32,310 matches
-
o anumită complexitate a gîndirii și are un rafinament ce n-a pierit cu totul. G. Călinescu are dreptate să spună că, Înaintea lui Eminescu, adevăratul poet erotic român este Conachi. Misogismul lui Pann Îi pare vulgar. Nu are, totuși, dreptate, pentru că misoginia este o formă de filozofie a crosului și nu indică, În chip necesar, o lipsă de profunzime a spiritului. Pann, Heliade, Conachi Însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori și cucernici față de femeie. Cei dintîi au cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și al constituirii amintirii-imagine, proiectând trăirea vitală, inconștientă, în orizontul conștiinței de sine. Numai că, pentru filosoful francez, această "conștiință de sine" nu e decât un moment tranzitoriu, ce se dizolvă la rândul său în "durata pură". De aceea, cu dreptate afirma Bertrand Russell într-o carte de popularizare că "în filosofia bergsoniană nu rămâne loc pentru acea modalitate de gândire contemplativă în cazul căreia, înălțându-ne deasupra vieții animale, devenim conștienți de marile țeluri", și asta deoarece distincția dintre subiect
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
explică diferența dintre memoria voluntară și cea involuntară (element-cheie pentru înțelegerea "metodei" brevetate de prozatorul francez), autorul Doctrinei substanței invocă în mod eronat o presupusă mărturisire a lui Proust potrivit căreia numai amintirile involuntare ar aparține fluxului duratei (aici are dreptate), pe când memoria voluntară "ne dă numai abstracții" și "nu poate să constituie obiectul artei" (aici nu mai are dreptate). Or, numai Bergson (nu și Proust) vede în memoria voluntară o "simplă abstracțiune", ce "nu se leagă organic mai de nimic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
invocă în mod eronat o presupusă mărturisire a lui Proust potrivit căreia numai amintirile involuntare ar aparține fluxului duratei (aici are dreptate), pe când memoria voluntară "ne dă numai abstracții" și "nu poate să constituie obiectul artei" (aici nu mai are dreptate). Or, numai Bergson (nu și Proust) vede în memoria voluntară o "simplă abstracțiune", ce "nu se leagă organic mai de nimic" decât de "actul prezentării de periferia eului"25. În opinia lui Proust, în schimb, memoria voluntară e "o memorie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
religios contemporan - se deschide cu un provocator și curajos studiu despre virtualizarea ortodoxiei, în sensul apariției și proliferării site-urilor Internet cu tematică ortodoxă (SITO). Ele duc la formarea comunităților electronice, fără angajament și implicare, cum le numește pe bună dreptate Mirel Bănică. În aceste inedite expresii sociale ale faptului religios, identitatea socială se construiește și reconstruiește permanent, uneori în forme stranii, laxe și permisive, alteori în ipostaza unui ciudat new age ortodox. Mirel Bănică asociază comunitățile electronice cu varii expresii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
până acum în plină (post)modernitate. Spectacolul sărbătorii îl auzim la radio, îl vedem la televizor, dar de puține ori îi înțelegem tâlcul ascuns sub stratul de mimetism și trivialitate sub care defilează astăzi triumfător prin lume. Suntem, pe bună dreptate, fascinanți de fiorul sacru al colindelor (cu condiția să nu fim exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo unde se desfășoară încă ritualic. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lume. Un alt element substanțial desacralizat al sărbătorilor de iarnă este Crăciunul însuși. Patriarhul Daniel vorbea despre adevăratul Crăciun, cel prin care Tatăl Ceresc s-a milostivit dându-ne nouă, oamenilor, pe Fiul Său Preaiubit, Iisus Hristos. Patriarhul are perfectă dreptate atunci când se referă la tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv de Nașterea Mântuitorului. Însă afirmația sa poate fi completată cu o întreagă literatură etnologică, antropologică și de istorie a religiilor privind Crăciunul. De aici aflăm că celebrul personaj era
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mai generos în aprecieri (,,două volume esențiale în înțelegerea faptului religios contemporan") este Mirel Bănică cu cărțile lui Mihail Neamțu (Bufnița din dărâmături) și Marius Vasileanu ( În căutarea duminicii - sacru și profan în epoca foiletonistică). Bine primită și pe bună dreptate apreciată este și cartea România religioasă semnată de Mălina Voicu. Multe din aceste cărți de referință în domeniul lor trec aproape neobservate în România. Mirel Bănică punctează excelent această maladie socială generată de dominanța zeului Ban (și nu numai). Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia de succes în afaceri, liberă,independentă, feministă, mediatizată, fără prejudecățiși rețineri? Ipostazele fractalului ,,femeie ortodoxă,, și diferențele de gen sunt anulate sau potențate de creștinismul ortodox? Pe bună dreptate, Felicia Corduneanu evită răspunsurile tari, directe, fruste, elementare. Remarcă în mod absolut îndreptățit dominanța masculinității, a tradiției patriarhale, dar are serioase rezerve cu privire la faptul că această dominanță ar anula feminitatea. Dimpotrivă, uneori o potențează. Felicia Cordoneanu se distanțează clar și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
desenată în aparatul propagandistic, din perspectiva temelor, motivelor și miturilor sociale, istorice, politice vehiculate, în contextul în care banda desenată nu s-a bucurat de o apreciere deosebită pe scena românească (cu atât mai puțin din partea lumii universitare)"92. Are dreptate Gelu Teampău. Există în mentalul social româneasc (inclusiv universitar) suficiente și (ne)motivate rețineri privind acest subiect. Cu atât mai mult, apariția la o editură prestigioasă (Editura Institutul European din Iași) a unei asemenea cărți - foarte bine gândită și frumos
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu va vota alianța partidele de dreapta, chiar dacă Alianța Creștin Liberală propune ca președinte un român de etnie germană și de confesiune lutherană. Bine, dar românii respectă profund mentalitatea germană - ar putea susține cititorul neconvins. Conform cercetărilor sociologice, el are dreptate. Majoritatea imaginilor, reprezentărior și stereotipurilor despre germani în România momentului de față sunt pozitive și foarte pozitive. În cazul etnicilor germani din România, scala distanței sociale este cea mai mică (fapt pozitiv); la antipod, țiganii au scala distanței sociale cea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
românii majoritari îi ignoră voioși și senini atât timp cât sunt lăsați în pace. În joc este motivul "toleranței pasive" (Constantin Cuciuc), o maladie bazată pe ignoranță și nepăsare. Să așteptăm alegerile din toamna anului 2014. Ele îmi vor da (sau nu) dreptate. 2. Magia manipulării fantasmelor - cheia succesului lui Klaus Iohannis? Ei bine, alegerile prezidențiale din toamna lui 2014 au venit și nu mi-au dat dreptate. M-am înșelat. Românii au ales președinte un neamț lutheran, întorcând spectaculos un avans de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și nepăsare. Să așteptăm alegerile din toamna anului 2014. Ele îmi vor da (sau nu) dreptate. 2. Magia manipulării fantasmelor - cheia succesului lui Klaus Iohannis? Ei bine, alegerile prezidențiale din toamna lui 2014 au venit și nu mi-au dat dreptate. M-am înșelat. Românii au ales președinte un neamț lutheran, întorcând spectaculos un avans de zece procente pe care-l avea candidatul PSD Victor Ponta în primul tur. Cum se explică misterul? Răspunsurile oferite sunt mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Journal irresponsable" (așa se autointitulează!) o caricatură cu Profetul Mohamed lăcrimând și ținând în mână o pancardă pe care scria: Je suis Charlie. Totul s-a desfășurat sub semnul lozincii manifest de pe prima pagină: Tout est pardonne 200. Are perfectă dreptate Anca Manolescu: uriașul record de 7 milioane de exemplare din Charlie Hebdo vândute după atentatul din Paris este un simbol social. Semnifică ,,un standard al opoziției față de violența teroristă cu justificare religioasă"201. Este, în același timp, și un fantastic
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu este o artă sau o știință, ci artă și știință în același timp, deoarece presupune utilizarea calităților, abilităților, personale pentru a le adapta cunoștințele, metodele, tehnicile specifice la un context determinat de situația concret existentă în organizație. Pe bună dreptate se poate afirma faptul că în practica curentă a unui manager se intâlnesc atât aspectele artistice (mai evidente la stilul de conducere), cât și cele de natură științifică, tehnice (în domeniul relațiilor interpersonale, informaționale, decizionale). Cele două aspecte expuse nu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
o țară europeană, în Europa. Dar dacă insiști, rugându-l să precizeze în ce parte a Europei ne aflăm, atunci încep îndoielile, ezitările, aproximațiile: unii îți vor spune în Europa centrală, alții în Europa de est, alții în Balcani. și toți au dreptate, în felul lor. Situația geografică este deci destul de nebuloasă. Acesta ar fi primul nivel al percepției: vag, confuz și de localizare imprecisă. și totuși, cam unde se oprește Europa ? pe Elba ? La Carpați ? La Urali ? problema rămâne mereu deschisă. Nimeni
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
românilor. și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă. Să nu ne îmbătăm cu vorbe mari și goale ! Noi înșine, când ajungeam în Occident, intram în muzee și biblioteci, dar și în mari magazine. și pe bună dreptate. Îmi spun de o mie de ori, fiindcă eram silit s o fac. Fiindcă nu se poate face cultură în foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
opiniei publice străine. În schimb, populația, muritorul de rând știe că există, efectiv, o altă Europă, fie și prin faptul că, legal vorbind, s-au ridicat restricțiile de călătorie. Evenimentul este important, chiar capital; cum s-a observat pe bună dreptate, pașaportul devenise sub regimul ceaușist o adevărată obsesie națională. Azi putem, în principiu cel puțin, circula. Libertatea de mișcare este o realitate. Apare, în același timp, și restricția noii taxe (cât de constituțională?) de trecere a frontierei. Dar dacă avem
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
complexată drept exclusivism și diferențiere nejustificată. Corecțiunile care s-au adus: o Europă a dialogului, a schimburilor și a altor forme de comunicare și colaborare sunt încă nesatisfăcătoare. Europa răsăriteană se simte mereu frustrată și exclusă. Are sau n-are dreptate? Să privim mai departe cu oarecare atenție. Mulți dintre noi uită sau ignoră totuși o mare, o copleșitoare realitate. Ea este de fapt cheia întregii probleme și controverse: Europa așa cum se impune ea conștiinței noastre culturale actuale reprezintă rezultatul unei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tridimensională: Europa este elină în adâncime, latină în extensiune, creștină în înălțime. Alții vorbesc de un corp istoric, de caractere comune, de un tezaur, de un conservatorio etc. etc. Dar toți, fără excepție și nu putem să nu le dăm dreptate , revendică o tradiție și o identitate culturală comună, de o mare vechime, prestigiu și soliditate. Iar a fi european înseamnă, în consecință, a cultiva, a apăra, sau măcar a adera la aceste valori recunoscute, cu respect, uneori cu venerație, drept
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aspirațiilor verificate peste așteptări pe teren și sur le vif confirmate zi de zi prin simplă plimbare în ailvagen. Însemnare a călătoriii mele este tipică pentru satisfacția intelectualului român, care găsește în Evropa numai înlesnire, adică civilizație, cultură, ordine, progres, dreptate, confort. pe scurt, tot ceea ce acest boier patriot ar fi dorit să găsească și în țară, la Goleștii săi și peste Olt. Din această cauză, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are numai o dimensiune materială, ci mai ales una spirituală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aux peuples de l'Europe, 1990. 17. Al. Zub, Europa, o problemă deschisă, in: Convorbiri literare, serie nouă, 32-33, octombrie 1990. 18. Adrian Marino, Revenirea în Europa, in: Tribuna, nr. 2, 11 ianuarie 1990. 19. Idem, Revenirea în Europa, in: Dreptatea, XXII, s IV, 142, 28 iulie 1990 (textele nu sunt identice). 20. Idem, Ieșirea din Europa?, in: Agora, II, 7, februarie 1991. 21. SzilÆgyi Iulia, Europa mea, in: Korunk, iunie 1990 (în limba maghiară). 22. Alina Mungiu, Salvați Statele Unite ale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
semnificația istorico-politică a conceptului, in: 22, IV, 19, 20-26 mai 1993. 35. Octavian paler, «Europa» o diversiune? (I, II, III), in: România Liberă, 1 iunie 1993, 4 iunie 1993, 5 iunie 1993. 36. Adrian Marino, A «intra» în Europa..., in: Dreptatea, seria V-a, 4, 13-20 octombrie 1993. 37. Dosarul Aurorei: identitatea Europei centrale. Antologie de texte de Ion Simuț, John Wilett, Milan Kundera, Czes‡aw Mi‡osz, Vladimir Tismăneanu: Europa centrală: o comunitate de supliciu și memorie, in: Aurora, 2
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
3, martie 1995. 73. Alexandru George, România în Europa și Europa în România, in: Luceafărul, 9, 8 martie 1995. 74. Emil Hurezeanu, Bravos, Lume nouă, in : 22, 10, 8-14 martie 1995. 75. Mircea Mihăilescu, Integrarea europeană condiționată de infrastructură, in: Dreptatea, 70, martie 1995. 76. Maria Bîrsan, Integrarea economică europeană. Introducere în teorie și practică, vol. I (Cluj-Napoca, Ed. Carpatia, 1995). 269Note 77. Revenirea în Europa. Idei și controverse românești, 1990-1995. Antologie și prefață de Adrian Marino (Craiova, Aius, 1996). 78
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un bun prilej de a ne amuza. Uneori ne și «certa», iar expresia spusă de profesor care îmi vine cel mai des în minte era «fiți expeditivi!», ca și cum din nefolosirea eficientă a timpului se nasc toate ponoasele...cată dreptate avea... Generația mea păstrează în minte figura lui, gesturile lui...din cea mai frumoasă etapă a vieții noastre, cea de liceean. Vă mulțumim domnule profesor ! Și de acolo din ceruri poate că sunteți mulțumit de noi, de sacrificiile pe care
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]