000 situația revistei "Drujba narodov" s-a înrăutățit. În anul 2012 revista a avut probleme cu spațiul ocupat (a expirat termenul de închiriere), iar redacția a trebuit să se mute într-un alt spațiu — în casa fundației „Russki mir” (Lumea rusă). În anul 2014, potrivit redactorului-șef Aleksandr Ebanoidze, autorii revistei nu primeau aproape deloc onorarii pentru materialele publicate. La sfârșitul anului 2013 el mai spunea: «Revista mea plătește încă unele onorarii destul de ridicole». "Drujba narodov" participă la proiectul literar
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
de manuscrise vechi din India. Societatea a avut o colecție enormă de manuscrise sanscrite. În prezent, biblioteca Societății Asiatice are o colecție de aproximativ 117.000 de cărți și 79.000 de reviste tipărite în aproape toate limbile importante ale lumii. Ea are, de asemenea, o colecție de 293 hărți, microfișe a 48.000 de lucrări, un microfilm de 387.003 pagini, 182 picturi, 2500 pamflete și 2150 de fotografii. Cea mai veche carte tipărită care este păstrată în această bibliotecă
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
și textele adăugate, cât și anexele cu ilustrații, volumul oferă o viziune complexă și completă asupra profesiei de arhitect și a modului în care ea era practicată la început de secol XX. Cartea se află în multe biblioteci universitare ale lumii: în Statele Unite la: Stanford University, UC Berkeley, University of Washington, Columbia University din New York, la Centre canadien d'architecture, Montreal Canada, la Cité de l'architecture et du patrimoine, Paris, Franța. Pe langă informațiile despre viața arhitectului, volumul lui Cornel
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
O planetă super-locuibilă sau superlocuibilă sau, mai general, o lume super-locuibilă este o planetă sau o lună care prezintă cele mai multe condiții adecvate pentru apariția și evoluția vieții decât Pământul. Această clasă de obiecte în prezent rămâne ipotetică. În ultimii ani, multi experti au criticat antropocentrismul în căutarea vieții extraterestre. În conformitate cu
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
apariția vieții pe care planeta noastră. În această ipoteză, doi astronomi propun să studieze cu cea mai mare atenție a sistemului planetar, care pare să înconjoare una dintre cele mai apropiate stele de Soare, Alpha Centauri B, în căutarea de « lumi super-locuibile. În ultimele zile, sa descoperit un sistem solar de 7 planete de mărimea Pământului din care 3 sânt situate în zona locuibilă la steaua care se cheamă TRAPPIST-1 la 40 de ani-lumină de distanță. Multiple criterii analizate în cercetarea
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
ocean, și un gigant gazos. Masa importantă la un super-pământ ar împiedica tectonica plăcilor. Așa, orice planetă de densitate similară cu densitatea Pământului cu o rază inferioară la poate a fi adaptată cu viața. Totuși, alte studii indică că niște lumi acvatice reprezintă o tranziție între mini-Neptunurile și planetele terestre, în particular dacă orbită în jurul la pitici roșii sau de pitici portocalii. Heller și Armstrong afirmă că cu toate că niște planete acoperite întregime cu apă ar puter să fie locuibile, adâncimea medie
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
și Horia Diaconu, în contextul unui caz grav de crimă. Cei doi sunt martori ai unei crime multiple, însă ascund acest lucru pentru a-și proteja secretul: o aventură clandestină pe care nu vor să o dezvăluie, date fiind prejudecățile lumii în care trăiesc, dar și cele ale propriilor părinți. Elena Zamfir, mătușa și mama adoptivă a lui Filip, procuror criminalist, preia cazul crimei din Valea Mută. Se lovește curând de lipsa de cooperare dintre instituțiile implicate în rezolvarea cazului, în
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
în rezolvarea cazului, în condițiile în care una dintre victime era un informator al DIICOT infiltrat în clanul Jartea. DIICOT, odată cu venirea lui Robert Dima la conducere, își urmează agenda proprie utilizând metode violent-intruzive, în timp ce Elena încearcă să pătrundă în lumea ermetică a comunității rrome de lângă Brașov, folosindu-se de o abordare lipsită de prejudecăți și discriminare. În același timp, Filip trece printr-o criză pe planuri multiple: dilema alegerii între a mărturisi sau nu ce au văzut în noaptea crimei
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
pe care Elena îl adoptă ca urmare a faptului că Ana-Maria ajunge la închisoare, se mută la Brașov. Șarmant, sigur pe sine și cameleonic, fără trecut, fără rădăcini sau angajamente, este un soldat care știe exact cum arată iadul, iar lumea o privește din toate unghiurile cu o lejeritate pe care i-au dat-o viața și experiența. Are un background profesional ireproșabil, care îl propulsează la șefia DIICOT. Metodele lui sunt mai neortodoxe, însă le dă curs fără complexe, pretextând
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
știe el, pe când Elena este o umanistă delicată în abordare. Este fratele lui Stadian și al lui Giani, două din cele patru victime de la Valea Mută. E iscoditor, îi place să știe lucruri și dedesubturi și se uită admirativ la lumea adulților interlopi. Asta explică faptul că deseori și-a însoțit frații în activitățile pe care trebuiau să le facă pentru Jartea. Lumea fraților lui îl fascinează, dar în momentul în care aceștia sunt omorâți în el se ridică niște semne
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
victime de la Valea Mută. E iscoditor, îi place să știe lucruri și dedesubturi și se uită admirativ la lumea adulților interlopi. Asta explică faptul că deseori și-a însoțit frații în activitățile pe care trebuiau să le facă pentru Jartea. Lumea fraților lui îl fascinează, dar în momentul în care aceștia sunt omorâți în el se ridică niște semne de întrebare. Pe de-o parte e tentat să intre în lumea interlopilor, pe de altă parte înțelege foarte bine că afacerile
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
în activitățile pe care trebuiau să le facă pentru Jartea. Lumea fraților lui îl fascinează, dar în momentul în care aceștia sunt omorâți în el se ridică niște semne de întrebare. Pe de-o parte e tentat să intre în lumea interlopilor, pe de altă parte înțelege foarte bine că afacerile astea vin cu niște costuri care se referă și la pierderea vieții. La celălalt pol al dilemei îl așteaptă viața pe care i-a pregătit-o tatăl său Cristodor, care
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
Brașov și tatăl lui Stadian, Grafian și Aleodor. Își pierde primii doi băieți în Valea Mută, ca atare va da pe parcursul seriei o luptă cu Jartea pentru a-l motiva pe Aleodor să meargă pe „drumul cel bun”. Pentru el „lumea nouă” și afacerile sunt un univers necunoscut. Are o atitudine pasivă în felul în care înțelege și abordează realitatea deoarece, fiind religios, consideră că noi nu putem face nimic, totul este în mâinile lui Dumnezeu. Tatăl lui Horia (Adrian Păduraru
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
fost achiziționate atât cărți indiene, cât și străine, mai ales britanice. Donații au făcute în mod regulat de către persoane fizice și de guvern. Biblioteca Publică din Calcutta a avut o situație unică ca prima bibliotecă publică din această parte a lumii. O astfel de bibliotecă bine organizată și eficientă era rară chiar și în Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ca urmare a eforturilor Bibliotecii Publice din Calcutta, Biblioteca Națională are mai multe cărți și reviste extrem de rare
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o carte cu coperte negre, Editura StudIS, Iași, 2013). Mai întâi o necumințenie venită din țesăturile colorate ale lumii sătești, dar care nu vrea să expună nimic spectaculos. Într-o astfel de lume, este căutat firescul, dar firescul este deranjat doar de „intervenția” firescului. La un moment dat, la mai multe momente date, firescul răbufnește, se revoltă împotriva firii
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o carte cu coperte negre, Editura StudIS, Iași, 2013). Mai întâi o necumințenie venită din țesăturile colorate ale lumii sătești, dar care nu vrea să expună nimic spectaculos. Într-o astfel de lume, este căutat firescul, dar firescul este deranjat doar de „intervenția” firescului. La un moment dat, la mai multe momente date, firescul răbufnește, se revoltă împotriva firii, și aparent la orizonturi își face loc demoniacul. Un demon al amurgului. Dacă luăm
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
este deranjat doar de „intervenția” firescului. La un moment dat, la mai multe momente date, firescul răbufnește, se revoltă împotriva firii, și aparent la orizonturi își face loc demoniacul. Un demon al amurgului. Dacă luăm în seamă că amurgul în lumea spirituală înseamnă mai mult decât impresia unui apus, atunci poezia este ca și gata făcută. Are actori, are lumină și umbră, are negare și țipăt, are tăcere și invocare. Tot nefirescul poate deveni firesc. Virgil Rațiu în Mesagerul de Bistrița-Năsăud
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
autorilor fiind perfect perceptibile de către cititori. Dumitru Munteanu în Scriitori romani la frontiera mileniului III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. Poetă care a atins maturitatea creației, scrie o metaforă filigranată folosind din abundență detaliile unei lumi deslușită de dincolo de ceață. Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria, un timp trecut prin filtrul intelectului, dar care nu își pierde nimic din savoarea perenității și universalității, copilăria pare a
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
purității și al viselor de copil, ocupă spații ample în economia plachetei. Peisaje hibernale citadine, cum în poemul „teii iarna”, fixează cadrul de început în contemplarea acestor pasteluri miniaturale. Mecanismul memoriei, declanșat de mirosuri și obiecte vestimentare, de unelte aparținând lumii arhaice, aduce sub lupa măritoare imaginea tatălui: adulmecam/ mirosul de mărășești/ din buzunarele/ laibărului// valuri de iarbă/ se culcau sub coasă// și laptele ierbii/ dulce-amar/ înțepător/ cum dorul de viață (tată). La fel, efigia mamei, care e însoțită în vis
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
goana ta/ spre turnul porumbeilor. Plopul, salcia, mesteacănul, siluete familiare, provoacă imaginația la asocieri surprinzătoare: scoarța crăpată/ ca un chec/ pudrat cu vanilii/ și scorțișoară străveche (mesteacănul). Din același univers mărunt și delicat (domestic) se reliefează imaginile unor ființe din lumea necuvântătoarelor. Trecerea dramatică a vremii, dureroasa lecție a renunțării, ce-l are ca întâi exeget pe Eclesiast, prilejuiește poetei scrierea unuia dintre cele mai tulburătoare poeme: vine o vreme când câmpia/ nu te mai ia în brațele ei/ șerpi otrăvitori
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
ca pe o creșterea a dezvoltării produselor obiective ale culturii umane, mai mult decât rezultatul lucrării Spiritului, această interpretare fiind aceea a lui Hegel. Kojève insistă pe problema sfârșitul istoriei și faptul că nimic nou nu mai poate ieși în lume - realitatea este de a deveni cu adevărat rațional. Putem crede că ca Kojève a tras această concluzie în direcția practicii, abandonând filosofia și dedicându-și restul vieții planificării economice. La momentul de morții lui Kojève, editarea operei "L'Histoire raisonnée
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
abolit clasele sociale și încearcă recuperarea înapoierii din punct de vedere economic. Pentru Kojève, modul de viață american este starea post-istorică a omului. Prezentate în plin război rece, într-o notă posterioară redactării Introducerii la Hegel, aceste teze despre o lume fără clase în partea de vest și în partea de est au fost în măsură să surprindă. Sfârșitul istoriei marchează sfârșitul omului istoric, a Acțiunii în cel mai puternic sens al termenului (războaie și revoluții). De acum încolo omul poate
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
puternic sens al termenului (războaie și revoluții). De acum încolo omul poate să se dăruiască artei, dragostei și jocului (activități care îl fac "fericit "). Singura subversiune a sfârșitului istoriei este snobismul japonez, care ar putea să se răspândească în restul lumii. Teza lui Kojève a fost criticată, în special de către Jacques Derrida în "Spectres de Marx ("Strigoii lui Marx")". Sfârșitul istoriei pare să fi fost în mod eronat atribuită lui Hegel de către Kojève ; în fapt, este o teză născocită de acesta
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
este un concept filosofic și religios care semnifică „coincidența contrariilor”. În fizică și lumea rațională există o dualitate de genul cald-rece sau zi-noapte, dar coincidentia oppositorum se referă la o presupusă realitate suprarațională (divină) în care toate contrariile coincid. Conceputul ca atare a fost făcut cunoscut în primul rând de către cardinalul Nicolaus Cusanus (1401-1461
Coincidentia oppositorum () [Corola-website/Science/337106_a_338435]